1,874 matches
-
e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
a dat Basarabiei și României în geana Zorilor înfăptuirii unității de Neam cele mai luminate chipuri ale Generației ortodoxe basarabene. „Acolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX și XX, mărturisea marele jurnalist, preot, profesor, supraviețuitor al regimului concentraționar, răzeșul Părinte Sergiu Roșca, pe care am avut privilegiul de a-l cunoaște și prețuii întru căldura demnității sale, și-au făcut studiile și primii pași în lupta națională a românilor basarabeni mulți dintre cei care vor lupta mai apoi și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2012 se împlinesc nouă ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
e Marin Preda. A fost un uriaș cronicar al țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
citez un fragment din cartea mea “Labirintul de cristal” (2014) : “Rădăcinile mele sunt azi sub o aripă de vis, bine împlântate într-un sol fertil, al doilea pântec de mamă care îmi ține de cald. Pământul Moldovei, frământat de pașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare și hrănit cu stropi mari, grei de sudoare, îmi așterne alei pe care să îmi plimb în libertate poezia. Localitatea mea are deja nume de poet, îmi alunecă adesea pașii prin “râpa cu perji” unde a
UN SALUT DIN VASLUI, DIN SUFLETUL MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444897690.html [Corola-blog/BlogPost/372591_a_373920]
-
parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Hristos. Prin Sfintele Taine consfințite în noi, prin har, credință și fapte bune urcăm în sânul Duhului Sfânt, răstignindu-ne lumii pentru a ne renaște în Iisus Hristos. Părintele CONSTANTIN GALERIU (Costachi Galeri) s-a născut în comuna Răcătău, satul Răzeși, județul Bacău, în pragul Zorilor Unirii celei Mari, la 21 Noiembrie 1918, din evlavioșii săi părinți Elisabeta și Neculai. După copilăria încărcată de tradiții, urmează 8 ani cursurile Seminarului „Sf. Gheorghe” din Roman, apoi încă 4 ani pe cele ale
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Autorului În „Istoria literaturii române”, G.Călinescu îl include pe C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului său
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Gheorghe Sorescu. Prelegeri asupra impozantei lucrări au fost susținute de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, directorul teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei și academicianul, Nicolae Dabija. “Dicționatul pe care-l prefațează Eugen Simion, care spune despre Mihai Cimpoi că are figură unui răzeș din epoca lui Ștefan Cel Mare ... ni-l arată pe Eminescu din copilărie până la maturitate, toate concepțiile, toate demonstrațiile care se puteau scrie despre el sunt introduse în acest dicționar. E o sinteză, dar de fapt nici nu știu cum aș putea
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
în noaptea Crăciunului - m-am spovedit numai sufletului meu, sub patrafirul Unului, și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, ... Citește mai mult ELOGIU ZARURILORM-am hotărât să aștept la capul podului și << ziua mậntuirii >>...și, ca orice mirean, să mă bucur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Belzebut chiar în noaptea Crăciunului -m-am spovedit numai sufletului meu, sub patrafirul Unului,și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra.m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morțiiși, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria -m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria,... XVIII. ELOGIU INSULEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011. ELOGIU INSULEI ...poate sunt și eu o insulă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
a mai rămas de apărat? Micul întreprinzător); - iluzia democrației imaculate: “După cum observa Victor Davis Hanson, sistemul actual are încă de dat un răspuns la întrebarea dacă democrația e posibilă în lipsa existenței unei clase de țărani, de fermieri, de yeomen, de răzeși, a căror independență economică și virtuți rustice de autosuficiență, spirit de întreprindere, stocism, și prudență au stat la baza ideii democratice din vremea Greciei antice și până în secolele XIX-XX.” (Ce-a mai rămas de apărat? Satul); - iluzia dreptei intolerante: “Nu
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
ființa lor (limbă, credință, tradiții, rosturi), întotdeauna românii au dovedit că posedă uimitoare resurse fizice și psihice, grație cărora au reușit să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”, fie că-i vorba de moșnenii lui Mircea cel Bătrân, de răzeșii lui Ștefan cel Mare, de soldații-țărani care și-au arătat bărbăția și curajul în crâncenele încleștări de la Plevna sau Smârdan, de urmașii acestora care i-au dat peste cap pe nemți în asalturile la baionetă de la Mărăști, Mărășești și Oituz
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_petrovai_1418272979.html [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
era constituită în totalitate din profesioniști, căliți în nenumărate bătălii anterioare purtate pe alte meridiane ale lumii, Ioan-Vodă opune o armată mult inferioară numeric și din componența căreia, mai puțin de o treime poate erau oșteni de meserie, majoritatea fiind răzeși luați direct de la coarnele plugului. În doar două luni, viteazul domnitor și oastea sa, dau lovitură după lovitură oștilor otomane, sprijinite de cele muntene și transilvane. Mai întâi, la Jiliște, spulberă armata turco-munteană, condusă de Petru Șchiopul și fratele său
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
condusă de Eminec, nepotul hanului cel mare, pornește o expediție de jaf în Moldova, atras de prosperitatea economică datorată măsurilor luate de Ștefan cel Mare. Cruzimea și tupeul nomazilor meritau pedepsite.... Ștefan strânge în grabă o oaste de curteni și răzeși din Țară de Sus (actuala Bucovina) și pornește după tătari. Aceștia au parte de ghinionul vieții lor, când sunt prinși în ziua de 20 august lângă Lipinti. Măcelul este înfiorător. Hoarda tătărască este masacrata, având mari pierderi în oameni, Eminec
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
liberă a fiecăruia, pe discernământ, pe dorința de stabilitate și parteneriat. Iată un întreg puternic și nu unul fisurat sau casabil ca cel al jumătăților. Pentru Bălăbănești cu drag, Diana - Sorina Bodia, avocat. Și prin mine curge niscaiva sânge de răzeș de la Bălăbănești.
Despre ”jumătate” by http://balabanesti.net/2011/03/07/despre-%e2%80%9djumatate%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339953_a_341282]
-
și s-a înmormântat în Sfânta Mănăstire Putna cea fundată de dânsul...” În continuarea notei este redat textul din Letopisețul lui Ion Neculce, unde ne spune că încă din timpul vieții, Voievodul Ștefan cel Mare își făcuseră loc în inimile răzeșilor lui drept ”sveti” - ”sfânt”. Nici de această dată, calitatea de vizionar a lui Melchisedec Ștefănescu nu a dat greș. Cunoaștem toți că Voievodul Ștefan cel Mare a fost canonizat, în iunie 1992, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, eveniment
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Steaguri păzite de astre De la Tisa pân' la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Să-și găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am prins în Hora Unirii Să scăpăm Țara de hoți Căci ne cere legea fi rii Să-i judecăm pe netoți. LIMBA STRĂMOȘEASCĂ
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2015 se împlinesc doisprezece ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438938040.html [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > UN ET ÎN RURAL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului UN ET ÎN RURAL Ținutul de legendă al Vrancei. Satul Răstoaca, așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
și care, de regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]