396 matches
-
Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Constantinopol împreună cu fiii și ginerii, închis și torturat, "... i-au scos în zioa de Sântă Măriea mare, unde șădea împăratul la un foișor lângă mare, carele îl numesc turcii Iali-Kioșkiu, pe Constandin-vodă, și pe 4 feciori ai lui: Constandin, Ștefan, Radul, Matei și pe Văcărescul de le-au tăiat capetele. După aceia i-au rădicat în prăjini de i-au scos înaintea porții împărătești pentru privirea să-i vază lumea. Și toată zioa acolea au zăcut, iar după ce au înserat i-
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
rădicat tătarâi de pe aceste locuri), iarăș cu domnii săi, iar nu cu strânsură din păstori, precum măzacii pomenesc, s-au înturnat la locurile sale cele de moșie; adică Dragoș Vod, ficiorul lui Bogdan Vodă, cu o parte în Moldova, iar Radul Vodă Negrul, sau frate sau văr lui Dragoș Vodă, cu alta, în Țara Muntenească”[40]. Cu alte cuvinte, lucrurile nu erau foarte clare (după cum nici astăzi nu sunt!) nici pentru istoricii de talia lui Cantemir, deși a doua parte a
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și gresii au păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele și marnele au construit la coborârea rapidă a înălțimilor. Conglomeratele de Brebu pot fi considerate ca fiind rocile cele mai dure din această regiune, ele apar în vf. Gurga (741m), Fața Radului, Pietriș (732m). Interfluviul între Prahova și Provița coboară cu cât înaintăm spre sud, păstrându-și totuși supremația asupra văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de radiație acumulată în unitatea de timp la singură expunere sau repetare; C) GRADUL DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ este doza debit raportată la unitatea de suprafață. Doza de radiație are următoarele unități de măsură roenthgenul și submultipli acestuia (în sistemul ronthgenologic), radul, remul, grayuul și sivertul (în sistemul radiologic). Roenthgenul este cantitatea de radiație care produce într-un volum de 1 cm³ de aer uscat în condiții de presiune de 1 atm.și temeratură de 0ș celsius, aproximativ 2 miliarde perechi de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
face apelând la energia disipată în materie, evident cu deranj în cazul radioactivității, având ca legătură unitatea de măsură a energiei în general ,,ergul”. În sistemul roenthgeologic se operează cu unitatea de măsură roengenul iar în sistemul radiologic cu remul, radul, grayul și sivertul, pentru toate mărimile de radiații, doza de radiație (D), nivelul de radiație (N), care ține cont de timpul de expunere și gradul de contaminare radioactiv care ține cont de suprafața radiată (G). Ținând cont de datele matematice
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
se mai demonstrează). Aparatura control nuclear servește date în evaluarea efectelor radiațiilor asupra forței vii și a materialelor anorganice existente în tehnica de luptă, armament, clădiri, alte mijloace fixe, suprafețe de teren, etc. având în vedere unitatea de măsură ronthgenul, radul, remul, disipează în ținta interacțională o valoare de aproximativ 100 erg/g aer nu însă și gryul și sivertul care au valori mai mari de 100 de ori. Cu îngăduința dumneavoastră stimați cititori aș mai zăbovi asupra unui aspect deosebit de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
te paraliza prin expresia sa de autoritate. Nu poate fi împiedicată, dar poate fi amânată." II După plecarea prințului, urmată îndeaproape de o primăvară secetoasă, un fel de vară grăbită care a îngălbenit înainte de vreme frunzele viței ce stăpînea Vladia, Radul Popianu a trebuit să se despartă și de Leonard Bîlbîie într-un fel care nu i-a făcut plăcere. Cu toate că lucrurile s-au petrecut cu șase ani în urmă, memoria sa le păstra atît de vii, încît, dacă socotea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un lădoi cu vinuri de Albi și Laon, cît despre Moselle, acestea veneau cu regularitate datorită unui aranjament făcut în numele firmei Mott de către Leonard Bîlbîie, aranjament despre care cei de la firmă habar nu aveau. De asta îi și plăcea lui Radul Popianu de Leonard Bîlbîie, putea și făcea mult mai