73 matches
-
activitatea lor, foști și actuali antrenori și conducători de echipe, precum și reprezentanți ai mass-media au primit Statuete de excelență, plachete comemorative sau diplome de onoare: Alexandru Mușat, Milorad Koin, Nicolae Mihăilescu, Mihai Coste, Doina Moț, Sorin Grădinaru, Nistor Suru, Romulus Rașca, Ioan Ersigan, Gheorghe Susan, Aurelian Coman, Marinel Bujor, Nicolae Andronescu, Bogdan Anghelescu, Deliu Petroiu, Alexandru Copaci, Achim Dragomir, Nicolae Secoșan, Iosif Dudas și Alexandru Oprea. Turnee în străinătate Dinamo, s-a deplasat în Elveția; campionii vor disputa, șase partide: în
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
de o mie de ori orice bun Român care cugetă câtuși de puțin. Numărând grădinile și plimbările pline de lume, audiind muzicele și lăutarii care cântă ziua și noaptea lângă butoaiele cu bere care se descarcă necontenit la Tunel, la Rașca și la grădinile cu lei și cu cerbi care s-au deschis unele lângă altele în toate colțurile mahalalelor; măsurând grosimea coadelor rochiilor care mătură praful, gunoiul și noroiul stradelor; privind strălucirea trăsurilor care se leagănă pe șosea; admirând luxul
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
ajunge să recitim ce viitor îi asigură chibzuitului nene Niță, cel care cere chitanță la vreme de revoluție, înscrisul care demonstrează că a pus umărul la dărâmarea tiraniei. Cu consimțământul lacom al tinerilor așa-zis martiri, care așteaptă, la Grădina Rașca, ceasul abdicării. Lumea lui Caragiale e lumea lor, a celor pentru care 11 februarie nu e acțiune, ci consecință. Pretutindeni, în schițe și comedii, cineva acționează și altcineva așteaptă. Norocul ține cu cel din urmă. De pildă, în confruntarea polițelor
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
univ.dr.Camelia Jurcuț UAV Arad. O seară în care 90 de persoane și-au împreunat mâinile nu pentru rugăciunea de început rostită de Camelia ci pentru Seara dansantă-Biodanza care a devenit o tradiție săptămânală.Voie bnă, bucate și dans , Laurențiu Rașca, formația Doru Huzur, C.Corodescu au fost lături ca o terapie vie celor asistațiși răsfățaț. -Voulez vous dansez, madame?.Felicitări Camelia, lumina dă aripi de îngeri și la Ziua porților deschise , joi la DDAC. Referință Bibliografică: O SEARĂ DANSANTĂ ȘI
O SEARĂ DANSANTĂ ŞI O FLOARE DE ...CAMELIE... de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373765_a_375094]
-
niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute! În satele Argel, Rașca, Putna, pe unde circula mocănița erau și altfel de distracții cu transportul, mult mai selecte decât cele cu remorca. Umbla și un tren personal pe ruta Moldovița-Argel, o dată sau de două ori pe zi. Dar asta era o distracție pe
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
la trecere peste un plai umed de ploi, am văzut niște urme de labe de urs în noroi. Asta a fost prima și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la cabană întâlnirea noastră cu ursoaica, aceia aveau zâmbete ironice în colțul gurii. Nu ne credeau. Unde urs chiar așa de aproape de sat
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
nești ale marii și adevăratei fericiri. Zaraza Prin 1944, sub cele mai îndârjite bombarda men te americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fulgurațiile nebunești ale marii și adevăratei fericiri. 310 Zaraza' Prin 1944, sub cele mai îndîrjite bombardamente americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare, iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bordeiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul bandelor de jazz sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
