134 matches
-
petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și să vie molifta ta îndată ca să binecuvintezi poporul. Deci scoală-te și vină, sminteală să nu faci, ca să nu fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20.000 kg. la Ha. A pornit de la 3500 kg. la Ha., s-a urcat la 18.600 și acum ajunge la 20.000, cu anumite metode personale învățate de la bunicu-său. Bine mi-a părut aflând că acest coborâtor din răzeșii cu porecle frumoase din Republica socialistă moldovenească nu-și dă de sminteală neamul cel vechi și vrednicia pe care au arătat-o strămoșii săi în veac. Se adeverește și după înfățișare că Chirilă Grigorie Spărie vacă e adevărat moldovean get-beget
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că aveau pământ puțin și au fost nevoiți să-și câștige existența pe la răzeșii din vale sau pe moșia de la Pungești a boierului Jak Marcopol, grec de origine. Ascendenții lui au lăsat în Pungești un cavou pe frontispiciul căruia scrie: „Marco-polo”. (a se vedea lucrarea „Rădăcinile continuității“ editura PIM Iași 2008, sau „Cursești - istoric
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi se numește La Stâlp.” Stâlpul care marchează vatra satului este identic cu „talpa” satului care marchează actul de atestare, de întemeiere a satului, norma juridică în virtutea căreia se exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domiciliul în București, a construit o vilă care este atât sediu administrativ, cât și casă de vacanță. în documentele medievale de după 1565, satul Hilipeni (Hilipeani), Filipeni apare ca sat răzășesc, alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel ca toți răzeșii, și cei din Filipeni sunt activi în vânzarea și cumpărarea de părți de moșie, sunt consemnați în acte ca martori, semnează cu degetul, adeveresc hotarele, fac parte din instituția „megieșilor”, a „oamenilor buni și bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia Filipeni ajunge în stăpânirea familiei Rosetti. Nu știm ce s-a întâmplat cu vechile familii răzășești din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
indiviziune. Aceste două părți au fost de fapt două judecii: partea de sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost de fapt două judecii: partea de sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor în care aveau răzeșii (părți de moșie) răzeșii din Oțelești, Fruntești și mai departe, din Obârșia, Uncești și din alte părți și partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a simțit izolat în cadrul comunei, izolându-se și considerându-se superior celorlalte sate. Ca peste tot, s-au scurs războaiele, schimbări sociale și politice, s-a instalat regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea deosebirilor sociale. Răzeșii din Fruntești s-au legat de poziția socială până în 1962, la cooperativizarea agriculturii, care i-a transformat în țărănime cooperatistă. II.3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar și de răzeșii bogați, au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la răzeșii din Filipeni, continuă să cumpere părți de moșie, ceea ce poate demonstra că, după 1692, erau cel puțin doi proprietari, dacă nu mai mulți: răzeși din satele răzășești din jur. În anul 1696, căpitanul Machidon Gherghi și soția sa Maria vând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi și, în acest scop, se adresează profesorului Xenopol, după cum aflăm din relatarea lui Alexandru D. Xenopol, fiul, ajuns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor de muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului, putem aprecia că s-a făcut pe lângă mănăstirea unde a fost Coste Călugărul, iar după dispariția acestuia în condiții necunoscute, pregătirea slujitorilor bisericii și a dregătorilor se făcea la mănăstirea Răchitoasa care, multă vreme, a fost în conflict cu răzeșii de la Oțelești. Dacă cele mai vechi sate din actuala comună Filipeni au fost Filipeni și Fruntești, despre care avem mai mult documente, și cele mai vechi biserici și preoți tot în aceste sate au fost. Deși, după documente, cel mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu aveau nici un interesă pentru școala și spitalele românești. Departe de preocupările culturale, mănăstirile, prin stareți și călugări, se ocupau de treburi lumești: strângeau dările de la țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era aproape de satele comunei Filipeni, în procese nesfârșite cu răzeșii din Oțelești pentru hotare și încălcări de proprietate, dar nicăieri nu se spune că ar fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerut și erai pusă să ții o lecție după un plan din cele 300. Soarta a fost nemiloasă cu învățătorul Virgil Cernat. S-a căsătorit cu învățătoarea Eleonora Ignătescu din satul Lunca, aproape fără învoirea părinților săi care țineau la răzeșia lor. Primii doi copii, frații mei mai mari, i-au murit apoi, după încă o naștere, i-a murit soția la naștere, pe 9 martie 1942, când m-am născut eu. Cum a putut trece peste toate loviturile vieții, peste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locurile lor de plecare (Cașvana, Todirești, Botoșana, Udești, Iacobeni, Dorna și Dorna Candrenilor) nu se practică. În nicio lucrare cu caracter monografică despre satele din Bucovina nu se vorbește de Vălăret, de unde putem conchide că este luat de luncași de la răzeșii din Fruntești și de la clăcașii din Slobozia - Filipeni. Vălăretul pornea a doua zi de Paști și mergea pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]