210 matches
-
cheptaru-ți era pe culme umplându-și foalele a aerisire, mai observă cu o nuanță de reproș Gheorghe, zis Panacoadă, ceva mai tânăr. Pe aripa de vânt bătu damfu-n poarta mea și mă moleșii ca niciodată, vere. - Nici eu nu-ți răzimai rușinea, cu care te scoase acușica-ntr-o seară muierea, afară... Frecat-ai gardu la Mălăcea doar-doar te-o chema-n așternut, cum fost-a? - Vedenii și păreri dă om cu minte turbure și vorbă-mpleticită, ce să mai zic... Se
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
un colț materialele ce le folosise la curățenie. A mai șters câteva pete de ipsos rămase pe parchetul de sub pervaz și s-a ridicat în picioare. Când s-a întors spre ușă, l-a văzut pe Mișu cum examinează pereții, răzimat de tocul ușii. Părea indiferent, liniștit și chiar obosit. Ea a îndrăznit să-l întrebe: - Ce ziceți..., e bine cum am făcut? - E foarte bine, de ce te temi? Uite ce luminoasă e camera și cum strălucește parchetul! Hai, mergi și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
frăție/ ca a nopții stele, ca a zilei zori,/ Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, fală și mândrie,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc!” sau iubirii unei pământence: Cum ea pe coate-și răzima/ Visând ale ei tâmple,/ De dorul lui și inima/ și sufletu-i se împle” , precum și naturii în splendoarea răsfățării sale miraculoase: „ Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare;/ Eu privindu-l din pădure,/ Las aleanul să mă fure/ Și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
găsit. Unchiul era celibatar convins. Aveam și eu pe acolo câte ceva. Evident, toate articolele erau bărbătești. Ea rămăsese nemișcată, analizând cu privirea încăperea ticsită cu cărți puse în neorânduială cam peste tot și a făcut câțiva pași pentru a se răzima de teracota ce devenise deja călduță. I-am întins un halat de casă încăpător și o pijama de a mea. A strâmbat puțin din nas, a privit-o lung, a zâmbit și mi-a cerut un prosop. Da, părul ei
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477964251.html [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
folos o turlă cum nu s-a scris în carte când îi lipsește treapta vieții fără moarte? Și ce-i de-o fi crăiasă a lumii? Las să fie, că nu te dau din brațe pe-ntreaga ei moșie.” Își răzimase capul ca dorul pe lăută... Curând, uitând de oaspeți, din nou iar îl sărută. „Nu fii geloasă, dragă cum flaută privirea, ea are veșnicia, noi zborul ei - iubirea.” Apoi ea-și pleacă fruntea cerșind sfios alintul, dar fața lui de
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
lăcrimau și erau covârșiți de sentimente și trăiri diferite, s‑au salutat cu o ușoară înclinare a capului, zâmbindu‑și. Zâmbetul lui transmitea recunoștință și simpatie. Zâmbetul ei avea o încărcătură ciudată de milă, de regret și încurajare. Aproape de ușă, răzimat de zid, un bărbat cu părul aproape alb, mototolea o pălărie ce părea a fi fost nouă, plângând. Gabriel l‑a privit în trecere. „Săracul de el! Ce necazuri o avea? Cred că e venit de la țară. Mamă, Doamne! Ăsta
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_20_.html [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
că-mi ești drag?// Înc-o gură - și dispare...// Ca un stâlp eu stam în lună!/ Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi, dulce floare!” Iată apogeul erotic visat de poet, regăsit și în finalul poeziei Sara pe deal: “Ne-om răzima capetele unul de altul/ Și surâzând vom adormi sub înaltul/ Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată/ Cine pe ea n-ar da viața lui toată”. Există în erotica eminesciană o măsură temporală, evoluând de la clipă la oră (“O oră să
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
lăcrimau și erau covârșiți de sentimente și trăiri diferite, s-au salutat cu o ușoară înclinare a capului, zâmbindu-și. Zâmbetul lui transmitea recunoștință și simpatie. Zâmbetul ei avea o încărcătură ciudată de milă, de regret și încurajare. Aproape de ușă, răzimat de zid, un bărbat cu părul aproape alb, mototolea o pălărie ce părea a fi fost nouă, plângând. Gabriel l-a privit în trecere. „Săracul de el! Ce necazuri o avea? Cred că e venit de la țară... Mamă, Doamne! Ăsta
