42,366 matches
-
că Marió Vargas Llosa (accentul ei e ca în vocativul românesc de la Maria: Marioo!), ,celebru scriitor peruan, a sosit în România însoțit de verișoara Patricia și de a treia soție". Știrea mă lasă perplex și mă duce cu gândul la Radio Erevan: e drept că Vargas Llosa nu a venit însoțit de două persoane ci de una, e drept că soția lui Mario este chiar verișoara lui, Patricia, și e drept că Vargas Llosa nu a avut trei mariaje, ci doar
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Mein Charakterbild"), apropieri de dramaturgie și scriitură (comparație între Vox Maris de Enescu și Marea de Debussy). Rezonanța compozitorului Enescu în America (David Williams - S.U.A., Tibor Szasz - Germania), în Italia (Ioana Ungureanu), se deschide mai spectaculos cu o serie dedicată radioului. Aici contribuții ale unor vechi prieteni ai noștri Alain Paris (Franța), David Gallagher (Marea Britanie), Eugen Wendel și Helmut Loos (Germania). Și tot aici extrasul ,motto" dintr-o scrisoare a lui Enescu adresată lui Miron Grindea în iunie 1952: ,I am
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
un automat care înregistrează datele palpabile ale mediului ambiant, alcătuind inventare, compunînd procese-verbale. Ceea ce, cu fiorul unei inovații, Camil Petrescu reclama pentru proză, devine, iată, o țintă a scrisului poeticesc: , Totu-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și cafeaua-filtru/ și șuncile tale fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, vasul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcertați făcînd pe domnii.// Bere, biscuiți, răcoritoare, carne mucegăită, palincă/ și vinuri franțuzești, sughițul și râsul, munca pe
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
o să reușești. Poezia nu-ți aparține. În poezie nu sunt gândurile, sentimentele, ființa ta. Poezia vine de undeva din afară, nu știi să explici cum, de ce scrii acele cuvinte. Revin iarăși la Jack Spicer, care spunea: A Poet is a radio receiving broad casts from East Mars. (Poetul e un radio care primește mesaje de pe Marte). O persoană o poți regăsi în jurnale, în memorii, chiar și în unele romane, niciodată însă într-o poezie. LVR - Vă mulțumesc mult.
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
gândurile, sentimentele, ființa ta. Poezia vine de undeva din afară, nu știi să explici cum, de ce scrii acele cuvinte. Revin iarăși la Jack Spicer, care spunea: A Poet is a radio receiving broad casts from East Mars. (Poetul e un radio care primește mesaje de pe Marte). O persoană o poți regăsi în jurnale, în memorii, chiar și în unele romane, niciodată însă într-o poezie. LVR - Vă mulțumesc mult.
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
aceste poeme colaj... Din păcate tipărirea ,doamnei care locuiește în coc" este încă neîmplinită, din regretabile și încurcate neînțelegeri. Am însoțit-o pe Herta Müller în România, în primăvară, am reîntîlnit-o la Berlin, unde am realizat, în studioul postului de radio Deutsche Welle, înregistrarea pe disc compact a poemelor colaj din Este sau nu este Ion. În cronologia , realizării" acestui volum figurează ca o foarte discretă notă de subsol și dialogul pe care l-am avut cu Herta Müller la Timișoara
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care se poartă o conversație în direct cu ascultătorii: ,- bună, bună... Ce faci? - Mulțumesc bine". În conversația telefonică între prietene apare la un moment dat, repetată, și formula cu mai: ,Ce mai faci - ăăă... ce mai faci tu: așa
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
personalitățile, ei sunt cei care pe ambele maluri ale Prutului au la îndemână și conduc numeroase reviste de cultură, o mulțime de edituri unde își scot anual cărțile, pe ei îi veți vedea și auzi la posturile de televiziune și radio și tot ei au ocupat destule catedre de literatură la care otrăvesc sufletul studenților în ideea că Druță, bunoară, ar fi un scriitor perimat și minor, pe când dânșii sunt cei fără de care Europa n-ar mai fi auzit de Basarabia
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
auzit în sunetul Orchestrei acea personalizare a calității sonore proprie orchestrelor ,mari" (sau măcar foarte bune) care le conferă ceea ce azi numim sound-ul specific: sunet fastuos, coloristică bogată, agilitate, suplețe (trăsături provenite și din vocația radiofonică a formației, apropiate de Radio France). Și, un detaliu care ne poate spune ceva, prin anii '70 a fost unul dintre ansamblurile preferate de Sergiu Celibidache. Prin colaborarea recentă cu Maestrul Kurt Masur eleganța și lejeritatea orchestrei se completează în mod fericit cu soliditatea germanică
