74 matches
-
la trecere peste un plai umed de ploi, am văzut niște urme de labe de urs în noroi. Asta a fost prima și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1394780684.html [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea de resturi lemnoase a parchetului proaspăt tăiat. Acolo dormeam la o cabană forestieră de la kilometrul șase din Rașca, unde maestru de parchet era Ilisoi, și avea ca ajutor pe unul Feduca. Când am povestit celor de la cabană întâlnirea noastră cu ursoaica, aceia aveau zâmbete ironice în colțul gurii. Nu ne credeau. Unde urs chiar așa de aproape de sat
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1394780684.html [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
univ.dr.Camelia Jurcuț UAV Arad. O seară în care 90 de persoane și-au împreunat mâinile nu pentru rugăciunea de început rostită de Camelia ci pentru Seara dansantă-Biodanza care a devenit o tradiție săptămânală.Voie bnă, bucate și dans , Laurențiu Rașca, formația Doru Huzur, C.Corodescu au fost lături ca o terapie vie celor asistațiși răsfățaț. -Voulez vous dansez, madame?.Felicitări Camelia, lumina dă aripi de îngeri și la Ziua porților deschise , joi la DDAC. Referință Bibliografică: O SEARĂ DANSANTĂ ȘI
O SEARĂ DANSANTĂ ŞI O FLOARE DE ...CAMELIE... de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1447817172.html [Corola-blog/BlogPost/373765_a_375094]
-
niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute! În satele Argel, Rașca, Putna, pe unde circula mocănița erau și altfel de distracții cu transportul, mult mai selecte decât cele cu remorca. Umbla și un tren personal pe ruta Moldovița-Argel, o dată sau de două ori pe zi. Dar asta era o distracție pe
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1405404390.html [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
județul Bistrița-Năsăud. Alexandru M. Radu, profesor, inspector la Inspectoratul școlar al județului Teleorman. Florea B. Raicu, profesor, șef de serviciu la Ministerul Educației și Învățămîntului. Teodor Gr. Rapotan, profesor, director la Grupul școlar al Combinatului siderurgic din Galați. Lucian M. Rașca, profesor, inspector general la Ministerul Educației și Învățămîntului. Lenuța D. Ripeanu, profesoara, inspectoare la Inspectoratul școlar al municipiului București. Mircea C. Român, profesor, director la Liceul din Negrești, județul Vaslui. Polina V. Romanescu, profesoara la Liceul "Tudor Vladimirescu" din Tîrgu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
Gura Caliței (în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
1617 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 150 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în plaiul Râmnicul din același județ și comuna Dealu Lung, formată din satele Peletic, Plopu, Rașca, Tinosu și Șotănari, cu o populație de 898 de locuitori. Aici existau două biserici (una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
tradus-o în limba idiș. Premiera piesei în limba română a avut loc pe 12 martie 1901 pe scena Teatrului Național din Iași. După trei ani, pe 25 mai 1904, are loc prima reprezentație a piesei în București, la grădina Rașca. Succesul piesei va determina includerea ei în repertoriul Teatrului Național din București în stagiunea 1904-1905, premiera fiind la 5 februarie 1905 și avându-l pe Constantin Nottara în rolul principal. Regizorul Jean Mihail a realizat în anul 1925, după piesă
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
că racla în care se află moaștele datează din secolul XVII. În biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, se afla moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaștele sale se mai află și la Mănăstirea Rașca, la Catedrala episcopală din Galați, precum și la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru“ (Poșta), "Sfinții Arhangheli“ (Oțelari), "Sfântul Stelian“ și Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril - Stavropoleos. De asemenea o părticică din moaștele Sf.Haralambie se afla la biserica "Nașterea Maicii Domnului
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
de alta a unui braț secundar al Dunării, inclusiv pe insula Csepel. La recensământul din 2001 avea 8.764 locuitori. Numele localității provine din alăturarea particulelor rác - termen maghiar ce denumește populația de etnie sârbă ce locuia în statul medieval Rașca, în momentul în care maghiarii au venit în Europa și keve - denumirea macghiară a localității Cuvin din Voivodina, locul de unde au plecat locuitorii de astăzi ai comunei. Alte teorii susțin faptul că particula keve este de origine hunică, Keve fiind
Ráckeve () [Corola-website/Science/308284_a_309613]
-
din Iași avându-i ca interpreți pe Gheorghe Cârje (Manasse), Aglae Pruteanu (Lelia), Constantin Momuleanu (Nissim), Eufrosina Momuleanu (Estera), Marius Rădulescu (Zelig Șor). După trei ani, pe 25 mai 1904, are loc prima reprezentație a piesei în București, la grădina Rașca, în interpretarea trupei condusă de actorul ieșean Gheorghe Cârje: Vasile Toneanu (Zelig Șor), Gheorghe Cârje (Manasse), Irina Leonescu (Lelia). Succesul piesei va determina includerea ei în repertoriul Teatrului Național din București în stagiunea 1904-1905. Premiera a avut loc la 5
Manasse () [Corola-website/Science/303336_a_304665]
-
să cineze sau să bea bere, limonadă etc." În restaurant, pe lângă bucătăria delicioasă, "se putea juca biliard, se bea multă bere și se asculta muzică. Până târziu în noapte cânta orchestra lui Ludovic Wiest și, uneori, muzica militară". În grădina Rașca exista și o scenă, pe care s-au jucat numeroase piese de teatru, majoritatea străine, dar și piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea (premiera 22 iulie 1880) de Ion Luca Caragiale, precum și Manasse de Ronetti-Roman. Tot
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
o scenă, pe care s-au jucat numeroase piese de teatru, majoritatea străine, dar și piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea (premiera 22 iulie 1880) de Ion Luca Caragiale, precum și Manasse de Ronetti-Roman. Tot la grădina Rașca a fost angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
a fost angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina Rașca comedia „Odăi mobilate”, plătind doar jumătate din prețul biletului, adică 6 lei la lojă, în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei. Istețimea „bucureștenească”, spre dreapta păstrare a regulilor de pronunție românească, l-a autohtonizat pe Hrtschka, făcându-l notoriu sub numele „Rașca”. Această autohtonizare a numelor străine nu este singulară: Hohenzollern devenea „Hopințoale”, Berthelot era numit „Burtalău” etc..
