31 matches
-
1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "CMC" - S.R.L., cu sediul în localitatea Cărbunari, Str. Principala nr. 1, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Răstoci din comuna Ileanda, județul Sălaj, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licență de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144354_a_145683]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189214_a_190543]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274798_a_276127]
-
Glod, Gura Vlădesei Comuna Gârbou Sate: Gârbou, Bezded, Cernuc, Călacea, Fabrica, Popteleac, Solomon Comuna Hida Sate: Hida, Baica, Miluani, Păduriș, Racâș, Stupini, Sânpetru Almașului, Trestia Comuna Ileanda Sate: Ileanda, Bizușa-Băi, Bârsăuța, Dolheni, Dăbâceni, Luminișu, Măleni, Negreni, Perii Vadului, Podișu, Rogna, Răstoci, Șasa Comuna Letca Sate: Letca, Ciula, Cozla, Cuciulat, Lemniu, Purcăreț, Șoimușeni, Toplița, Vălișoara Comuna Lozna Sate: Lozna, Cormeniș, Preluci, Valea Leșului, Valea Loznei Comuna Mirșid Sate: Mirșid, Firminiș, Moigrad-Porolissum, Popeni Comuna Năpradea Sate: Năpradea, Cheud, Someș-Guruslău, Traniș, Vădurele Comuna Poiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
R6 Sighetul Marmației - 69+790 135+152 65,36 - 25,01 - - 40,36 Moisei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moisei - 135+152 220+088 84,94 44,32 - - - 40,62 Iacobeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── R7 DN 1H Zalău - 75+000 128+640 53,64 33,38 - - - 20,26 Răstoci ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R8 DN 15A/ Reghin - 0+000 46+597 46,60 - 31,09 - - 15,51 E578 Sarațel ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R9 DN 15 Târgu Mureș - 69+500 109+940 24,92 - 11,57 - - 13,35 Reghin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── R10 DN 15/ Reghin - 109+940 182+800
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274750_a_276079]
-
doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12 familii - fusese complet distrus de mercenarii lui Basta, în anul precedent, iar locuitorii supraviețuitori trăiau prin păduri. Unul sau poate amândoi preoții de la Mesteacăn, unde se instalase sediul unui voievodat înființat pe ruinele celor din Răstoci și Perii-Vadului, trebuie să fi acordat asistență religioasă și răstocenilor. 1651: Până în anul 1647, răstocenii n-au fost trecuți cu vreo datorie față de preot. Poate că nici nu au avut vreunul propriu. În 1651, despre unul din fiii nemeșului Simion
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
1651: Până în anul 1647, răstocenii n-au fost trecuți cu vreo datorie față de preot. Poate că nici nu au avut vreunul propriu. În 1651, despre unul din fiii nemeșului Simion Rednic (caligrafiat Raitnit), din Ciocmani se spune: „...locuiește separat în Răstoci și slujește preoția". Prezența lui sugerează că sătenii - acum în număr de 23 familii — își ridicaseră biserică și luase ființă o parohie. Rákóczi (care domnea atunci) a pus bisericile Chioarului (de care aparținea Răstociul) sub jurisdicția superintendentului calvin. Decizia pare
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a smuls accepțiunea protopopilor pentru renunțarea la ortodoxie. În schimb, împăratul le-a acordat tuturor preoților drepturile celorlalte națiuni. La 7 octombrie 1698, a semnat unirea cu Biserica Romei și protopopul Toader din Lemniu, în tractul căruia se afla Parohia Răstoci. Mirenii au fost puși în fața faptului împlinit. Trecerea răstocenilor la greco-catolici n-a fost prea dificilă, deși sunt de presupus serioase rețineri, ca la toți oamenii care au trăit până atunci în credința părinților și strămoșilor lor. N-a fost
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Influența acestora și a protopului Toader asupra familiei majoritare în Răstoci nu poate fi neglijată. Apoi, ofițerul Racz Andras din Lemniu, ajuns în grațiile austriecilor, după trădarea mișcării curuților, și numit vicecăpitan al Chioarului, a fost dăruit și cu moșia Răstoci. El trebuie să fi stăruit pentru unirea iobagilor și jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ajuns în grațiile austriecilor, după trădarea mișcării curuților, și numit vicecăpitan al Chioarului, a fost dăruit și cu moșia Răstoci. El trebuie să fi stăruit pentru unirea iobagilor și jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
jelerilor săi. 1733: Conscripția ordonată de episcopul Inochentie Micu-Klein consemnează în Răstoci 14 familii greco-catolice, aflate sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
sub păstorirea popii Luca. Parohia aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil act de cultură pentru acele vremuri. A citi sătenilor, seară
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
la sfârșit, ceea ce arată că popa Luca știa foarte bine scrisul : "Slava lui Dumnezeu că m-au miluit de-am ajuns și sfârșitul scrisorii cu păcătoasa și de țărână mână a mea păcătosului robul lui Dumnezău preotul Luca di(n) Răstoci sat, săvârșind M(ese)ța Martie 30 de zile.” Copia „Triodului” are câteva pagini din interior scrise de o altă mână. E un scris cursiv, descătușat de severitatea literelor de tipar. Aceasta dovedește că în Răstoci mai exista un cunoscător
