57 matches
-
restricții de înălțime; prezintă interes obstacolele cu înălțimi egale sau mai mari de 45 m; - referință: cota terenului. b) Zonele de protecție sunt împărțite după cum urmează: (1) Zona ILS - asociată amplasamentului antenei ILS de pantă; - formă: dreptunghiulara orizontală; (2) Zona radioaltimetru - asociată piștei de decolare-aterizare; - formă: dreptunghiulara orizontală; (3) Alte zone de protecție - asociate amplasamentelor VOR, DME, NDB, radar, marker etc.; - formă: circulară. c) Regiuni de control (CTR, TMA) - caracteristici stabilite de A.A.C.R. 1.2.7. Până la trasarea zonelor
REGLEMENTARE din 4 decembrie 2001 privind condiţii de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zonele supuse servituţilor de aeronautica civilă RACR-CADT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139034_a_140363]
-
Zona ILS - distanță/extindere: 300 m lateral față de prelungirea mărginii piștei de decolare-aterizare (de partea antenei de pantă), pe lungimea de 1.000 m de la extremitatea piștei (în prelungirea axului piștei, pe direcția de aterizare echipată cu ILS); (6) Zona radioaltimetru - distanță/extindere: 900 m x 120 m, amplasată înaintea piștei; (7) Alte zone de protecție - distanță/extindere: 2.000 m față de amplasamentul echipamentului de referință, în orice direcție. 1.2.8. Față de caracteristicile de mai sus ale zonelor supuse servituților
REGLEMENTARE din 4 decembrie 2001 privind condiţii de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zonele supuse servituţilor de aeronautica civilă RACR-CADT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139034_a_140363]
-
a decela prezenta submarinelor sau epavelor, pentru a repera bancurile de pești etc. C) Aparatele speciale pentru navigație aeriană, cum sunt: 1) Altimetrele, tipuri de barometre gradate în altitudini după legea de scădere a presiunilor atmosferice cu altitudinea; radiosondoarele numite radioaltimetre se clasifică la poziția nr. 85.26. 2) Indicatoarele de viteză, aparate acționate prin presiunea sau depresiunea datorată curentului de aer provocat de deplasarea avionului și care indică viteza relativă a acestuia față de aerul din jur. 3) Variometrele, care indică
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
de direcție și, respectiv, de pantă); ... b) suprafețe sensibile ILS (aferente antenelor de direcție și, respectiv, de pantă); ... c) suprafețe de protecție radar; ... d) suprafețe de protecție VOR/DME; ... e) suprafețe de protecție NDB/Marker; ... f) suprafața de acțiune a radioaltimetrului; ... g) suprafețe de protecție a mijloacelor meteorologice; ... h) suprafețe de protecție a dispozitivului luminos de apropiere. ... (2) Zonele de protecție corespunzătoare suprafețelor de protecție menționate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind protecția, omologarea și autorizarea mijloacelor de navigație
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 19 iunie 2007 privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 03/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188935_a_190264]
-
protecție asociate amplasamentelor unităților de control al traficului aerian și centrelor de informare a zborurilor, definite de tipul și caracteristicile tehnice ale mijloacelor CNS și meteorologice și de programele de dezvoltare specifice. 3.2.5. Suprafețe și zone de protecție radioaltimetru stabilite înaintea pragului unei piste cu apropiere de precizie. 3.2.6. Suprafețe și zone de protecție a dispozitivului luminos de apropiere stabilite înaintea pragului unei piste cu apropiere de precizie. 3.3. Zone de siguranță 3.3.1. - (1
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
2 pot avea la bază studii aeronautice întocmite doar de către furnizori de servicii de proiectare proceduri de zbor instrumental recunoscuți de către AACR, care îndeplinesc cerințele reglementării RACR-CPPZI și ale reglementărilor ICAO specifice. 3.6. Suprafețe și zone de protecție a radioaltimetrului 3.6.1. În interesul siguranței navigației aeriene, în suprafețele și zonele de protecție a radioaltimetrului nu pot fi amplasate, construite și/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR. 3.6.2. Caracteristicile zonelor de protecție a
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
de zbor instrumental recunoscuți de către AACR, care îndeplinesc cerințele reglementării RACR-CPPZI și ale reglementărilor ICAO specifice. 3.6. Suprafețe și zone de protecție a radioaltimetrului 3.6.1. În interesul siguranței navigației aeriene, în suprafețele și zonele de protecție a radioaltimetrului nu pot fi amplasate, construite și/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR. 3.6.2. Caracteristicile zonelor de protecție a radioaltimetrului sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.3). 3.7. Suprafețe și zone
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
3.6.1. În interesul siguranței navigației aeriene, în suprafețele și zonele de protecție a radioaltimetrului nu pot fi amplasate, construite și/sau instalate niciun fel de obiective noi fără avizul AACR. 3.6.2. Caracteristicile zonelor de protecție a radioaltimetrului sunt prezentate în anexa nr. 1 (tabelul nr. 1.3). 3.7. Suprafețe și zone de protecție a dispozitivului luminos de apropiere 3.7.1. În interesul siguranței navigației aeriene, în suprafețele și zonele de protecție a dispozitivului luminos de
