134 matches
-
administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este o carte domnească emanată din cancelaria voievodului Vasile Lupu, datat 28 noiembrie 1635, prin care se „face știre” unui Cristian vătav „că s-au jăluit satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în întregime vornicului Ionașco Balș către sfârșitul secolului al XVII-lea, deși 60 stânjeni au rămas răzeșilor care nu au acceptat să vândă. La fel în satul Torceștii, unde mai mulți răzeși au rezistat și și-au menținut părți de răzeșie, în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum au fost create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1767, cu stăpânul de la această dată al Torceștilor, vistiernicul Iordache Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine, căpitane Negreo, și, când și-au hotărât moșia”, anterior acestei date, răzeșii nefiind față, li s-ar fi „înpresurat o bucată de loc”, pentru care se impune acum o nouă hotărnicie. Cu câteva luni în urmă, respectiv pe data de 20 aprilie 1740, printr-o scrisoare de danie din partea lui Constantin Costin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți locuitori de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vatra Tămășenilor, numită „a Corpăceștilor”, care avea același hram și, la datele recensămintelor, era în funcțiune. Slobozia-Umbrărești, comunitate ce cuprindea pe locuitorii din Siliștea, Tămășeni și Boziești, are biserică cu același hram; de fapt, locuitorii aceștia aveau biserică laolaltă cu răzeșii. Condrea avea și are biserica cu hramul Sfinții Voievozi și e posibil să fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea categorie de țărani în satele noastre, că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative din Umbrăreștii partea din jos, Condrea și Slobozia-Torceștii (Cătunașii și Salcia) până la sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația locuitorilor din Torcești, spre exemplu, după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul, ci dreptul de părtășie = răzeșia, participarea la împărțirea veniturilor din obște după analogon, adică proporțional cu contribuția familiei la dobândirea veniturilor, acest drept fiind cedat noului stăpân al satului, Vasile Costachi, și urmașilor săi. Dar ei și-au păstrat dreptul de folosință din toate structurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se punea accentul pe teoria ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate devenise atunci, în cadrul vehiculării ca valoare de document istoric, poezia populară intitulată Cântecul răzeșului, cu dezarmantele sale versuri de obidă: Ard-o focul răzeșie,/ Eu chiteam că-i boierie/ Și-i numai o sărăcie!, creație introdusă și în manualele școlare de limbă și literatură română în epoca colectivizării. Evident că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și anume, aceea a răzeșilor originari, menținută numai în perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii de vază cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise, elementele ce țin de instituția răzeșiei se estompează și dau impresia dispariției lor din viața practică, în timp ce ele se păstrează aproape intacte în satele cu relief închis. De aici și corolarul corespunzător în abordarea și valorificarea științifică a fenomenului, prin investigarea și cercetarea doar a satelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul satelor din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția răzeșiei prin intermediul unui text documentar datorat - scrie el - unui „locuitor al satului Soloneț-Ciripcău, din ținutul Soroca, de pe valea Răutului”, considerat, pe bună dreptate, „păstrător și la 1773 al tradiției de felul cum s-a produs procesul de devoluție al proprietății gentilico-familiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceasul, ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș, cu moșia răzașilor nedespărțiți. Într-dânșii; că alminterea n-ar avea deosebire megiașul de răzeșie”. Textul merită a fi analizat. Prin urmare, ce este sau cine este răzeș? Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică cu răzeșii. Se vorbește adesea în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru Umbrărești, Condrea, Slobozia-Torcești. Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]