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
a fost mai liniștită decât prima, fără evenimente militare semnificative, voievodul fiind nevoit să respecte puterea otomană, aflată în acea perioadă la apogeul său. În acest timp a ctitorit mănăstirile Probota (unde se află și în prezent mormântul său) și Rașca, a refăcut mănăstirile Moldovița și Bistrița și a făcut importante donații mănăstirilor de la Muntele Athos. Voievodul, cu totul schimbat după încercările prin care trecuse în perioada 1538-1540, și dovedind multă abilitate diplomatică, a căutat să nu mai fie confruntat ce
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
Rareș a fost un important ctitor de mănăstiri și biserici. Ajutat și de soția sa, Elena Doamna, a ridicat mai multe biserici și mănăstiri, cele mai importante dintre acestea fiind Mănăstirea Probota (1530, unde se află și mormântul său), Mănăstirea Rașca, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău și Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. De asemenea, a refăcut Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Humor (1535) și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos. În timpul celei de-a
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
ianuarie 1990, m-am Înscris În partid, la PNȚ-CD. Tatăl meu a fost membru de partid la PNȚ și În pușcărie am avut prieteni țărăniști... Am fost prieten foarte bun cu băiatul lui șNicolaeț Penescu 5, cu unul Urzică din Rașca, altul de prin Ploiești, au fost prietenii mei foarte buni În pușcărie. Și bineînțeles că am discutat fel și fel de lucruri de genul acesta, și cum am auzit că s-a Înființat partidul m-am dus și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241 Țuțea Petre 38 U Unghie Costică 370 Untaru 329, 331, 342 Urdea Simion 353 Urse Vasile 80 Ursescu (deținut) 355 Ursu Sever 50 Urzica Marin 303, 324 Urzică (din Rașca) 28 Urzică Petre (din Târgu Mureș) 279 V Vâlcu (prim-secretar) 93 Valeriu Mateescu 302 Vasile 347 Vasile Savu 273, 279 Vasiliu (deținut) 85, 324, 326 Vasiliu Eugen (zis Nacu) 325 Vasu Mircea 126 Vășcan Augustin (gardian) 234 Vătășelu (deținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
323, 347, 349 Poduri 353 Porțile de Fier 341 Potău 247, 268 Premenari 304 Prundu Bârgăului 201 Pucioasa 217 Pui 146 R Racovița 129 Rahova 112 Râmnicu Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
95] Predarea limbii și literaturii române, Vol. 5, București, 1978. [96] pregătitor. Lucrări prezentatea la sesiunea de comunicări din mai 1976, Timișoara, 1977. [97] PURA, GRIGORE, Modele lingvistice în lecțiile de sintaxa a propoziției, LL, 2, 1977, 494 504. [98] RAȘCĂ, LUCIAN, Mijloace practice, autentice de comunicare Tribșc, 7, nr.179. 1977, p. 6. [99] ROTARU, RADU; VORNICU, DUMITRU, Limba română (Curs noțional-situațional). Iași, [TUI], 1977, 135 p. multigr. (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de filologie). [100] RUXĂNDOIU, PAVEL, Raportul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
astfel cum să-l conțină și să-l conserve? Culoarea lui îmi recheamă pre a țărânei fărmată în cuburi mice și poligoni în cele două sarcofage pe cari le-am deschis acum un an, unul la Celei și altul la Rașca"86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am înscris în partid, la P.N.Ț.-C.D. Tatăl meu a fost membru de partid la P.N.Ț., și în pușcărie am avut prieteni tăăniști... Am fost prieten foarte bun cu băiatul lui [Nicolae] Penescu, cu unul Urzică din Rașca, altul de prin Ploiești, au fost prietenii mei foarte buni în pușcarie. Și bineînțeles că am discutat fel și fel de lucruri de genul acesta, și cum am auzit că s-a înființat partidul m-am dus și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
concentrată în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]