95] Predarea limbii și literaturii române, Vol. 5, București, 1978. [96] pregătitor. Lucrări prezentatea la sesiunea de comunicări din mai 1976, Timișoara, 1977. [97] PURA, GRIGORE, Modele lingvistice în lecțiile de sintaxa a propoziției, LL, 2, 1977, 494 504. [98] RAȘCĂ, LUCIAN, Mijloace practice, autentice de comunicare Tribșc, 7, nr.179. 1977, p. 6. [99] ROTARU, RADU; VORNICU, DUMITRU, Limba română (Curs noțional-situațional). Iași, [TUI], 1977, 135 p. multigr. (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de filologie). [100] RUXĂNDOIU, PAVEL, Raportul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
am înscris în partid, la P.N.Ț.-C.D. Tatăl meu a fost membru de partid la P.N.Ț., și în pușcărie am avut prieteni tăăniști... Am fost prieten foarte bun cu băiatul lui [Nicolae] Penescu, cu unul Urzică din Rașca, altul de prin Ploiești, au fost prietenii mei foarte buni în pușcarie. Și bineînțeles că am discutat fel și fel de lucruri de genul acesta, și cum am auzit că s-a înființat partidul m-am dus și m-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Văcărești, 49; Melon, M., str. Regală, 15; Moldoveanu, C., str. Sfinților, 41; Ohanesion, S., str. Sf. Vineri, 35; Petridis, Z., Calea Moșilor, 24; Popescu, St., str. Apolodor, 9; Rădulescu, Sm., str. Carol I, 60; Rădulescu & Ionescu, cofetărie-înghețatăcafenea, Calea Victoriei, 51 ter; Rașca, cafenea, grădină cu muzică, str. Academiei, 27; Russu, J., str. Gabroveni, 6; Sael, H., Calea Văcărești, 66; Schneider, R., str. Artei, 24; Spielmann, J., str. Smârdan, 20-24; Stein, R., str. știrbei Vodă, 11; Sterian frații & Pavlidis, Calea șerban Vodă, 3
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină, teatru de vară, str. Academiei, 27 (p. 319). Cluburi: Cereul francez, str. Academiei, 14; Clubul Comercial, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Clubul conservator, str. știrbei-Vodă, 2; Clubul Junimii, Calea Victoriei, 36; Clubul militar, Calea Victoriei, 82; Clubul român, Piața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Berzei, 90; Grădina Souvenir, str. Batiștea, 2 bis; Grădina Hotelului Pesth, trupă germană, Calea Victoriei, 8; Luther, braserie, str. Rosetti (în spatele Gării Târgoviște); Neuwirth, café-concert, str. știrbei Vodă, 7; Orfeu, grădină de vară și salon de iarnă, str. știrbeiVodă, 8; Rașca, muzică excelentă, teatru, str. Academiei, 27; Sălcianu, Matei (Union suisse), str. știrbei-Vodă, 11; Stavri (grădina veche), teatru de vară, str. Academiei, 23; ștefan cel Mare, str. Silfidelor (intrarea Gorgan) (p. 343). Ziare: Bossu (săptămânal), revistă umoristică, str. Clemenței, 1; Bukarester-Salon
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str. știrbei Vodă, 7; Paraschivescu, L., Calea Victoriei, 42 și str. știrbei-Vodă, 9; Petrescu, G., Calea Văcărești, 65; Petrovici, A., Calea Victoriei, 96; Pisica Albă, str. Episcopiei, 4; Pohl, B., str. Brezoianu, 10; Rașca, grădină-șantan, str. Academiei, 27; Rați, An., str. știrbei-Vodă, 10; Restaurant Concordia, str. Smârdan, 51; Restaurant Internațional (Stiefler), restaurantul Hotelului Union, bucătărie franceză, vinuri alese, str. Regală - Academiei, 19; Restaurantul Hotelului Athena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor, 131; Restaurantul național, Bd. Elisabeta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o scrisoare de protestare, cerând o rectificare. Dar în loc de rectificare, omul s-a ales cu o altă zeflemea, încă și mai sărată. Atunci d-l Ghica s a hotărât pe răzbunare. Peste câteva zile, o trupă teatrală juca la grădina Rașca o piesă într-un beneficiu oarecare. Beneficiantul aduse un bilet de intrare lui Ion Athanasiade, cu rugămintea stăruitoare ca să vină negreșit la reprezentație. În seara reprezentației, fiind vremea frumoasă, Athanasiade se duse la grădina Rașca din strada Academiei. Locul său
