141,440 matches
-
vine prompt răspunsul. Sunteți îndrăgostit de ea?" Înțeleg. Era nevoie de ,ceva tare". E nevoie de ,rating". E nevoie ca micuțul ,Marió" să prindă contur în umbra protectoare a uriașei Shakira. În anii '80 citisem, ca mulți din generația mea, Războiul sfârșitului lumii, în româna superbă a lui Mihai Cantuniari. A fost prima mea întâlnire cu Vargas Llosa. }in minte că la capătul celor 5-600 de pagini mi-a rămas un gust straniu, pe care la început mi-a fost greu
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
secol. Observațiile sale, în care Tora este analizată în comparație cu gîndirea lui Platon, cu spiritualitatea creștină, cu filozofia modernă, se transformă într-o meditație asupra lumii contemporane și a destinului omului în universul tot mai tehnicizat de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși nu sînt foarte noi, aceste eseuri (scrise între 1949 și sfîrșitul anilor '80) își păstrează intactă actualitatea și se adaugă acelor încercări de a acomoda dezvoltarea tehnologică fără precedent din anii din urmă cu valorile fundamentale ale spiritului
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu cuvintele, un cugetător care în vremea celui dintâi război mondial se profilase ca un campion al conservatorismului (Considerațiile unui apolitic) . În acel text susținuse ideea evadării din tumult, în favoarea seninei indiferențe, erau gândurile unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în perioada în care se petrece întâlnirea
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
vârsta sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat, verificase pe propria piele diferite forme ale răzmeriței. Se raliase partidului comunist, încrezător în utopia dreptății și a prefacerilor radicale. A dezertat după ce a asistat în anii războiului civil din Spania la înveninarea atmosferei pe baricada republicană, unde trimișii aparatului de la Kremlin se îndeletniceau cu intrigi, denunțuri, defăimări contra tovarășilor de bătălie. Procesele de la Moscova (1936) l-au consternat, n-a priceput inițial de ce vechii partizani ai lui
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de bătălie. Procesele de la Moscova (1936) l-au consternat, n-a priceput inițial de ce vechii partizani ai lui Lenin s-au lăsat cuprinși de o patimă a autoacuzării, recunoscând crime și trădări care nu erau plauzibile. Cu toate că era corespondent de război, prin urmare protejat de un cod international cu privire la presă, A.K. fusese azvârlit în temniță de Franco și condamnat la moarte. Ca prin minune se ivise mântuirea, grație unui protest semnat de cărturari de vază europeni. Informat de tribulațiile tânărului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
scriitorului, pe care-l prețuia în mod deosebit, concluziile unor zvârcoliri ale sale, care ar fi obținut mai mult relief comentate tocmai de T.M. Lepădând neîncrederea de sine, ar fi avut multe de spus. Nu era doar gazetar, corespondent de război, compusese și câteva eseuri și chiar un roman în care istorisea aventurile lui Spartakus și vitejia gladiatorilor. Ce l-ar fi captat probabil pe scriitor ar fi fost ruptura biografică, cum a trecut el de la adeziunea înflăcărată la revoluție până la
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
putut deveni oare și el un popor de luterani? N-ar strica, punând măcar ipoteza... Rog fundamentaliștii ortodocși să nu se supere. Și nici cei care, în mutarea capitalei țării la Brașov - cum se discuta pe vremuri între cele două războaie la București - ar vedea o blasfemie. Am pomenit despre Sibiu și despre alegerea acestui oraș important al nostru ca loc în care sălășluiesc o sumedenie de valori europene caracteristice. Centru industrial din vechime, de cultură, vezi cele patru tipografii, Muzeul
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
secol marcat de cele mai radicale descoperiri științifice și tehnice, zdruncinat de cele mai contradictorii ideologii, filosofii și doctrine estetice, în care arta și-a negat cu aceeași vehemență moștenirea, prezentul și viitorul, în care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în ,,marea pictură,,. Adică înlăuntrul acelor convenții ale limbajului și acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
său, geografia e pusă în malaxorul notațiilor sarcastice, redusă la absurd. ,M-am plimbat într-o vară prin Suedia.(...)/ Era un cer violet, încît nu știai dacă e ziuă sau dacă e noapte,/ iar pe pămîntul Suediei tocmai se declanșase/ războiul dintre autorități și lupoaica Ylva.(...)/ Și lupoaica a fost judecată și condamnată în contumacie./ Atunci cineva a spus:/ ŤPe ăștia să nu-i crezi/ nici cînd joacă în Lacul Lebedelor!ť/ M-am plimbat într-o vară prin Suedia" (Vară
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
bombardamentele anului 1945, atât muzicienii filarmoniști - conduși atunci de tânărul Sergiu Celibidache - cât și publicul meloman scăpat de raidurile forțelor aliate, se strecurau spre locurile neatinse de atacurile aeriene pentru a face, pentru a asculta muzică. în Germania distrusă de război, prima importantă manifestare privind renașterea identității naționale a constituit-o reînnodarea tradiției marelui Festival de la Bayreuth. Este drept, pe acele meleaguri tradițiile muzicale dateaza de mai bine de o jumătate de mileniu. Nimic nu este prea costisitor pentru a salva
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
la ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În ultimii ani, de cînd ideologia nu mai este legată doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit un întreg război cultural - început în prima jumătate a anilor '90 cu bătălia canonică, dar al cărui conflict se pierde în negura anilor predecembriști - și care amenință să împartă maniheist (dacă nu cumva a făcut-o deja) intelectualii români în două tabere, Mircea
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
