123 matches
-
a părului, de natură inflamatorie, de cauză necunoscută și cu o evoluție imprevizibilă. Se poate asocia cu afecțiuni autoimune, dereglări imunologice cu prezența unor factori indicând autoimunitatea bolii. Se caracterizează prin: - căderea părului în plăci rotunde, bine delimitate, cu extindere radiara a acestora, uneori în formă circulară - peri "în semn de exclamație" la periferia plăcii alopecice - peri "cadaverizați" - semn de evolutivitate - eventual hiperkeratoză pilară - piele lucioasa, elastică apoi în timp atrofică - asocierea alopeciei sprâncenelor, genelor, perilor axilari, pubieni Effluvium telogen Reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
a părului, de natură inflamatorie, de cauză necunoscută și cu o evoluție imprevizibilă. Se poate asocia cu afecțiuni autoimune, dereglări imunologice cu prezența unor factori indicând autoimunitatea bolii. Se caracterizează prin: - căderea părului în plăci rotunde, bine delimitate, cu extindere radiară a acestora, uneori în formă circulară - peri "în semn de exclamație" la periferia plăcii alopecice - peri "cadaverizați" - semn de evolutivitate - eventual hiperkeratoză pilară - piele lucioasă, elastică apoi în timp atrofică - asocierea alopeciei sprâncenelor, genelor, perilor axilari, pubieni Effluvium telogen Reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227136_a_228465]
-
pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având din parcul de pe colina Kosciuszko o vedere magnifică asupră întregului masiv Karkonosze, trimite aproape radiar arterele de legătură spre toate stațiunile de la poalele masivului. Către sud-vest și vest, panglicile de asfalt trec prin Cieplice Sl. Zdroj, renumită pentru apele sale termale sufuroase și pentru construcțiile din secolele trecute, prin Sobieszow, Szklarska Poreba (centru al sporturilor
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
departe pe valea Nișcovului cu DJ 100H (Mizil, DN1B - Vernești, DN10), care circumscrie în continuare dealul în partea de nord. Între Vernești și Buzău se află porțiunea corespondentă din DN10 (Buzău - Brașov). Următoarele drumuri traversează dealul Istrița transversal: Cu dispoziție radiară, din satele Fântânele și respectiv Greceanca mai pornesc spre DN10 și continuă ulterior spre sud DJ 149 și respectiv DJ 103R. Pe vârful dealului suie DC 147 (Pietroasele, DJ 205 - Breaza, DJ 205). Porțiuni de drum închise iarna se află
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
mp este edificat pe un plan circular cu diametru de 180 de m și are o cupolă cu un diametru de 93 m. În interior, pavilionul este format din trei galerii situate la cote diferite, unite prin scări libere, dispuse radiar, care permit accesul vizitatorilor între galerii. Accesul vizitatorilor în clădire se face prin cele două rampe dinspre esplanadă, care formează trena construcției, situate la nivelul primei galerii. Evacuarea în caz de urgență se face prin cele 3 ieșiri, situate la
Complexul expozițional Romexpo () [Corola-website/Science/307820_a_309149]
-
În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou și curat. Aflându-se pe o înălțime și în bună parte pavat și iluminat, cu străzi aranjate în plan patrulater, se deosebește radical de vatra veche a orașului cu străzi radiare . În anii 50 - 60 sectorul își mărește suprafața construindu-se cvartalele 5, 6 și 7. Noile clădiri reprezintă blocuri de 5 etaje. Sectorul se lărgește spre vest, construindu-se cartierul Jubiliar, și spre nord - unde se edifică cartierul Dacia. Pe
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
pâlnie largă. Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o pâlnie. Dacă conul crește în înălțime, se deschid crăpături radiare prin care curg erupții laterale. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare), care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Stratovulcanii mari sunt afectați de falii și fisuri pe diferite direcții. Asemenea conuri posedă un adevărat schelet de rezistență, format
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță de pânză, îndeplinind rolul unor bariere, care văzute de păsări sau de animale mai mari împiedică distrugerea lor. Pânză este de formă rotundă, țesută din radiare și spirale cu ochiuri puțin neregulate. Ea este reînnoit în mod regulat, pentru a menține adezivitatea la nivelul cuvenit. Când vremea este bună, sunt refăcute doar părțile deteriorate ale pânzei. Păianjenii consumă porțiunea care urmează să fie înlocuită, se țes
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
cu ochiuri puțin neregulate. Ea este reînnoit în mod regulat, pentru a menține adezivitatea la nivelul cuvenit. Când vremea este bună, sunt refăcute doar părțile deteriorate ale pânzei. Păianjenii consumă porțiunea care urmează să fie înlocuită, se țes întâi elemente radiare, apoi spirele noi. Această reînnoire parțială este diferită de ceilalți păianjeni care înlocuioesc întreagă pânza.<br> Firele radiare sunt nelipicioase, cele spirale alternează una nelipicioasă și 20 lipicioase (adezive) . Mai întâi, păianjenul întinde firele radiare, apoi cele spirale nelipicioase. La
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
vremea este bună, sunt refăcute doar părțile deteriorate ale pânzei. Păianjenii consumă porțiunea care urmează să fie înlocuită, se țes întâi elemente radiare, apoi spirele noi. Această reînnoire parțială este diferită de ceilalți păianjeni care înlocuioesc întreagă pânza.<br> Firele radiare sunt nelipicioase, cele spirale alternează una nelipicioasă și 20 lipicioase (adezive) . Mai întâi, păianjenul întinde firele radiare, apoi cele spirale nelipicioase. La urmă în locurile dintre spirele nelipicioase sunt țesute cele lipicioase. Pigmenții galbeni sunt prezenți numai în mătasea adezivă
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
