31 matches
-
răsune, Vioară sub arcuș ce plânge Iubirea peste patru strune; Un imn al celor ce iubesc, Viori și-arcușuri, ce erup Și-n clarul nopții ne privesc, Cum devenim, un singur trup... În satul mamei (Preotului Lucian A. Bâlc,Parohia Răstoci Sălaj) Ieri am fosta casă mamă, Căutând lângă cărare Poarta ta, cândva deschisă, Ca să intre orișicare. Nu mai este casa, șura Și nici gardul din nuiele, Numai zmeurul sălbatic Prinde seara-n ruguri stele Nu sunt case prin vecini Iar
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sub străini, în mal aciuat ascuțișul de turlă al bisericuței de lemn, stil omologat în puntea Apuseni Maramureș, Turism cu manualul de etnografie, Ion Vlăduțiu, părelnice locurile, din priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "CMC" - S.R.L., cu sediul în localitatea Cărbunari, Str. Principala nr. 1, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Răstoci din comuna Ileanda, județul Sălaj, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licență de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial
HOTĂRÂRE nr. 925 din 22 august 2002 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "CMC" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144354_a_145683]
-
Mesesenii de Jos 7. Benesat │47. Mesteacanu 8. Bobota │48. Mirsid 9. Boghiș │49. Napradea 10. Borla │50. Nusfalau 11. Buciumi │51. Pericei 12. Camar │52. Petrindu 13. Carastelec │53. Plopiș 14. Cehul Silvaniei │54. Poiana Blenchii 15. Cernuc │55. Răstoci 16. Chiesd │56. Românași 17. Cizer │57. Ruginoasa 18. Coseiu │58. Rus 19. Cozla │59. Salatig 20. Crasna │60. Sfaras 21. Creaca 61. Sig 22. Cristolt │62. Sincraiu Almasului 23. Crișeni │63. Sinmihaiu Almasului 24. Cuzaplac │64. Sînpetru Almasului 25
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
prelucrări și prelucrări minieră Hunedoara, mecanice mecanice județul Hunedoara ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Sălaj - Întreprinderea județeană de industrie locală Sălaj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Exloatare Centrală sării și - de lucru Letca și calcar nemetaliferelor exploatare satele Glod, București, calcar Prodănești, Combinatul minier Răstoci Cluj-Napoca ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Suceava - Întreprinderea județeană de industrie locală Suceava ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Exploatare Centrală cărbunelui Turba de lucru Poiana turba vrac Petroșani, Combinatul exploatare Stampei și ambalata cărbunelui Ploiești, turba exploatarea minieră Comănești, județul Bacău ─────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
CONTRACT DE FINANŢARE din 22 decembrie 2006 (*actualizat*) între România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - S.A., pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189214_a_190543]
-
Valcău de Sus Lemniu Valea Pomilor Letca Verveghiu Lupoaia Voivodeni Măeriște Zalha Meseșenii de Jos Zăuan Băi Meseșenii de Sus Mirșid Moiad �� Moigrad Motiș Nadiș �� Năpradea Nușfalău Panic Păușa Peceiu Pericei �� Perii Vadului Plesca Poartă Sălajului Popeni Porți Prodănești �� Racăș Răstoci Românași �� Romita Sâg Sălăjeni Sălățig Săncraiu Almașului Săncraiu Silvaniei Sănmihaiu Almașului Sărmășag Someș Guruslău Someș Odorhei Stana Surduc Șutor Tihău Traniș Treznea �� Uileacu Șimleului Ulciug Valcău de Jos Văr Vărșolț Zăuan Zimbor JUDEȚUL SIBIU Ciupari Broșteni Armeni Alămor Agărbiciu Fundu
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Glod, Gura Vlădesei Comuna Gârbou Sate: Gârbou, Bezded, Cernuc, Călacea, Fabrica, Popteleac, Solomon Comuna Hida Sate: Hida, Baica, Miluani, Păduriș, Racâș, Stupini, Sânpetru Almașului, Trestia Comuna Ileanda Sate: Ileanda, Bizușa-Băi, Bârsăuța, Dolheni, Dăbâceni, Luminișu, Măleni, Negreni, Perii Vadului, Podișu, Rogna, Răstoci, Șasa Comuna Letca Sate: Letca, Ciula, Cozla, Cuciulat, Lemniu, Purcăreț, Șoimușeni, Toplița, Vălișoara Comuna Lozna Sate: Lozna, Cormeniș, Preluci, Valea Leșului, Valea Loznei Comuna Mirșid Sate: Mirșid, Firminiș, Moigrad-Porolissum, Popeni Comuna Năpradea Sate: Năpradea, Cheud, Someș-Guruslău, Traniș, Vădurele Comuna Poiana
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
BDCE [ ] Secțiune ce urmează a fi completată de beneficiar TABEL 3 - ÎMPRUMUT BDCE Rețea Căi Ferate SURSE FINANCIARE Structura finanțării ÎN MONEDĂ LOCALĂ ȚARĂ: ROMÂNIA Dată: Linia 418 Deda - │ 18+950-18+939 │Sieu - Sieut Linia 412 Apahida - │ 93+350-93+400 │Răstoci - Letca *) Vă rugăm să completați în această coloana cu Da sau Nu. Dacă s-a realizat parțial sau au fost anulate, vă rugăm să explicați motivul în coloana Modificare. TABEL 6 - OBIECTIVE Rețea Căi Ferate COSTURI ȚARĂ: ROMÂNIA PROIECT/F