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
secol XIX, o bijuterie a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care atât muzicianul performer cât și publicul se simt foarte bine; audiem concerte săptămână de săptămână în Studioul de Concerte Radio din str. Berthelot, incintă ce dispune de o acustică egală de foarte bună calitate. Este drept, Sala Palatului, locul care de-a lungul deceniilor a găzduit multe dintre marile evenimente ale Festivalului enescian, dispune de un mediu acustic artificial, greu
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
un mediu acustic artificial, greu de controlat, pe care inginerii noștri de sunet nu reușesc a-l stăpâni, mediu total impropriu pentru jumătate din efectivul celor peste 4000 de locuri. Și totuși, cu totul recent, în afară de Ateneul Român, în afară de Sala Radio, seară de seară, pe parcursul a 17 concerte la rând, mii de oameni se îndreptau către acest loc din centrul Bucureștiului, către Sala Palatului, loc în care se petrecea marele ritual festivalier. Chiar dacă percepția evenimentului era limitată din punct de vedere
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
primăvara 2005 și vara 2005, respectiv numerele 53 și 54, "cele de acum - citez din șapoul lui M. I. intitulat Alte patru convorbiri de la sfârșit de veac - fac parte tot din seria realizată între februarie 1997 și august 1999 pentru Radio ŤEuropa Liberăť unde au fost difuzate în emisiunea de autor ŤOameni, destine, istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru o fixare precisă, încă de la început, în timp și la locul lor, ordonându-le
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
parte din Renaștere; au fost momente de intensă vibrație artistică, găzduite de Aula Palatului Cantacuzino. Concertul s-a bucurat de colaborarea minunatului om de teatru care este actorul Victor Rebengiuc, de colaborarea talentatului violonist Gabriel Croitoru. Organizat de postul de Radio România Muzical, de Muzeul ,George Enescu", de Fundația ,Madrigal", concertul a reprezentat o potrivită împlinire adusă actualei ediții a Festivalului enescian. ,Madrigal"-ul lui Marin Constantin, această perlă a tezaurului de valori artistice românești, nu s-a desmințit în privința așteptărilor
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum au mai fost doar Mircea Nedelciu și Gheorghe
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
înainte, păreau veșnici: François Mitterrand, Marguerite Duras, Claude Mauriac, Mircea Ciobanu, Ghiță Ionescu, Sergiu Celibidache, Marcel Carné, Dan Petrașincu, Petru Creția, François Furet, Marin Sorescu, Simone Boué, Aurel Cioran. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au întrerupt colaborarea cu postul de radio Europa Liberă, dar implicarea lor în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Aurel Cioran. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au întrerupt colaborarea cu postul de radio Europa Liberă, dar implicarea lor în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în capitala Franței (tot mai mulți!), din țară sosesc zilnic, pe diverse căi (prin poștă sau prin curier) scrisori, reviste
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
vreme între colegii de muncă sau de școală. Puțini aveau idee cum arată la față acești scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperțile cărților), dar toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne și oase se transforma întotdeauna într-un eveniment memorabil. Trivializarea spațiului public (prin proliferarea pe posturile de radio și televiziune a pornografiei, violenței, limbajului obscen, umorului grosier) a atins, inevitabil, și lumea
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio ,Europa Liberă"), iar întîlnirea unui autor în carne și oase se transforma întotdeauna într-un eveniment memorabil. Trivializarea spațiului public (prin proliferarea pe posturile de radio și televiziune a pornografiei, violenței, limbajului obscen, umorului grosier) a atins, inevitabil, și lumea literaturii. Limbajul literar pare a se adapta, de voie, de nevoie, la retorica promovată de emisunile de divertisment ale televiziunii, superficialitatea și comoditatatea devin elemente definitorii
