908 matches
-
în casa părintească unde era femeie și bărbat, dar gospodăria ei arăta la fel de bine ca oricare alta. Lucra la CAP, la grajdurile de vaci, era acolo și la mulsul de dimineață, și la cel de seară, de te întrebai cum răzbește să își țină grădina fără pic de buruiană și casa curată. Pe copil încercase să îl crească cât mai bine. Îl pusese la muncă, că doar era singurul bărbat al casei, dar în același timp nu îl lăsa să își
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
n-au un loc de muncă, Prăpastia este prea adâncă Între bogații parveniți, Și omenii de rând cinstiți. Între ciocan și nicovală, Și camăta băncii venală. Din daci suntem, și am răbdat, Neamul ne-a fost mereu trădat, Dar am răzbit și am învins Pe orice-asupritor și ins Ce se credea nemuritor, Stăpân pe țară și popor - A fost, s-a dus, alți-au venit, Au trai cum n-au mai pomenit, Dar n-o să-i mai răbdăm deloc, E ființa
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1477390702.html [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . . Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine, Cu rod bogat peste țară, să fiu acasă la mine!. Alină-mă soare de vară, încă puțin să răzbim, Clipa de vis mă-nfioară, când împreună-o să fim!. Citește mai mult ALINĂ-MĂ SOARE DE VARĂAlină-mă soare de vară, alină-mă când iar suspin, Gândul mă poartă spre țară, cei dragi mă așteaptă să vin. . .Alină-mă soare de
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . .Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine,Cu rod bogat peste țară, să fiu acasă la mine!. . .Alină-mă soare de vară, încă puțin să răzbim, Clipa de vis mă-nfioară, când împreună-o să fim!. IV. UNIVERSUL DIN NOI, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016. U N I V E R S U L D I N N O I
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
amân plecarea, d-ai ultima, cu jurământ, Doar Dumnezeu îmi știe starea, vreau să-mplinesc un legământ! Mă rog doar pentru sănătate și mult mai multă pentru voi, Pe Maricica de se poate, s-o am aici, pentru că-n doi Răzbim ușor când se adună mii de-așteptări și întâlniri, În fiecare zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri. . . Din somn, când vine dimineața, în zori de zi ne întâlnim, Dar prea puțin, e aspră viața și repede ne despărțim! Cu greu
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de oameni mai mult decât de moarte. Foarte emoționantă căutarea „fărâmelor de omenie”, cel mai prețios dar și din ce în ce mai greu de găsit... Până și pe tovarășa de viață o sfătuiește să-și caute „un om de omenie în caz că nu va răzbi singură.” În lumea creației și a creatorilor, cea împânzită de „auto-laude” ca baloanele de săpun, poetul ne împărtășește că și-ar dori metode tehnice pentru descoperirea precisă a „adâncimii minciunilor”. „Zbor în cădere” amalgamează decepții, temeri, nostalgii și tente de
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1405472191.html [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
sânge și prin limfă. Și neștiind că starea ei În vrăjă o s-o prindă, Privi în lac, văzu scântei, Oglinzi ce se oglindă Și din pădurile de fagi Și brazi cu vântu-n șuier, Un dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
gătată, Dar am ajuns zi minunată Și n-am crezut c-ajung an, Să stau lâng-un General. Doamne, Măiculiță Sfântă, Tu ești Mare și ești Blândă, Dă-le, Doamne, tuturor doar sănătate, Să umble doar în dreptate. Prin necazuri să răzbească, În ce-și propun să reușească, Sunt conduși cu mare har, De un jandarm General. Multe-n lume o răbdat, Până gradu-o căpătat, Pentru că mult l-o iubit, Familia l-o susținut. Tare fain ne-o omenit Și cu cinste
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marita_grigor_poet_popular_vasile_bele_1366361641.html [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
1894 din 08 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu brațele-i blânde ne poartă într-un leagăn spre raze de lumină... Necontenit, pe harta vieții, ne pictează povești în surdină... Cu ochi zâmbitori ne îndeamnă, prin marea de lacrimi, să răzbim printre tainele lumii... Îi e vocea ca o violină... E divină!... E Mama!... Viv Referință Bibliografică: Mama / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1894, Anul VI, 08 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile
MAMA de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1457453246.html [Corola-blog/BlogPost/380461_a_381790]
-
PIATRĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului povestea se stinge încet pe urechea cumpenei unei fântâni din care niciodată nu am băut cu setea de lumină nepătrunsă de moarte mă răzbește foamea de adânc atunci când din mine răsar pietrele sar static în pumnul de foc al sensurilor nevăzute numai atunci rostirile devin pete de culoare printre petalele gândurilor negândite mă răzvrătesc a doua oară pe fila cântecului tău declamativ tac iubindu
SUB GLUGA DE PIATRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1434988647.html [Corola-blog/BlogPost/365909_a_367238]
-
-n gura mare, face mare zarvă-n cap. Parcă nu ar fi destul, când mintea-mi scârție rău, peste ochi se-adună ceață, vine-n minte gând nătâng: Scoală-te! E dimineață! Of! Și am atâtă treabă! Nu știu cum să mai răzbesc, noian de gânduri mă frământă. Ce? Gânduri? Nu, nu din nou! Între NU și DA E simplu să spui... NU! E simplu să spui... DA! Dar ce te faci atunci, când rațiunea țipă " Nu!" și inima se zbate, strigând ca
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420312238.html [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
profesori, clopotari, cantori, colonei e tutti quanti. Grosul banilor și managementul abia se infiltrau, cu târâita, la unii Popești. Croitorul Ariton abia făcea fața lui Huppert și Goda; Zsédely, Leipniker și Karacsony țineau restaurantele, zdrobindu-l pe Mohor; librarul Munteanu răzbea greu de Kerpel; Meinel ținea cafeaua, Eisele măcelăria, Königstorfer cofetăria, Sándor Ivan lozurile norocoase. Am venit apoi la București, capitala Popeștilor, și am mâncat pâine Herdan și Gagel din faina lui Assan, mezeluri de la Rochus și Podsudek. Industria o domina
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
se făcea dor de el, avea puterea s-o consoleze, să-i redea încrederea în ea însăși dar, din păcate, cînd avea ea sufletul înnourat, la ușa lui era o coadă de cîte două-trei ore, numai prin programare putea să răzbească la el, așa că pe Afrodita o programase și plătise deja consultația, doctorul a rugat-o să se dezbrace, ca să-i scaneze burtica cu aparatul și Afrodita, culcată pe spate în pat, a închis ochii rușinată de chiloțeii de pe ea, pe
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Pzrfumul_papusilor_de_portelan_53_54_ioan_lila_1341239601.html [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
Sonet III traducere adaptată Mihaela Tălpău Uită-te în oglindă și spune-ți ce vezi nemulțumit fiind, ai dreptul la alt chip cu sufletul remodelându-ți față crezi ca-n lume vei răzbi; recunoștință mamei, arhetip vei fi, oriunde-n lume al ei sol prea demn și veșnic recunoascător pentru educația ce-ai primit; de vei porni în ură și vei fi al disprețului semn în egoism și în singurătate te vei simți-mpilinit
UITĂ-TE ÎN OGLNDĂ ȘI SPUNE-ȚI CE VEZI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1431975413.html [Corola-blog/BlogPost/368052_a_369381]
-
spre dimineață, în afara sforăitului meu nemaimișcând pe-acolo decât trosnitul fălcilor personalului -, eram cărat de mâini și de picioare și întins pe o masă sub care măturile își făcuseră meseria. Ferestrele aveau storuri din bambus afumat și lumina zilei abia răzbea. De fapt, în toată perioada aia nici n-am prea știut dacă era zi sau noapte și nici că mă durea. Bănuiesc că am intrat acolo într-o marți, din întâmplare, cârmit de un prieten nevăzut de mult, cu care
Halouri amp; holograme (I) by http://www.zilesinopti.ro/articole/14317/paul-vinicius-halouri-holograme-i [Corola-blog/BlogPost/96785_a_98077]
-
suflet un Icar Zburând spre inima credinței. Unde-i aceasta? Nimeni știe! Poate departe'n univers, Ori chiar în taina unui vers, Sau în firava păpădie ... Oriunde-ar fi, cu delicate Aripi de flutur vei pluti. Nu cu războaie vei răzbi În lumile adevărate. Inima este sclavă forței! Buze mușcând nu guști săruturi, A tale's cu aripi de fluturi, Fă întunericul rob torței! Lumini și aripi să te poarte Spre lumile adevărate, Păstrează-le îngemănate Departe, dincolo de moarte! 02.02
ÎNHAMĂ FLUTURII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1494996935.html [Corola-blog/BlogPost/362701_a_364030]
-
fără coaja. Am privit fiece detaliu, fără să văd totuși nimic, sub ciocnirea miezoasa a norilor colportând zvon de ploaie. M-au durut nădejdile franțe ale salcâmilor înfloriți în ultimul rest de vară. M-au rănit șoptirile porumbului, trudind să răzbească printr-un pământ împietrit. Am despărțit în silabe tristeți vestejite, fără să găsesc rezultatul corect. Și-am învățat că niciun cuvânt nu se macină în văpaia arșiței; după ploaie, rădăcinile se pot frânge mai usor;înainte însă,arareori. Nu e