multe decît arăta figura lui domoală și clăpăugă, timiditatea oarecum afișată, de asta își dăduse seama la timp, un aer de adormire care plutea în preajmă. Descoperise, nici nu se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ar fi putut fi un semn, pămîntul se zvînta ca și cum l-ai fi avut în palmă și ai sufla peste el, se zvînta văzînd cu ochii și iarba ridicase colțul binișor, așa încît roțile puteau alerga fără a se înnămoli. Radul Popianu a auzit motorul în aceeași clipă cu toți ceilalți locuitori ai Vladiei, în aceeași clipă cu Leonard Bîlbîie și Hariton, dar, spre deosebire de ei, el abia atunci a înțeles, a aflat că prințul pleacă. Cînd l-a întrebat pe Bîlbîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Cramă: " Domnule adjutant, dumneata oricum nu crezi că ai avea vreo șansă să ajungi sublocotenent, după cum merg lucrurile la prefectura din Comana nici nu ai, așa că de ce să te fi zbătut să afli un fleac cum este data plecării prințului." Radul Popianu a simțit că obrazul străbătut de vinișoare subțiri i se congestionează, va trebui să aibă grijă, vinul oricît de curat ar fi urcă tensiunea, și-a încruntat sprîncenele stufoase și scurte ca două lipitori adunate cap la cap, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de autoritate răsturnîndu-se sub palma lui . "Voiam să știu dacă știai, dom'le! Pentru că eu eram la curent! Oricine din Vladia știe că adjutantul Popianu e la curent cu orice mișcare din tîrg. Nu pentru că vrea să avanseze, ci pentru că Radul Popianu șî-a făcut întotdeauna datoria." Pe măsură ce vorbea, se înfuria. Pe măsură ce cuvintele se făceau auzite de propriile urechi, imaginea sa se desena tot mai limpede, mai clar conturată pe fundalul așezării, al dealurilor acoperite cu viță care o înconjurau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
faliment! Nu știe, dom'le, nu știe că Mott n-are nevoie de vinuri, ci de poșirci. Șampania nu se face din vinuri. Nu iese, E o chestie dialectică, cum ar spune prințul. Tu crezi că prințul nu știe asta?" Radul Popianu s-a mirat sincer, "ce să știe prințul?". Atunci Leonard Bîibîie i-a explicat: "Șampania e viitorul, dom'le, toată lumea va bea numai șampanie, este, cum să-ți zic, împlinirea dorințelor, uite, chiar tu, care trăiești în inima vinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în politică și zboară în cercuri largi, din ce în ce mai largi, încît a ajuns ca el, aristocratul, să se amestece cu plebea, știi ce-i aia, nu?, plebea, proletarii? Proletarii, adică n-au altceva pe lume decît copiii pe care îi fac." Radul Popianu a așezat butoiașul pe masă, l-a șters cu grijă cu o cîrpă de bumbac, a început să umble la cep cu atenție, lovind ușor cu degetul arătător îndoit, "o să facă nixis Hariton cînd o să vadă ce i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
creștea de la o zi la alta, cărnoasă, iar potăile treceau, cu coada ridicată, în jos și în sus pe uliță, prin fața vilei Katerina! Atunci de unde scosese adjutantul părerea că prințul ar fi cam neputincios? De parcă i-ar fi ghicit nedumerirea, Radul Popianu îi făcu semn să scoată pahare, era doar în casa lui. Pahare nu avea, dar puse pe masă două borcane de muștar spălate bine, încăpătoare, de o formă ce te îmbia la băut, firma Voina știa ce face!; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
n-are somn. Și bea dintr-o cană de tablă smălțuită șampanie Mott, clănțănind cu dinții pe buza cănii, simțind băutura cum îl înțeapă ușurel în cerul gurii și pe gingii. Zghihară nu băuse pînă atunci niciodată și nici cu Radul Popianu nu mai băuse în acea odaie. La crîșmă, în Cramă chiar, acasă la Hariton, chiar la Vila Katerina se întîmplase, însă în cămăruța lui, pe pereții căreia lipise afișele publicitare ale firmei, nu pentru că ținea la ele, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
