1,672 matches
-
franceză ce a urmat, am auzit în sunetul Orchestrei acea personalizare a calității sonore proprie orchestrelor ,mari" (sau măcar foarte bune) care le conferă ceea ce azi numim sound-ul specific: sunet fastuos, coloristică bogată, agilitate, suplețe (trăsături provenite și din vocația radiofonică a formației, apropiate de Radio France). Și, un detaliu care ne poate spune ceva, prin anii '70 a fost unul dintre ansamblurile preferate de Sergiu Celibidache. Prin colaborarea recentă cu Maestrul Kurt Masur eleganța și lejeritatea orchestrei se completează în
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
la dispoziția cititorului într-un "demers" lung, cu variații, cu popasuri, cu registre diferite, cu evoluții la care autorul ne invită să fim martori. Nu știu de ce, iarăși, am simțit că plaja e largă, că de la șoaptele genului de teatru radiofonic, la forța rostirii scenice, de la teatralitate la scenariul ce stă la bază filmului, Dumitru Solomon nu exclude nimic. Și nu consideră, arogant, nici unul dintre genurile care îl pot atrage pe vreun regizor. De la piesa care dă titlul volumului, continuînd cu
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
piscina fostelor Băi orășănești de pe Oderberger Strasse, din Prenzlauer Berg. Indiferent de destinația viitoare a acestor băi (închise ca atare din anul 1986 și planificate a intra în reparații capitale în 2003), iată că au găzduit Fluxul lui Blacher, operă radiofonică a anului 1946, care se desfășoară în timp real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul că lucrări (mai ales scenice) de Boris Blacher sunt necunoscute în România. Densă, expresivă, modernă în neoclasicismul său (de mijloc de
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
mult cu alfabetizarea mea timpurie, încât nu-mi place să fiu scutită de contactul direct cu cartea, pe de altă parte, cred că teatrul este cu totul altceva decât lectura. în al treilea rând, un lung stagiu la emisiunea Teatru radiofonic mi-a lăsat amintirea unei combinații unde lectura "pe roluri" și decorul sonor țin locul imaginii și nu o însoțesc. Iată motivele avuabile, pentru care inițiativa Teatrului Act prin care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
se regăsesc în operele lui Elias Canetti ("măștile acustice") sau ale unor scriitori ca Hugo Balls, Rudolf Blümners și Kurt Schwitters. La începutul secolului 20 a fost cultivată o nouă sensibilitate pentru elementul acustic prin creațiile sonore, știința vocii, practica radiofonică și a filmului sonor. Bela Balász și Fritz Lang se confruntă cu acest fenomen și constată, unul la nivel teoretic, celălalt prin activitatea regizorală, existența unei lumi de sunete și zgomote, ce pătrunde pentru prima dată în conștiința omului și
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
cu o ținută oricînd comparabilă cu marile ziare occidentale. Nu spunea asta cu tonul ziaristului care vrea să intre în Europa, ci ca un competitor dintr-o țară care nu se mai afla în zona nimănui. În decursul dialogului nostru radiofonic, Dumitru Tinu spusese neted că România a intrat într-o altă perioadă a istoriei sale și că cei care se află sau se vor afla la putere vor fi obligați să țină seamă de acest nou curs în care se
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu s-ar putea face "publicistică de atitudine", fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce prin Nicolae Manolescu toată lumea era înclinată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
un astfel de concert, se întărește convingerea că aceste muzici au fără îndoială multe în comun. Alături de "mașina timpului", caut obsesiv în Berlin una "a spațiului" care să circule mai des spre România. N-am găsit deocamdată decât câteva emisiuni radiofonice ale unor posturi culturale. Una despre Aurel Stroe omagia cei 70 de ani ai compozitorului, realizată fiind de un tânăr muzicolog-compozitor german, Thomas Beimel, autor al unei excelente monografii despre Myriam Marbe și al altor studii și emisiuni cu teme
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