ordinea unei concepții mai adecvate vremii noastre, cine știe ce staruri culturale sau autori de best-sellers. Afară din ograda noastră sîntem niște iluștri necunoscuți...." (Cum ne vom mai privi în ochi?); și altundeva: ,Lumea culturală românească... e bîntuită de tot felul de războaie ideologice, de scandaluri care nu se mai termină, de stafii interbelice, transoceanice, de dreapta, de stînga, de tot felul de gogorițe. Dacă te-ai lua după ce citești prin reviste, ai crede că spațiul nostru cultural mișună de fasciști sau de
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
într-o anumită colectivitate ar putea fi un privilegiu sau un merit și nu un simplu accident în destinul indivizilor. Cred că naționalismul trebuie să fie combătut pentru că a fost sursa celor mai mari catastrofe din istoria omenirii: cele două războaie mondiale care au devastat Europa și-au avut originea în ideologia naționalistă. O bună parte a tragediilor din lumea a treia au, de asemenea, originea în naționalism. America Latina nu ar fi continentul sărac și înapoiat de acum fără această stupiditate
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
America Latina nu ar fi continentul sărac și înapoiat de acum fără această stupiditate naționalistă care, a făcut ca țările latinoamericane, de-a lungul istoriei lor republicane, să cheltuiască sume enorme înarmîndu-se una contra alteia. Ceea ce a dus nu numai la războaie sîngeroase, dar a permis și ca militarismul să devină o instituție care a împiedicat dezvoltarea democrației, care a menținut țările noastre sub dominația unor caudillos, a unor șefi atotputernici și autoritari, care a devenit obstacolul major pentru ca America Latină să fie
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui să facem? MVL: Să ieșiți din ghetto. MS: Cum? MVL: Ghetto-ul a fost una din trăsăturile caracteristice ale stalinismului în anii Războiului Rece care închidea țările în interiorul unor granițe foarte stricte și împiedica schimbul de idei și comunicarea. Din fericire, sub acest aspect se observă un progres. Uniunea Europeană este pentru mine exemplul cel mai bun al transformării pe care o trăiește Europa
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
pentru care își caută pe insulele exilului său benevol, pe insulele atât de îndepărtate, doar soții tinere, abia ajunse la vârsta pubertății. Tema utopiei este o obsesie veche la Llosa. Ea apare încă din 1981 în romanul considerat capodopera lui: Războiul sfîrșitului lumii. Când utopiile au încercat să devină realitate, au produs deseori un infern - scrie Llosa - dar elelmente ale lor au reușit, încetul cu încetul, să transforme lumea." Pentru Mario Vargas Llosa utopia înseamnă imposibilul, deci căutarea paradisului este condamnată
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
se zice. Călătoria în sine a fost foarte interesantă, dar, dincolo de aceasta, am putut să verific eu însămi ceea ce îmi imaginam când eram mică și mă întrebam cum va fi fost călătoria tatălui meu în Brazilia pentru a putea scrie Războiul sfîrșitului lumii. Sau mai recent: cum a fost în Santo Domingo pentru Sărbătoarea țapului ?" Rezultatul călătoriei pe urmele pașilor tatălui ei sînt cele 220 de imagini care vorbesc despre paradisul căutat de Flora Tristán și Paul Gauguin și despre cum
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
teroriști-de-stat (și de partid). Cu o aroganță insuportabilă, ei, deținători de decenii ai armei atomice, țipă de fiecare dată când o țară musulmană este bănuită că deține Ťarme de distrugere în masăť (ca Irakul, denunțat americanilor, care au pornit la război cu acest pretext, motivul fiind petrolul), dar doamne-ferește să sufle un cuvânt despre posesoarele comuniste: China, Coreea de Nord.". După această globală punere la punct, diaristul își coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe Crăciun, un veteran al războiului literar dintre generații și curente. Joacă cu garda deschisă, cu franchețe și transparență. Nu e, de aceea, de mirare că are adversari, destui contra-opinenți care nu sunt dispuși să-i recunoască vreun merit sau vreo calitate. Și e - o spun
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
care preda lecții de strategie despre Alexandru - să traverseze un râu în maniera macedoneanului: pe o plută făcută din paie și dintr-o prelată veche. Ghiciți care e rezultatul), suspens (naratorul este atacat de bandiți în Afganistan, încă în plin război), explicații elaborate și citate din istorici, chiar și legende sau balade locale, deci acuratețe, plus o diversitate etnic-culturală cum cu greu veți vedea în alt film. Nu e de mirare, traseul lui Alexandru poartă echipa de filmare și gazda prin
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
cum acestea sînt eludate într-o viață intelectuală franceză dominată încă de ideile de stînga. Mai mult, dreapta se află în situația de a fi continuu culpabilizată, fiind făcută responsabilă a crimele săvîrșite de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial. Paradoxal, deși comunismul a fost înlăturat de la putere în Europa Centrală și de Est, iar bilanțul său este unul sumbru (între 85 000 000 și 100 000 000 de morți), cu excepția unor țapi ispășitori (cacealmaua judiciară de la Tîrgoviște împotriva
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Marta Petreu, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Mihai Șora, Dorin Tudoran sînt oameni cu destine diferite, cu viziuni politice și literare, uneori incompatibile, dar care toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat din ascultarea cu atenție a ideilor lor și a modului în care sînt ele argumentate. Sertarul scriitorului român este o carte de interviuri oarecum atipică
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar în momentul în care aceștia se aflau deja la putere și, se prespune, aveau ceva de oferit. Gabriel Dimisianu are dreptate, Vianu merita cu prisosință toate demnitățile primite în timpul regimului
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]