ACORD-CADRU DE ÎMPRUMUT din 28 iulie 2005 (*actualizat*) între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251777_a_253106]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
CONTRACT DE FINANŢARE din 22 decembrie 2006 (*actualizat*) între România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - S.A., pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274750_a_276079]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
CONTRACT DE FINANŢARE din 22 decembrie 2006 (*actualizat*) între România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - S.A., pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274798_a_276127]
-
doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12 familii - fusese complet distrus de mercenarii lui Basta, în anul precedent, iar locuitorii supraviețuitori trăiau prin păduri. Unul sau poate amândoi preoții de la Mesteacăn, unde se instalase sediul unui voievodat înființat pe ruinele celor din Răstoci și Perii-Vadului, trebuie să fi acordat asistență religioasă și răstocenilor. 1651: Până în anul 1647, răstocenii n-au fost trecuți cu vreo datorie față de preot. Poate că nici nu au avut vreunul propriu. În 1651, despre unul din fiii nemeșului Simion
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
1651: Până în anul 1647, răstocenii n-au fost trecuți cu vreo datorie față de preot. Poate că nici nu au avut vreunul propriu. În 1651, despre unul din fiii nemeșului Simion Rednic (caligrafiat Raitnit), din Ciocmani se spune: „...locuiește separat în Răstoci și slujește preoția". Prezența lui sugerează că sătenii - acum în număr de 23 familii — își ridicaseră biserică și luase ființă o parohie. Rákóczi (care domnea atunci) a pus bisericile Chioarului (de care aparținea Răstociul) sub jurisdicția superintendentului calvin. Decizia pare
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a smuls accepțiunea protopopilor pentru renunțarea la ortodoxie. În schimb, împăratul le-a acordat tuturor preoților drepturile celorlalte națiuni. La 7 octombrie 1698, a semnat unirea cu Biserica Romei și protopopul Toader din Lemniu, în tractul căruia se afla Parohia Răstoci. Mirenii au fost puși în fața faptului împlinit. Trecerea răstocenilor la greco-catolici n-a fost prea dificilă, deși sunt de presupus serioase rețineri, ca la toți oamenii care au trăit până atunci în credința părinților și strămoșilor lor. N-a fost
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Influența acestora și a protopului Toader asupra familiei majoritare în Răstoci nu poate fi neglijată. Apoi, ofițerul Racz Andras din Lemniu, ajuns în grațiile austriecilor, după trădarea mișcării curuților, și numit vicecăpitan al Chioarului, a fost dăruit și cu moșia Răstoci. El trebuie să fi stăruit pentru unirea iobagilor și jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ajuns în grațiile austriecilor, după trădarea mișcării curuților, și numit vicecăpitan al Chioarului, a fost dăruit și cu moșia Răstoci. El trebuie să fi stăruit pentru unirea iobagilor și jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil act de cultură pentru acele vremuri. A citi sătenilor, seară
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
la sfârșit, ceea ce arată că popa Luca știa foarte bine scrisul : "Slava lui Dumnezeu că m-au miluit de-am ajuns și sfârșitul scrisorii cu păcătoasa și de țărână mână a mea păcătosului robul lui Dumnezău preotul Luca di(n) Răstoci sat, săvârșind M(ese)ța Martie 30 de zile.” Copia „Triodului” are câteva pagini din interior scrise de o altă mână. E un scris cursiv, descătușat de severitatea literelor de tipar. Aceasta dovedește că în Răstoci mai exista un cunoscător
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
epoca în care trăiau. Dacă sinodul lui Atanasie din 1700 n-a pretins preoților mai mult decât știrea pe de rost a „Psaltirii”, glasurilor, tainelor bisericii și 40 de zile de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe una din file reiese că a aparținut și unui preot Matei Macarie. O familie de preoți cu acest nume exista, la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș. După cine știe câte
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș. După cine știe câte peregrinări, trecând prin zeci de mâini, „Triodul” a fost preluat, în 1914, de „Erdély Museum” iar azi se păstrează la Biblioteca Centrală a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 1750: Preotul din Răstoci - care trebuie să fi fost popa Luca - are în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete. Amândoi slujitorii locuiau în avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete. Amândoi slujitorii locuiau în avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]