283 matches
-
sunt deșarte și sori și nori și păsări - toate-s sfinte patrie bucovină - stea martiră cu voievozii stau sub cetini la voroavă ei mie-mi spun de ștefanida liră eu lor - cum limba azi ni-e sclavă sub tot copacul - răzeșescul sânge și-n toată floarea - -nvăpăiată zâna aici e veșnic cântecul ce plânge Crist veșnic peste noi își tinde mâna ...doar că privighetoarea azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil formate din sate răzeșești, care au stat la baza formării statului feudal Moldova, în secolul al XIV-lea. În timpul năvălirilor barbare, populația autohtonă nu și-a pierdut individualitatea, îmbogățindu-și limba și obiceiurile de la cei cu care a conviețuit. Tot în această perioadă se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci și Verijenii. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, entitățile prevăzute la art. 5 alin. (5) din hotărâre, liceele agricole, formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
ORDIN nr. 190 din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270499]
-
de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 14 mai 2015, beneficiarii plăților acordate în temeiul acestui act normativ sunt, între alții, și formele asociative de proprietate (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
propunerilor făcute, iar comisiile județene emit titlurile de proprietate pentru cererile validate. În același sens, potrivit art. 26 din Legea nr. 1/2000, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, iar acesta se va emite de comisia județeană în a cărei
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/PROPRIETA TE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători*, etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza Legii 566/2004,cu modificări și
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
etc. ... 86. În jurisprudența citată, Curtea a reținut că, în concepția legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare) nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și, în general, regimul juridic avute în epoca respectivă. În aceste condiții, regimul juridic al proprietății privind
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 17 ianuarie 2025 ) (2) În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, prevăzute în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
HOTĂRÂRE nr. 1.571 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263344]
-
cărora se află terenurile respective. [art. 28 alin. (8) din Legea nr. 1/2000] ... 25. În acest context, Curtea constată că, în cazul terenurilor forestiere restituite, potrivit legii, către persoanele îndreptățite, membre ale formelor asociative (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare), regimul juridic stabilit imperativ are, în principiu, următoarele particularități: a) suprafețele forestiere se restituie celor îndreptățiți, în proprietate comună, în cadrul formelor asociative - subiecte colective de drepturi - ce se constituie ca persoane juridice în temeiul
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/ PROPRIETATE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza Legii 566/2004,cu modificari si
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
și datorită unificării pământurilor în Cooperativele Agricole de Producție (CAP), care au lucrat cu tarlale și sole mari, deși vechile denumiri, cu un grad mai mare de generalitate, au fost păstrate. Vechile denumiri, desemnând părți și locuri din vechea moșie răzeșească au început să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care vând a lor dreaptă ocină și moșie „ce aveau la sat la Hilipeaniîcăci am socotit că altul nu încape făr dumnealui.” Acest dumnealui este logofătul Pătrașcu, care își folosește poziția socială pentru a acapara prin cumpărare sau danie moșia răzeșească. Niciunul dintre cei care au vândut boierului Pătrașcu nu consemnează vechiul drept de protimisis , dar nici nu a fost invocat de rude, care aveau dreptul să răscumpere cumpărătura. Faptul că o Cristina Platoneasa poate să vândă partea ei de moștenire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și țarina și pădurea, înseamnă că satul era un sat răzeșesc la 1692. Moșia Filipeni nu se confunda cu satul, deoarece aflăm din zapisul de vânzare-cumpărare din 15 august 1696, încheiat între căpitanul Machidon Gheorghi și soția sa Maria și logofătul Pătrașcu, prin care primii vând logofătului Pătrașcu moșia Sălașele, situată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldova, la fel ca și în alte țări, exista o numeroas rănime lipsită de proprietate, aflată în stare de dependență față de stăpânul pe moșia căruia stătea. Potrivit celor relatate de Dimitrie Cantemir, cei care stăteau pe moșia boierească, mănăstirească sau răzeșească erau străini, de altă etnie; românii fiind, după ilustrul învățat, oameni liberi. Pentru secolului al XVII-lea avem și mărturia cronicarului Miron Costin care spune că în țara de Jos (partea de sud a Moldovei), nu era niciun șerb, toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frustrările sale. De mirare este că medicul Pătrașcu nu a văzut latura cultă a personalității preotului Cadar, de la care ar fi avut multe de aflat și de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să știe carte, cât despre satele cu vecini și clăcași nici nu se putea pune problema, adânca neștiință de carte era generalizată. Cauza? Cei care trebuiau să-i învețe, nu șștiau nici ei. Popi erau în sate mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea, dar se continuă în satul de clăcași Filipeni ai boierilor Rosetti. Ce nu știm și nu vom ști nici cu aproximație este populația necuprinsă în acte, deși aceasta trebuie să fi existat în secolul al XVII-lea pe moșia răzeșească Filipeni și Fruntești, deoarece amploarea activităților agricole impunea folosirea forței de muncă a țăranilor dependenți. Acești țărani dependenți trebuie să fi locuit în sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]