20 matches
-
1.327/2008) 92. Dobrograi Serghei, fiul lui Vera, născut la data de 2 martie 1963 în localitatea Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Bălți, str. Belinschi nr. 9. (298/2003) 93. Dolma Aliona, fiica lui Rachier Boris și Ana, născută la data de 16 august 1977 în localitatea Sărătenii Vechi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. V. Cupcea nr. 51. (1.126/2008) Copii minori: Dolma Cleopatra, născută la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217807_a_219136]
-
Comuna Iordăcheanu Sate: Iordăcheanu, Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului, Vărbila Comuna Plopu Sate: Plopu, Gălmeia, Hărsa, Nisipoasa Comuna Tătaru Sate: Tătaru, Podgoria, Siliștea Comuna Tomșani Sate: Tomșani, Loloiasca, Magula, Sătucu Comuna Valea Călugărească Sate: Valea Călugărească, Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Largă, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii, Vârfurile Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 Orașul MIZIL Localități componente: Mizil, Fefelei Comuna Baba Ana Sate: Baba Ana, Cireșanu, Conduratu, Crângurile, Satu Nou
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
care în sec. XVIII au apărut primele manufacturi de tip capitalist, cele mai importante fiind cea de pielărie din Gherla și cea de lumînări din Dumbrăveni. Și la Gheorghieni meseriașii armeni au deținut un rol de căpetenie, mai ales berarii, rachierii, blănarii. Frățiile armenești, de natură laică, au conservat tradițiile naționale și au îndeplinit, de asemenea, un rol social, îngrijindu-se de cei săraci și de instrucția școlară a copiilor acestora. Frăția Voinicilor din Gherla, menționată prima oară în 1714 și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
cel cu băuturi. Hanurile și cârciumile au fost primele și cele mai vechi prăvălii ale orașului, unele dintre ele, ca hanul Călugărului, funcționând mai bine de un secol și jumătate. Statistica din 1880 dădea cifra de 448 cârciumi și 33 rachieri. În realitate, acesta era numărul celor ocupați în ramură, numărul cârciumilor nedepășind atunci 150; în 1913, însă, erau 287. Unele dintre ele erau restaurante, iar altele asigurau o bună parte din comerțul cu alimente și chiar cu mărunțișuri. De altfel
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Călugărească (reședința), Valea Largă, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii și Vârfurile. </ref>. Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din 15 sate, cel de reședință fiind Valea Călugărească
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
a lungul șoselei DN1B (care leagă orașele Ploiești și Buzău), multe dintre satele sale (denumite "Valea-") întinzându-se de-a lungul unor văi către aceste dealuri, în a căror zonă înaltă se află satele Vârfurile și Schiau. Restul satelor, Arva, Rachieri, Pantazi, Dârvari, Coslegi și Radila, se află în zona de câmpie din sud. La Valea Călugărească, din acest drum se ramifică DJ101F, care duce spre sud către Dumbrava și Drăgănești. Prin comună trece, pe la sud de satul de reședință, și
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plășii Cricovul din județul Prahova, fiind formată din 11 sate (Arsa, Dosurile, Rachieri, Scheaul, Valea-Călugărească, Valea-Largă, Valea-Meilor, Valea-Nicovani, Valea-Poenei, Valea-Popei și Valea-Ursoaei). În comună funcționa o școală deschisă în 1872 (într-un local donat de Vasile Paapa în 1887). Pe teritoriul actual al comunei, tot în plasa Cricovul, mai era organizată atunci o
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