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trupă teatrală juca la grădina Rașca o piesă într-un beneficiu oarecare. Beneficiantul aduse un bilet de intrare lui Ion Athanasiade, cu rugămintea stăruitoare ca să vină negreșit la reprezentație. În seara reprezentației, fiind vremea frumoasă, Athanasiade se duse la grădina Rașca din strada Academiei. Locul său era cap de bancă pe dreapta, în rândul I de scaune. Athanasiade se așeză. Dar peste câteva minute apare încă un cocoșat care se așeză pe același rând, ceva mai departe. Iar peste alte câteva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
germană. Cinematograful nu era descoperit. Circ de vară nu mai venea, toată lumea „bună“ pleca în străinătate, așa că toată distracția se reducea la orchestrele care cântau în câteva grădini restaurant. Grădinile cunoscute și căutate erau: grădina Gagel, mai târziu Blanduzia; grădina Rașca; grădina „la Constantin“, astăzi Epurescu; grădina Alcazar sau Guenter, în dosul Pasagiului român. Pentru cei din înalta societate, care mai rămâneau în București, nu erau decât Capșa și Șoseaua Kiseleff.Pe vremea aceea - acum 40-45 de ani - vara, Bucureștiul era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
XIX-lea, dar nu toate, evident, ființau în anul 1882, an care face obiectul acestui capitol. În 1879 un ghid al Bucureștilor recomanda străinilor în primul rând restaurantele „à la carte“: Grand Hotel du Boulevard, Hugues, Broft, Labes (str. Smârdan), Rașca (str. Academiei 23), Stavri (Academiei 27) și apoi restaurantele „à la carte et à prix-fixe, vin compris“ Guichard (Știrbei-Vodă 12), Casino français (str. Sf. Ionică, în spatele Teatrului Național), Union Suisse (str. Știrbei-Vodă, visà vis de Guichard), Frascatti (pe Calea Victoriei, în fața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de birturi și restaurante bucureștene și 32 de cafenele, printre „birtași“ fiind înregistrați: Antonovici Avedic, Stavri Constantinovici, E. Gilet, Ioan Constantin (str. Doamnei 5), Ionescu N. Iordache (str. Covaci 7) ș.a. (Th. Bauer, Călăuza Bucureștilor, 1882). Patronul restaurantului și grădinii Rașca, Ignatz Hrtska în cetase nu demult din viață, la 14/26 aprilie 1882, în etate de 56 de ani (ROM., 16 aprilie 1882. p. 335). Segmentul din strada Știrbei-Vodă, menționat mai sus, era viitoarea și actuala stradă Câmpineanu. V și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tot la madame Caliopi. Vorba aia: Ce te faci, Ghincule? Dar, ca oameni citiți, știam că Alecsandri scrisese odată: Unde-s doi puterea crește Și chesatul nu sporește. Și ne-am pus pe treabă. Era vară, prin iulie. La grădina Rașca erea un oarecare spectacol, cu or chestră, unde se plătea 1 leu intrarea. Ne-am împărțit rolurile. Doicescu avea mai mult tupeu decât mine. Plecam pe Podul Mogoșoaiei amândoi. De cum întâlnea un cunoscut, Doicescu îl oprea: — Mă, Mitică, împrumută-mă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se plătea 1 leu intrarea. Ne-am împărțit rolurile. Doicescu avea mai mult tupeu decât mine. Plecam pe Podul Mogoșoaiei amândoi. De cum întâlnea un cunoscut, Doicescu îl oprea: — Mă, Mitică, împrumută-mă cu 10 bani. Vreau să mă duc la Rașca și n-am pentru intrare decât 90 bani. Ți-i dau mâine negreșit. Operația se repeta de patru ori cu același succes. Aveam acum 40 de bani, prețul unei pâini. Am spus că rolurile noastre ereau împărțite. Eu, pentru nimic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nară înspre împăratul aer înfocat, încât fierse și mațele dintr-însul, și rămase mort pe loc”, „Așa că iel cîn s-o băga, numai i s-o d’esfăca carn’ea d’i pi uosă. Ș-apoi o rămas iel moștenitor” (Rașca - Oaș). Nașterea întru mit prin baia în lapte este o formă a consacrării, insolența împăratului pasiv a fost pedepsită de calul năzdrăvan, funcția acestor animale fiind adeseori justițiară în basme, unde femeile rele sunt cel mai frecvent ucise prin schingiuirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
concentrată în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]