9 matches
-
bate vântul de dispreț: atâtea veri omise și ratate... duhoarea sfântă-a porcului mistreț - stindard alunecării: prost - în frate din lumea pălmuitului pe față spre lumea lirică a umilirii spre o metaforă-a scuipării de paiață fără discriminări ori jene-ale răstirii ...plecăm - plecăm - mai strângeți vânturi - ploi fiți economi: căci după noi - urmăm...tot noi! ---------------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 1 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - POEME DE TOAMNĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2105, Anul VI, 05
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1475634190.html [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
purtător. Aducem aminte convorbirile dintre principele Gorciacof și generalul Ioan Ghica, care convorbiri aveau un aer deja neînmănușat. Nu mai vorbim de altele și mai rele, dar destul că, în momentul în care Gorciacof se răstește, cazacul pradă în Vlașca. Răstirile diplomatului se traduc în acte de brutalitate când ajung în rândurile din urmă. Deși nu s-a născut încă rusul care să fie în stare a ne insufla frică, grijă tot ne inspiră, ba putem zice siguranța că ne așteaptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lingvistice asupra stării lucrurilor”. În cazul unei insulte, de pildă, contează atât sensul propriu-zis pe care îl are termenul defăimător, cât și gestul care însoțește respectivul cuvânt sau timbrul vocii. Cum limba este un „corp de sunete”, orice țipăt, strigăt, răstire aduce un spor de violență pe lângă sensul propriu-zis al cuvintelor. Atunci când avem de-a face cu termeni deja agresivi, violența sonoră este un fel de megafon care amplifică violența de sens. Acest lucru are loc și întrucât „limba nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
veche a verbului bodicăí, glosat în DA, în Oltenia în Banat, cu același sens)53; cinghinea "țigan", peiorativ (DA îl consideră muntenism), balaoană (ibid.) (DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice populare: coșmolie, învolvorât, iepangea, gogeamite, ferdelă, zăbranic "broboadă, testemel; borangic", bălăngăí, a gârăí "a cârâi". Aceste elemente impun expresiei o deosebită vigoare. Cu unele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
e prăpăd! Încruntat și bombănitor, ne certa pentru te miri ce, dar mai ales dacă întârziam, ne alerga după șpalturi în paginație, iar noi ne supuneam fără crâcnire, personajul fiindu-ne în fond simpatic. Îi ghiciserăm cumsecădenia, dincolo de îmbufnări și răstiri. Mircea Popescu era, în schimb, întruchiparea blajinității, deși semăna izbitor la înfățișare cu „îngerul fierbinte“N.D. Cocea. Un Cocea însă fără demonie, cu trăsăturile îndulcite. A fost mai târziu secretar de redacție la România literară și Lu ceafărul și a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că sub toate împrejurările francejilor li se cuvine locul de onoare în luptă. Căpeteniile franțuzești luară oarecum cu asalt hotărârea consiliului de război și regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant" din România și al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Universitatea din București. A publicat: Căutarea de sine și chemările tradiției; Topos-ul formal și istoric al silogisticii; Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații; Situațiile existențiale; Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică; Răstiri către cei de-o seamă cu sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Universitatea din București. A publicat: Căutarea de sine și chemările tradiției; Topos-ul formal și istoric al silogisticii; Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații; Situațiile existențiale; Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică; Răstiri către cei de-o seamă cu sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice; Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică (ed. a II
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]