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
încă trăiți sub povara deșertăciunii clipelor, și păcatelor care apasă greu asupra muritorilor, de toată ziua auzi cum se plânge toată lumea în jur că timpul e prea puțin, că oboseala e mare, că dacă respecți toate regulile biblice nu poți răzbi în viață; că societatea modernă îți cere să fii mai maleabil și să nu fii exagerat de corect. Ba da! Să fii ferm cu oamenii care nu iau în serios respectarea principiilor biblice! Deoarece de acest lucru depinde pacea și
ATITUDINI ÎN FAŢA UNUI ÎNCEPUT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1420983686.html [Corola-blog/BlogPost/372799_a_374128]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 181 din 30 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Împovărați de griji și de nevoi Cu sufletul fărâme, trist și gol Găsim puterea de-a răzbi în noi, Nu facem parte din vreun protocol Al celor care vor să ne zdrobească Și să ucidă ce ne-a mai rămas Din moștenirea dulce strămoșească, Vor să ne-atârne sufletul... de-un ceas. Ne-au pus impozite și
SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Sufletul_nostru_nu_i_de_rastignit_.html [Corola-blog/BlogPost/367017_a_368346]
-
-i tată,/ În ograda fermecată”. Șotron cu ecouri mitice pare a fi inscripția ,,În jurul stelelor”: ,, M-am jucat cu Luna,/ Ca să port cununa/ Și cu stelele -/ Să-mi mărească zilele.// Am cerut iertare/ Și la Carul Mare,/ Să pot să răzbesc/ Pe cât de mult iubesc” -, pentru ca brusc, instantaneu, imprevizibil, să cadă ghilotina fulgerătoare a unei mărturisiri dureroase, cutremurătoare prin franchețe: ,, Nu m-am simțit nicicând iubită,/ Doar de ciori, carnea mi-i râvnită,/ Uită că sunt măritată/ Și nu mă vând
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
pe altarul iubirii de semeni, de Dumnezeu, de creație, la urma urmei, întrucât, știm prea bine, scrisul este altar, și munca trudnică devine sacrificiu. Nu oricine este dispusă facă acet gest măreț. Titina Nica Țene a avut curajul de a răzbi, de a arăta sieși și lumii că, prin încordare permanentă, prin jertfă neobosită, piedicile și obstacolele pot fi surmontate. O carte vie, pulsândă, din care se pot trage multe învățături, fapt ce o recomandă deopotrivă celor mari și celor mici
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394721031.html [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina brazilor, iar cetina lor ne-a adăpostit de ploaie și ne-a încălzit oasele obosite și răzbite de frig, de brume și de foame. Am băut din șipotul izvoarelor și am îngenuncheat împreună-de atâtea ori!-la capătul cumpenelor, după ce primejdiile se risipeau. Suntem împreună, Ghiță, așa cum ne-am legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
chiar cu scriitorul Gib Mihăescu, socotește că “nicăieri nu-i mai bine decât în țara ta”. A pus mâna pe condei din dorința de a arăta prin cartea sa „Un român în Canada”, apărută în 1995, cât de greu se răzbește în Țara hiperboreenilor. Nota cărții este una vădit optimistă, chiar dacă efectul lecturii ei ar fi trebuit, în intenția autorului, să fie unul oarecum descumpănitor, încercând să facă pe românii care doreau să emigreze mai atenți, să gândească bine dacă sunt
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
de sprijin din exterior, adică de sprijinul societății în care trăiește, o societate cât de cât sănătoasă și nu una bolnavă! Însă, obligatoriu e nevoie de participarea și voința individului. Dacă tu te încăpățânezi și nu vrei să lupți, să răzbești, nu te mai poate ajuta nimeni. Un om rațional și cu credință în Dumnezeu, nu poate refuza lupta. Când începi să vezi că viața pe care o iubești se deteriorează, că refugiul în muncă, în artă, în literatură, nu se
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
de reguli” ne dă încredere în puterea de a rezista și, câtă vreme îl urmăm, chiar dacă ne trezim săraci lipiți sau înfometați, răniți, asupriți sau discriminați pe nedrept, ne ajută să nu ne ducem de râpă, ne face capabili să răzbim. Pe casa copilăriei mele tronează, cam fanfaronescă o inscripție cu caractere germane antice: „ Wer aus der Schule nichts ins Leben nimmt, den wird das Leben in die Schule nehmen.” („Cel care din școală nu ia nimic în viață, acela va
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]