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437919315.html [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
adăugă domnul Costache ridicându-se de pe scaun. ”Mai vezi tu pe dracu, după”, răspunse Costică în gând și se ridică destul de greu, balansându-se când spre dreapta, când spre stânga, dovadă că mintea îi lucra. Încă gândea despre alegeri... Se răzimă de zid și începu să brăzdeze cu privirea întregul teritoriu de competență. Se afla în post... SFÂR-ȘI-Te Referință Bibliografică: PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1479857084.html [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea” și Soare o sărută pe creștet, cum stătea cu capul răzimat de umărul lui. - Dar trebuie să’ți mai clarific, Lucia, o chestiune, o completare: De ce Sas? Ce nume e acesta? - Nu știu, dar așa am găsit în istorie. - Da, așa ne încurcăm noi singuri istoria, cu „nu știu”... - Al doilea
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
Poezie > Amprente > TOAMNA DE ACASĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 2 Octombrie 2015 Nu-i nicăieri în lume mai frumoasă Precum e toamna, toamna mea de-Acasă, Pe Dealul răzimat de veșnicie Am scris acolo întâia poezie; Plecase tata dincolo de stele, Abia citise versurile mele, Plecase tata, Doamne, dintre noi, Îl tot aștept să vină înapoi, S-a dus pe urmă și sărmana mamă Cu văduvia strânsă în năframă Și
TOAMNA DE ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1443883344.html [Corola-blog/BlogPost/344390_a_345719]
-
din 28 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Duminică, 28 Iulie 2013 Prietene, tu nu te-alini, Amândoi suntem vecini, Cine-i mai întâi? știi bine, N-am fost roiuri de albine Venite din alte spații, Aici mi-am avut Carpații, Răzimat de ei, Ardealul Și de Doina lui cavalul. Te-am primit la mine-n casă, Ți-am dat pâinea de pe masă Când erai flămând pe drum Și de ce mă înjuri acum? Ce târziu nu îți dă pace? Harta lumii nu
VECINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Vecini_nicolae_nicoara_horia_1375012961.html [Corola-blog/BlogPost/365144_a_366473]
-
specii himerice: ”inorogul”( bazată pe rinocer) și ”stratocamilul” (o combinație între struț și cămilă, după apelativul științific latinesc al struțului: struthio camelus): „Pilda de pil. Pilul nu are încheeturi la picioare, ce când va el să se odihnească, el se razimă de un copaci și stă într-un picior, iară vânătorii merg la acel copac ce se razimă el furiș, și-l taie cu herăstrăul; și se ține(copacul) în puținel și să ascund vânătorii, și merge pilul la copac și
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
latinesc al struțului: struthio camelus): „Pilda de pil. Pilul nu are încheeturi la picioare, ce când va el să se odihnească, el se razimă de un copaci și stă într-un picior, iară vânătorii merg la acel copac ce se razimă el furiș, și-l taie cu herăstrăul; și se ține(copacul) în puținel și să ascund vânătorii, și merge pilul la copac și să razimă de copac, iară copacul cade și pilul încă cade și nu se mai poate scula
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
un copaci și stă într-un picior, iară vânătorii merg la acel copac ce se razimă el furiș, și-l taie cu herăstrăul; și se ține(copacul) în puținel și să ascund vânătorii, și merge pilul la copac și să razimă de copac, iară copacul cade și pilul încă cade și nu se mai poate scula, și-l ucid vânătorii. Așa și tu ome, până ești pe lume, să nu te razimi pre avuție sau să te lauzi cu vitejia, ce
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
ascund vânătorii, și merge pilul la copac și să razimă de copac, iară copacul cade și pilul încă cade și nu se mai poate scula, și-l ucid vânătorii. Așa și tu ome, până ești pe lume, să nu te razimi pre avuție sau să te lauzi cu vitejia, ce te razimă pre Dumnezeu ziua și noaptea, că vine moartea ca vânătoriul și-ți va tăia zilele, și veri căde și te vor ucide draci pre tine și pre sufletul tău
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