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
noapte, când ruta presupune schimbări de cap mai mari de 15° (****) - poate fi micșorată până la 1,6%, pentru satisfacerea unor condiții critice de exploatare sau limitarea strictă a înălțimii obstacolelor ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tabelul nr. 1.3 -Dimensiuni caracteristice ale zonelor de protecție radioaltimetru și dispozitiv luminos de apropiere ┌───────────────────────────┬─────────────────────────────���────────────────────┐ │ Zona │ Dimensiuni (*) - toate dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal │ │(**) - simetric față de prelungirea axului pistei și în fața capătului fizic │ │al pistei (raportat la direcția de aterizare) (***) - simetric față de prelungirea axului pistei și în fața benzii pistei │ │raportat
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 9 iunie 2015 (*actualizată*) privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279306_a_280635]
-
17 4,9 p/st 8525 30 99 - - - Altele 17 4,9 p/st 8526 Aparatură radar, de radionavigație și aparatură și aparate de radiotelecomandă: 8526 10 - Aparatură de readiodetecție și de radiosondaj (radar): - - Destinate aeronavelor civile1 8526 10 11 - - - Radioaltimetre 16 Exceptat p/st 8526 10 13 - - - Radare meteorologice 16 Exceptat p/st 8526 10 19 - - - Altele 16 Exceptat - 8526 10 90 - - Altele 16 6,2 - - Altele: 8526 91 - -Aparate de radionavigație: - - - Destinate aeronavelor civile1: 8526 91 11 - - - - Receptoare de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
poziționare globală (GPS), sistem de navigație globală prin satelit (GNSS); - sistem de navigație inerțială; - emițător de răspuns pentru controlul traficului aerian, radar pentru supraveghere secundară; - sistem de evitare a coliziunilor și alertarea traficului (TCAS); - radar pentru evitarea condițiilor meteorologice nefavorabile; - radioaltimetru; - comunicare și raportare ARINC; 13.5 Energie electrică (ATA 24) - - 3 Instalarea și exploatarea bateriilor; Producerea de curent continuu; Producerea de curent alternativ; Producerea de curent pentru situații de urgență; Reglarea tensiunii; Distribuția de energie; Inversori, transformatori, redresoare; Protecția circuitelor
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
a direcției și altitudinii, unitate de referință inerțială sau sistem de navigație inerțial). b. unul sau mai mulți senzori externi utilizați pentru corectarea poziției sau/și vitezei, periodic sau continuu în cursul zborului (de exemplu, receptor pentru navigația prin satelit, radioaltimetru și/sau radar Doppler) și c. elemente hardware și "produse software" pentru integrare. 2. în 7A103.c. 'rachete' înseamnă sisteme de rachete și sisteme de vehicule aeriene cu o autonomie de zbor de mai mare de 300 km. 7A104 Giro-astro-compase
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
l este o instalație care determină prin radar înălțimea unui mijloc aerian deasupra solului. În sens mai larg prin radioaltimetru se înțelege un dispozitiv instalat la bordul unei nave sau terestru pentru a determina înălțimea reală de evoluție a unui aparat de care zboară (avion, elicopter, satelit etc.) deasupra suprafeței Pământului folosind metode radiotehnice. Radioaltimetrele pot fi clasificate în următoarele
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
În sens mai larg prin radioaltimetru se înțelege un dispozitiv instalat la bordul unei nave sau terestru pentru a determina înălțimea reală de evoluție a unui aparat de care zboară (avion, elicopter, satelit etc.) deasupra suprafeței Pământului folosind metode radiotehnice. Radioaltimetrele pot fi clasificate în următoarele categorii: După destinație: După domeniul de utilizare: Primul radioaltimetru din lume a fost dezvoltat de firma Bell Laboratories (SUA) și este prezentat în New York la 9 octombrie 1938. În URSS au fost dezvoltate primele radioaltimetre
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
nave sau terestru pentru a determina înălțimea reală de evoluție a unui aparat de care zboară (avion, elicopter, satelit etc.) deasupra suprafeței Pământului folosind metode radiotehnice. Radioaltimetrele pot fi clasificate în următoarele categorii: După destinație: După domeniul de utilizare: Primul radioaltimetru din lume a fost dezvoltat de firma Bell Laboratories (SUA) și este prezentat în New York la 9 octombrie 1938. În URSS au fost dezvoltate primele radioaltimetre (de bord) de serie (RV-2, RV-10 și RV-17), în anii 1947 - 1954. Din 1962
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
Radioaltimetrele pot fi clasificate în următoarele categorii: După destinație: După domeniul de utilizare: Primul radioaltimetru din lume a fost dezvoltat de firma Bell Laboratories (SUA) și este prezentat în New York la 9 octombrie 1938. În URSS au fost dezvoltate primele radioaltimetre (de bord) de serie (RV-2, RV-10 și RV-17), în anii 1947 - 1954. Din 1962 până în 1965 în fabrica ȚKB-17 a Ministerului Industriei de Aviație a fost elaborat radioaltimetrul pentru înălțimi mari, care la 3 februarie 1966, pentru prima dată în