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
octombrie 2015, accesat online în octombrie 2015 pe adresa http://www.france 24.com/fr/20151029-sarkozy-poutine-rencontre-moscou-syrie-ukraine-diplomatie-critiques-france. 18 Popescu, N., "Cum s-a transformat povestea de succes a Moldovei în relația cu UE într-un eșec usturător pentru moldoveni", interviu la Radio Europa Liberă, 5 octombrie 2015, accesat online în octombrie 2015 pe adresa http://www.europalibera.org/content/article/27284113.html. Bibliografie CIASCAI, Gheorghe, "Eastern Partnership of EU - the challanges and the oportiunities în the context of the the Ukraine's
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
paradigm to be reported to its historical sources and motivations, which în turn, can be decoded and viewed aș a preliminary horizons of comprehension 2. The communist censorship acted directly or indirectly în all areas of information (newspapers, television, and radio) and also în the field of literature, music, art and even în science. The main require was that all the messages, ideas and concepts should not contradict în any way the communist ideology. The things became more difficult with Dostoevsky
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
on 12.04.2015). 40 Costin Ionescu, Rusia a început să expulzeze muncitorii moldoveni, Hotnews, 2013, București, http://www.hotnews.ro/stiri-international-15650363-rusia-inceput-expulzeze-muncitorii-moldoveni.htm (accessed on 12.04.2015). 41 Mircea Ticudean, Embargoul asupra bunurilor ucrainiene că forma a presiunii ruse, Radio Europa Liberă, 2013, Chișinău , http://www.europalibera.org/content/ article/25077084.html (accessed on 13.04.2015). 42 Maxim Shipenkov, Armenia Joins Russia-Led Eurasian Economic Union, Moscow Times, 2015, Moscow, http://www.themoscowtimes.com/business/article/armenia-joins-russia-led-eurasian-economic-union/514035.html (accessed
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
12.06.2015) SHIPENKOV,Maxim, Armenia Joins Russia-Led Eurasian Economic Union, Moscow Times, 2015, Moscow http://www.themoscowtimes.com/ business/article/armenia-joins-russia-led-eurasian-economic-union/514035.html (accessed on 12.04.2015). TICUDEAN,Mircea, Embargoul asupra bunurilor ucrainiene că forma a presiunii ruse, Radio Europa Liberă, 2013, Chișinău http://www.europalibera.org/conte nt/article/25077084.html (accessed on 13.04.2015). Online policy reports Eastern Partnership Community, Debating Ideas for the Partnership, http://www.easternpartnership.org/partner-states/georgia (accessed on 23.05.2015
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Minister of Justice. From April 2013 to March 2014 he was the General Director of the Romanian Național Institute for Heritage. Since December 2014, he was voted by Romanian Parliament aș a member within the managing board of the Romanian Radio Broadcasting Company for a four years mandate. For his professional career and scientific results he was officially honored with two of most important royal orders and medals by H.M. King Michael Ist of România. Luminița KOHALMI (Ph.D. 2008, Național
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of Development and Tourism (2009-2012) on communication strategy, media relations and public information and she also served aș Information and Public Relations Director în the Romanian Ministry of Defence (2005-2009). From 1996 to 2005, she worked for BBC aș a radio journalist. She hâș published several articles în "Romanian Military Thinking", "Cogito", and "Univers Strategic" journals and is the author of several books, including "The role of strategic communication în promoting național interests" ("Nicolae Bălcescu" Land Forces Academy Sibiu, 2014). Dan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of România since 2004;. Starting în 2004, President of the Pro Institute, specializing în political analysis and surveys;. Author and co-author of more than ten books, hâș published over 1.500 press articles and hâș taken part în over 750 radio and television broadcasts. Bogdan Teodorescu is constantly under the public and media spotlight. He hâș been a permanent guest în important TV shows on național coverage channels such aș "Antenă" and "Realitatea TV" and hâș been interviewed on a daily
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]