copac, iară copacul cade și pilul încă cade și nu se mai poate scula, și-l ucid vânătorii. Așa și tu ome, până ești pe lume, să nu te razimi pre avuție sau să te lauzi cu vitejia, ce te razimă pre Dumnezeu ziua și noaptea, că vine moartea ca vânătoriul și-ți va tăia zilele, și veri căde și te vor ucide draci pre tine și pre sufletul tău. Iară pilița, când va să fete vițelul ei, iară ea intră
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
țurca, republică vrem ostași, joacă băiete, eu mă ascund, Tu vii și spui, te-am prins, acum am să te sărut, o, nu, mai am o prietenă, mai bine ne citim poeme, până ne vine rău, care pe care, ne răzimăm de același gard vechi, ai să spui, pardon, nu erai tu acela, m-ai sărutat din greșeală, uneori mi-este tare dor de Tine, când vii, iar nu Te doresc, Tu chiar nu Te superi niciodată? Nu mi-ai spus
JOCUL CU MOARTEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jocul_cu_moartea_boris_mehr_1386996582.html [Corola-blog/BlogPost/363505_a_364834]
-
cea mai serioasă frică de el. Ci sarcinile redresării după Hiatusul bolșevic (1940-1989) sunt urieșești și cer umeri herculeeni de geniu natural, dar batjocorindu-l noi pe Eminescu, altul fără mari penitențe nu ni se va livra. Nu ne putem răzima realist decât pe geniul obligat, la care oricum suntem constrânși toți ca să supraviețuim în Copleșitoarea Complexitate, anume în accepția lui de geniu sintetic, proiectat și implementat cu cele mai grele sacrificii (sănătate, avere, familie), ca Erou care te-ai fi
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
suav, cândva apreciat pentru strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1410034551.html [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
sună bine, își întrerupse, brusc, Antal, discursul. -Ce? întrebă Talestri somnoroasă. -Daago e un nume bun pentru noul tău prieten. -Da, tată. Chiar sună bine. Îmi place. Vulturul tresări, își întinse aripile și le scutură fericit. Prințesa zâmbi și își răzimă capul de umărul tatălui. Acesta își continuă discursul de mai devreme, povestind cu pasiune despre o lume total necunoscută pentru Talestri, dar care o aștepta cu brațele deschise... Referință Bibliografică: VULTURUL, ANTAL ȘI ENERGIA / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN
VULTURUL, ANTAL ŞI ENERGIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1401570661.html [Corola-blog/BlogPost/365382_a_366711]
-
parbriz și oglinzile retrovizoare, agentul principal Mititelu. Se lăsă iar liniște în interiorul mașinii. Plutonierul Vijelie privea preocupat trotuarul de pe partea lui. Nu-l interesa ce se vorbește, iar el nu intra în dialog cam cu nimeni. Studentul Bolnavu era comod răzimat pe spate și aproape că adormise. Doar întrebarea în sine îl trezi și aștepta răspunsul șefului, plin de curiozitate. Agentul Brumă se făcea că nu a înțeles nimic, dar, după cum exprimau ochii săi pentru cine știa să-i vadă și
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421832509.html [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
real ceea ce vedea cu ochii. Nu-i venea să creadă și nu știa cum să reacționeze. În acea lumină își recunoscu părinții, apoi îl descoperi pe fratele ei și pe președintele tribunalului. Simți cum i se-nmoaie picioarele și se răzimă de băiat mută de uimire. Nu reuși să articuleze vreun sunet, nici să salute ori să răspundă la uralele cu care erau primiți. Cristian o ținea de braț, protector, zâmbindu-i cu ochii aproape în lacrimi. Era și el emoționat
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_vietii_3_marian_malciu_1337874986.html [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
suav, cândva apreciat pentru strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Partajul.html [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
unchiului său: “... fericiți tineri care aveți și puteți învăța științele cele frumoase în limba națiunei voastre și fericită e națiunea vostră că crește și nutrește în sânul ei tineri cari cu timpul, care de care mai folositor și mai mare razim!” În aceași scrisoare își exprima o dorință arzătoare de a vedea și acasă Academii și Universități cu predare în limba română: “...Oare spera-voi să pot absolvi în pace și ca să văd o universitate în Ardeal care să se numească
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]