sentiment de neputință interioară. Și aceasta este o mare problemă, azi. Vorbim de adevăr, dar în fond - e lucru știut - nici nu există un singur adevăr... Dacă mă refer numai la țara din care provin și pentru care realizez emisiuni radiofonice - România -, acolo, în urmă cu zece ani, s-a produs acea "revoluție televizată", iar termenul de "sindromul Timișoara" s-a impus și în mass-media din Occident. Opinia publică a fost bombardată cu imagini și informații de tot felul, care apoi
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
Foc, scrisă de unul dintre dramaturgii obsedantului deceniu, cu loc rezervat în manualele de atunci, Mihail Davidoglu. Considerată, la vremea ei un model al realismului socialist în teatru, piesa n-a avut o carieră scenică memorabilă, se relua la Teatrul radiofonic, de câte ori împrejurările festive o impuneau. E vorba despre eroismul în muncă de la un combinat siderurgic (unul din acelea care astăzi nu-și găsește cumpărător) și în scena aleasă acum pentru lectură, soțul și soția discutau despre calitatea șamotei 1, reproșându
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Eminescu și Marin Sorescu. Inspirata lectură publică neîntreruptă a dăruit numerosului auditoriu, mereu receptiv, momente de frumusețe artistică desăvîrșită și de adîncă vibrație umană. Conferința scriitorului Octavian Paler, A fost Don Quijote nebun? (25 aprilie) și o Masă rotundă în jurul emisiunii radiofonice de predare a limbii spaniole, la care au participat: redactoarea Teodora Stanciu, profesorii Anton Filip, Alexandru Negoescu și, de la Institutul Cervantes, care colaborează la realizarea emisiunii, Juana Zlotescu Simatu, Diana Krenn Espinosa și Maria Petrescu (26 aprilie) au întregit panorama
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
viață: nimic nu e mai dificil de explicat, de evocat, decât farmecul spectacolelor din urmă cu două-trei decenii. Memoria se revoltă când e confruntată cu sărăcia imaginilor, cu absența celei de a treia dimensiuni și, paradoxal, condiția incompletă a înregistrărilor radiofonice e mai generoasă prin spațiul, liber de constrângeri, acordat imaginației. Auzeam vocea lui Clody Bertola în Cum vă place (1961) în regia lui Liviu Ciulei, îmi aminteam spectacolul și aprigele discuții generate de viziunea novatoare a punerii în scenă. Spectacolul
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
repede că, pentru a evita o concurență neloială, fiecare canal de televiziune și-a plasat Cronos-ul pe alt fus orar originalitatea democratică a Capitalei îngăduind acest lucru, iar ora oficială a României se poate afla la al șaselea semnal radiofonic, ceea ce e cu totul altceva. Evident, încep cu Antena 1 al cărei "Observator" a fost cotat ca fiind cel mai bun jurnal de știri (și premiat în acest sens). Deja am prins o șmecherie: știu cam la ce noutăți să
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
-și fi putut revedea patria. Dialogul care urmează e alcătuit din fragmente selectate din-tr-o convorbire amplă, de peste trei ore, pe care am avut realul privilegiu să o înregistrez în 1998, la Paris. Ea a făcut obiectul unei serii de emisiuni radiofonice cu tema De la muzică la astrofizică, difuzate sub genericul Oglinzi, pe Canalaul ROMÂNIA MUZICAL. Și, cu toate că n-a mai avut "răgazul" să fie supus spiritului său hiper-exigent, pentru că "elitist", îmi îngădui totuși să vi-l ofer spre lectură, în speranța
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
am aflat că în acest an piesele sale se vor juca la București (una dintre ele cu Florin Piersic în rolul principal), la Cluj-Npoca, Turda, Bacău, Brașov; de asemenea, se află în prag de premieră și un spectacol de teatru radiofonic național. Ce putem să-i spunem acum, la ceas aniversar, lui Cornel Udrea? Sănătate, putere de muncă și încăpățînare profesională, care să consacre zîmbetul care ne lipsește tot mai mult și să ne bucure cu scrierile sale în care cuvintele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94333_a_95625]
-