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
epoca în care trăiau. Dacă sinodul lui Atanasie din 1700 n-a pretins preoților mai mult decât știrea pe de rost a „Psaltirii”, glasurilor, tainelor bisericii și 40 de zile de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe una din file reiese că a aparținut și unui preot Matei Macarie. O familie de preoți cu acest nume exista, la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș. După cine știe câte
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
la începutul secolului al XIX-lea la Cormeniș. După cine știe câte peregrinări, trecând prin zeci de mâini, „Triodul” a fost preluat, în 1914, de „Erdély Museum” iar azi se păstrează la Biblioteca Centrală a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 1750: Preotul din Răstoci - care trebuie să fi fost popa Luca - are în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete. Amândoi slujitorii locuiau în avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
în păstorire, împreună cu un cantor, 130 de suflete. Amândoi slujitorii locuiau în avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
avere proprie - biserica neavând nici un fel de moșie - și plăteau așa-zisa „taxă Kendefiană” de 5 imperiali. 1754: Printre martorii unei ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
ascultări cu privire la descendenții lui Vasile Hossu din Răstoci apare „nobilul și preot al locului de rit grec unit din Răstoci, onorabilul popa Luca, de 70 de ani” . Cca 1756. Pentru prima dată e atestat hramul „Sfinții Arhangheli” al bisericii din Răstoci. Fiindcă majoritatea bisericilor din Chioar poartă acest hram, e aproape sigur că el a fost moștenit din secolul al XVII-lea, când satele aveau sarcini militare de apărare a graniței Nord-Vestice a Transilvaniei, și era firesc să-și ia patroni
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
și Gavriil. 1760: Profund decepționați de neacordarea drepturilor promise de împărat, îngreunați de impozite și sarcini, răstocenii s-au alăturat - ca marea majoritate a greco-catolicilor din Transilvania - la mișcarea antiunionistă a călugărului Sofronie din Cioara. Alexa și Ignat Dolha din Răstoci au fost anchetați în vara acestui an de către jurații Tablei judiciare a Transilvaniei, deplasați în sat, și asupra problemelor confesionale, ceea ce atestă rolul Dolheștilor în tulburările din localitate. Conscripția generalului Buccow a menționat, în Răstoci, în 1760 - o biserică și
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Alexa și Ignat Dolha din Răstoci au fost anchetați în vara acestui an de către jurații Tablei judiciare a Transilvaniei, deplasați în sat, și asupra problemelor confesionale, ceea ce atestă rolul Dolheștilor în tulburările din localitate. Conscripția generalului Buccow a menționat, în Răstoci, în 1760 - o biserică și un preot ortodox la 35 de familii și 2 preoți greco-catolici la 3 familii de aceeași confesiune. Conscripția întreprinsă de episcopul unit dă mai multe amănunte: cele 3 „gazde” aveau 3 copii sub 3 ani
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
primit din partea răstocenilor o contribuție în bani. Pe chitanța care confirmă faptul a semnat în limba română „Birăul Huso (Hossu - n.n.) Ursulŭ cu toată obștea”. 1769: Parohia greco-catolică cuprindea 7 familii și o slujea popa Alexa (Crișan), care revenise în Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era nobil, intrase jeler la niște preoți din Lemniu). Preotul trăia din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
lucru este redactat în imba latină, la Consistoriul din Blaj. Iată-1 în traducere: "In anul 1788, în ziua a 18-a a lui ianuarie stil nou; s-a citit mărturia despre convertirea preotului mai înainte neunit, Butean Gherman, din moșia Răstoci, învecinată cu măritul Comitat Solnocul Interior, și a unui număr de 33 de oaspeți (jeleri, nou-veniți în sat) locuitori ai zisei moșii, la sfânta unire, cu știrea oă nimeni nu i-a constrâns, astfel precum se dovedește de către zisul popă
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
zisul preot, de acum încolo nu vor mai încerca să desfacă de credința greco-catolică. Așa a rămas. Concluzie: Parohul i-a sfințit pe preotul convertit și pe locuitori; la cererea lor, le-a fost confirmat și instalat preot". 1811: Parohia Răstoci aparține protopopiatului Ciocmani. Capi de familii - 75 cu 566 (?) suflete. Slujesc: popa Toader (?), cantorul Dumitru (Hossu) și clopotarul Petru (Hossu), învățător nu este. 1818: În Tabela de impunere a satului Răstoci apar: cantorul Dumitru Hossu și cîrstnicul și clopotarul Petru
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
le-a fost confirmat și instalat preot". 1811: Parohia Răstoci aparține protopopiatului Ciocmani. Capi de familii - 75 cu 566 (?) suflete. Slujesc: popa Toader (?), cantorul Dumitru (Hossu) și clopotarul Petru (Hossu), învățător nu este. 1818: În Tabela de impunere a satului Răstoci apar: cantorul Dumitru Hossu și cîrstnicul și clopotarul Petru Hossu, scutiți amândoi de taxa capului. 1820: Era în funcție noul preot „uj pap’’ Văsălie Tohat, iobag. Sesia sa iobăgeasoă e declarată "portio canonica" (parte bisericească) și astfel e scutită de
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]