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
în New York la 9 octombrie 1938. În URSS au fost dezvoltate primele radioaltimetre (de bord) de serie (RV-2, RV-10 și RV-17), în anii 1947 - 1954. Din 1962 până în 1965 în fabrica ȚKB-17 a Ministerului Industriei de Aviație a fost elaborat radioaltimetrul pentru înălțimi mari, care la 3 februarie 1966, pentru prima dată în istoria explorării spațiale a asigurat o aterizare moale pe suprafața Lunii a modulului "Luna 9". Primele radioaltimetre terestre militare sovietice au fost realizate începând din anul 1954. Dintre
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
în fabrica ȚKB-17 a Ministerului Industriei de Aviație a fost elaborat radioaltimetrul pentru înălțimi mari, care la 3 februarie 1966, pentru prima dată în istoria explorării spațiale a asigurat o aterizare moale pe suprafața Lunii a modulului "Luna 9". Primele radioaltimetre terestre militare sovietice au fost realizate începând din anul 1954. Dintre ele cele mai cunoscute sunt: PRV-9, PRV-10, PRV-11, PRV-13, PRV-16, PRV-17. Este un aparat instalat la bordul unui mijloc aerian și utilizat în aviație pentru măsurarea înălțimii de zbor
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
electromagnetice și un post care recepționează undele reflectate la sol. Determinarea înălțimii se face prin măsurarea intervalului de timp dintre momentul emisiunii undelor și momentul recepționării undelor reflectate, potrivit relației: Spre deosebire de altimetrul barometric care măsoară înălțimea fața de nivelul mării, radioaltimetrul poate măsura diferența de altitudine dintre oricare două suprafețe plane. Este o instalație complexă care funcționează la sol și determină, pe baza principiului radar, înălțimea de zbor a mijloacelor aeriene. Înălțimea poate fi determinată de către un operator sau în mod
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
funcționează la sol și determină, pe baza principiului radar, înălțimea de zbor a mijloacelor aeriene. Înălțimea poate fi determinată de către un operator sau în mod semiautomat. În ambele situații două din coordonatele mijlocului aerian - azimutul și distanța înclinată - sunt furnizate radioaltimetrului de un radiotelemetru (radar bidimensional). Coordonatele pot fi transmise prin voce, de către un operator, sau în mod semiautomat prin poziționarea unui marker. l terestru este un radar mobil care lucrează în impulsuri, în gama undelor centimetrice. Sistemul activ al radioaltimetrului
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
radioaltimetrului de un radiotelemetru (radar bidimensional). Coordonatele pot fi transmise prin voce, de către un operator, sau în mod semiautomat prin poziționarea unui marker. l terestru este un radar mobil care lucrează în impulsuri, în gama undelor centimetrice. Sistemul activ al radioaltimetrului asigură formarea în spațiu a unei caracteristici de directivitate a antenei sub forma unui fascicul îngust în plan vertical (între 0,5 și 1,5 grade) și mai larg (între 2 și 5 grade) în plan orizontal. Formarea unei astfel
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
înălțare al cărui ax este conectat rigid cu axa de oscilație a antenei. Astfel, fiecărei poziții a antenei îi corespunde o anumită poziție a desfășurării pe ecran. Expresia matematică care pune în legătură înălțimea țintei față de locul de staționare al radioaltimetrului cu distanța înclinată și unghiul de înălțare al țintei, cu luarea în considerare a curburii pământului și modificările refracției se rezolvă printr-o schemă electrică a indicatorului de înălțime. Pe ecranul indicatorului se afișează periodic linii indicatoare ale diferitelor înălțimi
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
oricărei ținte date se realizează cu un sistem de acționare azimutal prin rotirea în jurul axei sale verticale, odată cu întreaga coloană a antenei. Rotirea antenei în azimut și oprirea la un azimut dat poate fi realizată în diferite moduri: de către operatorul radioaltimetrului sau prin comanda de indicare a țintei de la un radiotelemetru.
Radioaltimetru () [Corola-website/Science/318425_a_319754]
-
un obiect și un reper dat, cu ajutorul undelor electromagnetice. Radiotelemetrele se folosesc în navigația aeriană și cosmică, geodezie, activitățile militare, pentru poziționarea locală a mijloacelor de transport, cât și pentru alte scopuri. Un caz special de radiotelemetru poate fi considerat radioaltimetrul, cu toate acestea, în practică, în clasificarea tehnică aceste concepte sunt separate. În esență un radiotelemetru este un radar care are o construcție complexă și în afara determinării distanței acesta arată poziția obiectului față de un sistem de coordonate geografice precum și alte
Radiotelemetru () [Corola-website/Science/335688_a_337017]
-
Radarul (în rusă ” Наклон-2”, index GRAU - 1RL19, după clasificarea NATO ”Thin Skin A”) este un radioaltimetru terestru sovietic exploatat din anul 1960 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent varianta pe două remorci nu se exploatează. Din cauza faptului că radioaltimetrul PRV-10 nu răspundea în
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]