zi și poate că ar fi murit dacă nu i s-ar fi făcut rău. Un rău îngrozitor, vomînd fără întrerupere, cîteva zeci de minute, simțindu-se întors pe dos și amar pînă în străfundul măruntaielor. Așa l-a găsit Radul Popianu, căzut cu fața în lichidul verzui, scîrbos, gemînd și tresăltînd de spasme. Adjutantul l-a ținut de frunte, l-a spălat, l-a șters cu un prosop aspru de cînepă, frecîndu-i pielea pînă cînd a crezut că-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adjutantul stătea la masă, țuguia buzele și sîsîia un cîntecel. "Ce-ai făcut, Leonaș dragule, te-ai apucat să bei de unul singur, să uiți de tine frățioare?" A bolborosit ceva, că n-o să mai pună în gură băutură, dar Radul Popianu a ridicat degetul lui păros și pistruiat, așa cum îi era și obrazul, "după ce ai făcut prostii nu mai și spune prostii. Doar știi că sînt cîteva reguli, hm, cîteva interdicții. Cum sînt cele zece porunci. Și vezi ce ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mic de tot. E în stare să susțină că afară plouă numai pentru că în mintea lui ceva bate darabana. Și cum o să arate raportul unui comis-voiajor către firma Mott cînd comis-voiajorul nu poate să știe pe ce lume trăiește?"' Atunci Radul Popianu i-a turnat iar în cana sa de tablă o jumătate de măsură și, după cum îi tot arăta cu degetul, se vedea că era foarte încîntat de ceea ce spunea. Iar a doua oară a fost la fel de mulțumit cînd Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
l-a întrebat plin de uimire și neîncredere "de unde știi dumneata, dom'le adjutant, chestia asta cu suferința lui Pangratty?" Erau justificate uimirea și neîncrederea, deoarece dacă trebuia cineva să știe totul despre prinț acela era Bîlbîie și nu adjutantul. Radul Popianu trebuia să știe totul despre cei din Vladia, iar Bîlbîie numai despre prinț. I-a turnat în borcanul de muștar, și-a turnat și lui, a clătinat băutura să se vadă cum face "ochi", o lentilă uleioasă ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Era satisfăcut de izbîndă. Niciodată nu-l prinsese pe comis-voiajorul firmei Molt atât de descoperit. În cele din urmă, pentru o asemenea clipă merita tot exilul din Vladia, era o victorie profesională și, dintre toate lucrurile legate de viața sa, Radul Popianu ținea cel mai mult la profesionalitate. Era un ins riguros cu pasiunea lucrului bine făcut, n-avea somn dacă nu-și făcea întocmai rondul, nu putea mînca dacă știa că hârtiile nu sînt în ordine, nu avea trai dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
petreacă o lungă, mult prea lungă vacanță. Avea grijă de toate, avea grijă ca totul să meargă strună ori numai făcea în așa fel încît să se audă în Vladia că ea se îngrijește de viața Vilei. Suspicios din fire, Radul Popianu nu credea pînă nu se convingea. Iar convingerea sa era evidența faptelor. Evident deci era că la cumpărături K.F. o întovărășea pe Sofie, lăsînd așa să se creadă că nu face decît un oficiu de însoțitoare, însă de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu credea pînă nu se convingea. Iar convingerea sa era evidența faptelor. Evident deci era că la cumpărături K.F. o întovărășea pe Sofie, lăsînd așa să se creadă că nu face decît un oficiu de însoțitoare, însă de cîteva ori Radul Popianu a aflat cu precizie că tot ce se cumpăra era comandat de K. F., că Sofie de fapt nu-și dorea nimic și cuvintele ei nu erau decît o repetare mecanică a spuselor lui K.F. O, niciodată K.F. nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și scame se ridica în odaie, mirosul de naftalină se întărea, K.F. îi făcea semn domnișoarei că pot ieși, treburile erau rezolvate, negustorii din Vladia știau că întotdeauna tot ce se cumpăra era dublu, pentru amîndouă femeile, din Vila Katerina. Radul Popianu a pîndit de cîteva ori din ușă, ori a privit prin ferestrele aproape opace de praf și murdărie de muscă pînă cînd s-a lămurit că de fapt domnișoara Sofie nu vrea nimic. De fapt, de la un timp nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fapt domnișoara Sofie nu vrea nimic. De fapt, de la un timp nu mai dorea nimic pentru ea. Tot ce făcea, poate și faptul că trăia, era numai pentru plăcerea prințului. Poate și pentru aceea a guvernantei K.F. E drept că Radul Popianu se îndoia serios că era vorba de o plăcere cu adevărat, dar măcar viața ei, faptul că mai trăia, constituia absența unei neplăceri în existența lui Șerban Pangratty, îi permitea prelungirea unei obișnuințe. Prima dată cînd a discutat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]