T. C. (apud Wilson 1869: 243) Că Chatterton a intenționat să se sinucidă este destul de probabil, de vreme ce există și o relatare privind o scrisoare pe care băiatul, se pare fără să vrea, i-a trimis-o lui Michael Clayfield, un rachier, care imediat l-a informat pe avocatul John Lambert, angajatorul lui Chatterton, astfel încît prietenii lui Chatterton, aflînd, au avut o discuție asupra acestei sminteli a tînărului. William Barrett - un felcer pensionat și anticar, care era bine cunoscut pentru implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să fie utilizat de mai multe familii înrudite sau învecinate. De obicei, cazanul se împrumuta în schimbul unei recompense în natură. În recensământul Moldovei din anii 1772, 1773 și 1774, era consemnată existența în zonă a un număr de trei rachieri, la Oncești, Taula și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
simte stingherit de apelativul domnule, iar o calfă declară în același spirit: „Eu nu sânt domn. Domnii nu scarmănă la lână ca mine. Dacă vrei să mă cinstești, zi-mi Chir Stoiene...“ Formula chir nu satisface în schimb ambițiile unui rachier bogat, care își mărturisește necazul în O soarè la mahala: „trebuie să mă fac boier sau mă mpușc! [...] ăst chir îmi chirăie-n cap... Aș da jumătate din averea mea numai să scap de dânsul. De groaza lui nu mă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și Herța, orașe care, după abolirea monopolului comercial otoman, vor deveni importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
păstrat foișorul care înconjura crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care a dărâmat foișorul și a folosit piatra la construirea unei pivnițe și a unei crame. La 3 august 1728 și 20 martie 1939, Grigore Ghica voievod scutește de dări mai multe mănăstiri printre care și Cetățuia. „Prin poziția ei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
6 Șotrile Șotrile 19,4 Lunca Mare 5,4 Plaiu Câmpinei 8,5 Plaiu Cornului 0,3 Seciuri 4,1 Ștefești Scurtești 11,0 Târșoreni 5,0 Ștefești 3,3 Valea Doftanei Trăisteni 3,8 Teșila 6,3 �� Valea Călugăreasca Rachieri 14,4 Târgușoru Vechi Târgușoru Vechi 5,1 Telega Telega 25,2 Vărbilău Vărbilău 15,1 Livadea 9,3 Poiana Vărbilău 9,9 Coțofenești 12,9 Vâlcănești Vălcănești 26,1 Trestioara 32,0 Jugureni Jugureni 16,7 Boboci 10,1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 779 9 Școala cls. I-VIII sat Lapoș, com. Lapoș Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 780 10 Școala cls. I-VIII sat Bughea de Jos, com. Gura Vitioarei Reabilitare 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 781 11 Școala cls. I-VIII sat Rachieri, com. Valea Călugărească Reabilitare 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 782 12 Grădinița Jercălăi, oraș Urlați Reabilitare 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────── 783 13 Școala cls. I-VIII sat Provița de Jos, com. Provița de Jos Reabilitare 60 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 784 14 Școala cls. I-VIII sat Zamfira, com. Lipănești Reabilitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
ucure? ți, 1936). Iorga a atacat concluziile lui Panaitescu �n privin? a originii lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei �rachieri? e�. �C�ț de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul! � remarcă Iorga. �Mihai Viteazul a ie? it deci din p�ntecele unei v�nz? toare de ? uic? beat? cri?? ? i a c? zut pe du? umeaua unui han. Poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ciocrac Izvoru Loloiasca Perșunari Cireșanu Lopatnița Măgula Pisculești Coadă Mâlului Lutu Roșu Malu Vânat Podurile Cocorăștii Colț Malamuc Matița Poiana Mierlei Cocorăștii Grind Mărlogea Măgura Posești Cocorăștii Mislii Melicești Măgureni Predești Cocoșești Nucet-Gornet Meri Priseaca Colțu de Jos Păcureți Minier Rachieri Conduratu Perepa Rușani Olari Sicrita Corlătești Piatră Mănești Olarii Vechi Șirna Cornu de Jos-Cornu Plaiu-Provița de Ostrovul Tăriceni Cornu de Sus Sus Plaiu-Talea Pantazi Târlești Coțofenești Podgoria Plaiu Câmpinei Teișani Dițești Podu Cheii Podu Corbului Tinosu Drajna de Jos Poiana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]