înlocuită, se țes întâi elemente radiare, apoi spirele noi. Această reînnoire parțială este diferită de ceilalți păianjeni care înlocuioesc întreagă pânza.<br> Firele radiare sunt nelipicioase, cele spirale alternează una nelipicioasă și 20 lipicioase (adezive) . Mai întâi, păianjenul întinde firele radiare, apoi cele spirale nelipicioase. La urmă în locurile dintre spirele nelipicioase sunt țesute cele lipicioase. Pigmenții galbeni sunt prezenți numai în mătasea adezivă. Densitatea spirelor variază în funcție de mărimea păianjenului. <br> Pânza este verticală și asimetrică. Firele ce pleacă dinspre centru
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
dinspre centru în sus se unesc într-un smoc comun, formând locul de retragere a păianjenului. <br> Pe pânzele specie "Nephila clavipes" s-a observat stabilimentum fabricat din mătase amestecată cu cuticulă rămasă de la năpârlirile anterioare, și dispuse în fâșii radiare, de unde a primit denumirea de "pânză năpârlită" sau "pânză schelet". "Nephila edulis", în timpul vântului puternic și în zilele ploioase, desface partea inferioară a pânzei pentru a permite curenților de aer vântului fără să distrugă întreaga plasă. <br> Datorită mărimii pânzei
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
înalte masive rămân albe până în luna mai. Datorită condițiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
International Inc.) au denumit acest instrument și "Discriminator Circumferențial Tactil" (Tactile Circumferential Discriminator). Instrumentul (foto 6) constă dintrun disc de aluminiu cu un diametru de 6,25 cm și o grosime de 1,9 mm. pe acest disc sunt fixați radiar 8 cilindri numerotați de la 0 la 7. Fiecare cilindru are o lungime de 1,7 cm, iar diametrul lor crește progresiv de la 12,5 mm la 40 mm. Principiul metodei se bazează pe "fiziololgia si psihofizica senzorială" și permite aprecierea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
ușor comprimat lateral, cu spatele gros. Înălțimea corpului este egală cu lungimea capului și se cuprinde de 3,8—4,0 ori în lungime. Corpul și capul cu excepția botului și bărbiei este acoperit de solzi mari cicloizi, lipsiți de striuri radiare, însă prevăzuți cu cercuri concentrice fine (circuli). Solzii sunt sferici, netezi și se desprind ușor. Capul este mare și constituie o treime din lungimea corpului; el este comprimat lateral și este acoperit cu solzi pe lături și deasupra. Gura mică
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant (înveliș floral) monohlamideu sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul floral de culoare albă, roz sau galbenă, cu foliolele dispuse spiralat, este diferențiat
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Bistra). Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte, testele se depun la fund și formează malurile cu globigerine. Acantarii se remarcă prin dispunerea radiara a spiculilor de sulfat de stronțiu care constituie scheletul. Pot fi găsiți de la suprafața până la 1000 m adâncime. Radiolarii se caracterizează printr-o căsuța silicioasa acoperită de protoplasma. În funcție de perforațiile membranei și caracterle scheletului, radiolarii se împart în spumelari (căsuța
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
partea centrală, acolo unde s-au format piețele și străzile comerciale era foarte mare, iar la periferii localitatea avea o structură afânată, proprietățile fiind amplasate rar. Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint încurcat. Primul planul de sistematizare urbană, sau plan urbanistic, a fost elaborat în 1839 de arhitectul K.A. Pomorțev
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
fiind obținut un plan cruciform, cu fațadele soluționate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susținută de patru piloni pătrați în secțiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri și a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia dalelor din
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
unele cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc, 5 (sau 4) fidat. Corolă este gamopetală, hipocrateriformă, campanulată sau infundibuliformă, cu 5 (4) lacinii, cu gâtul de regulă acoperit cu scvame. Androceul cu
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
este un mineral destul de rar, un silicat de calciu și aluminiu denumit după comerciantul austriac „Siegmund Freiherr von Zois” (1747-1819). Mineralul cristalizează în sistemul ortorombic, având formulă chimică CaAl(SiO)OH. Se prezintă sub formă de agregate masive, granulate, sau radiare, uneori prismatice. Mineralul are culori variate, agregatele masive au frecvent un luciu maț, pe când formele cristaline au un luciu sticlos. Varietățile de zoisit cunoscute până în prezent sunt: ul se formează prin procese metamorfice, din rocile bogate în calciu, ca piroxeni-gneis
Zoisit () [Corola-website/Science/308593_a_309922]
-
până în zona centrală a neck-ului. Andezitele au o culoare cenușiu-roșcată, masa fundamentală fiind constituită din microlite de feldspat, augit și magnetit, iar fenocristalele reprezentate prin plagioclazi, hipersten și augit. Uneori augitul crește procentual, aglomerându-se în forme sferolitice și radiare. Activitatea vulcanică s-a desfășurat preponderent efuziv, în produsele eliberate fiind antrenate numeroase fragmente din rocile fundamentului cu dimensiuni de până la 10-15 centimetri diametru.<br> Terasele de la baza dealului sunt acoperite cu vegetație ierboasă, fiind utilizate ca pășune.<br> În
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
o frunte de cuestă de 60m și de versanți foarte puternic înclinați spre văile Argeșelului și Râu Târgului. Astfel relieful Mățăului apare masiv datorită diferențelor de duritate dintre conglomeratele din partea superioară și rocile miocene din bază. Toate văile care pleacă radiar din acest nod orohidrografic, cu aspect de inselberg, se adâncesc brusc sub nivelul abrupturilor, căpătând aspect de torenți ai căror maluri au înălțimi de 5-6m. Relieful deosebit de frământat cu alunecări active și monticuli de mari dimensiuni nu a împiedicat formarea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]