orele 9 și 14, la intrarea Radio România din strada Temișana, pentru a vizita Agenția de presă RADOR, posturile Radio România 3Net „Florian Pittiș”, București FM, Antena Satelor, Studioul 31 al Radio România Actualități, Studioul „Mihai Zirra” al Redacției Teatru Radiofonic și Sala Radio. Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, la numărul 60, o veche casă boierească, cu un singur etaj și o scară monumentală de stejar, la parter erau Direcția și un studiou mic, în
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
Societății Române de Radiodifuziune, din strada General Berthelot, delicioasa comedie, într-un act, intitulată Ce știa satul, de V. Al. Jan, cu concursul eminenților artiști ai Teatrului Național: Doamna Maria Filotti și domnul Romald Bulfinski”. Era debutul emisiunilor de teatru radiofonic care au devenit repede unele dintre preferatele publicului. În același an, au început și emisiunile pentru copii, prima emisiune s-a numit „Ora copiilor”, a avut loc prima transmisiune directă de la Opera Română cu „Aida” de Giuseppe Verdi și apoi
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
emisiune s-a numit „Ora copiilor”, a avut loc prima transmisiune directă de la Opera Română cu „Aida” de Giuseppe Verdi și apoi prima transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român. Anii 30 au adus primele reportaje și interviuri radiofonice, marile personalități publice au ținut prelegeri, s-au făcut primele cursuri de limba franceză și emisiuni dedicate străinătății, în franceză și germană. În 1932 dirijorul Mihai Jora înființa Orchestra Radio care avea să intre în circuitul stagiunilor publice chiar în
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs susținut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferințelor radiofonice „Sfaturi pe întunerec”. Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se termine 15 ani mai târziu. La 1 noiembrie 2008, odată cu sărbătorirea a 80 de ani de radio românesc, își începe emisia primul
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
tîrziu se reinaugura Sala Radio, complet renovată și recondiționată, considerată din punct de vedere acustic cea mai bună sală de concerte simfonice din București . România a lansat în 2009 stream-uri de muzică populară, de muzică de operă și de teatru radiofonic, pe site-urile sale proprii, două noi site-uri: www.politicaromaneasca.ro și www.e-teatru.ro - primul portal de teatru radiofonic din România. Din 21 iulie 2011 locuitorii din Chișinău, Cahul, Tighina și alte câteva orașe din Republica Moldova pot
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
din București . România a lansat în 2009 stream-uri de muzică populară, de muzică de operă și de teatru radiofonic, pe site-urile sale proprii, două noi site-uri: www.politicaromaneasca.ro și www.e-teatru.ro - primul portal de teatru radiofonic din România. Din 21 iulie 2011 locuitorii din Chișinău, Cahul, Tighina și alte câteva orașe din Republica Moldova pot asculta emisiuni Radio România preluate de Arena FM. Radio România este reprezentată din 2011 în structurile de conducere ale Uniunii Internaționale de
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
zulufată, și se lasă echipat cu urechi de Mickey Mouse. E, o clipă de uluire, Niki Mouse. Ziua a șaptea Ziua eliberării sinelui. Și a revanșei. Doliul a trecut. Niki își rade barba, își taie unghiile de la picioare, pe fundal radiofonic de jurăminte militare, se îmbracă în uniformă și se îndreaptă în pas vioi, în papuci de casă, cu un ciocan în sacoșă, spre blocul vecin, spre capul lui Flo, pe care îl va pocni de patru ori, calm, precis, determinat
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
în chip artificios-disociativ, deoarece compromisul prin cuvîntul scris era deopotrivă de ordin etic și estetic, ambele norme regăsindu-se în judecățile pozitive ori negative aplicate autorilor. Situație admisă și de către N. Manolescu, care scria următoarele: „Cele trei decenii de cronică radiofonică a Monicăi Lovinescu se întîmplă să coincidă cu cele trei decenii de cronică în presa scrisă a subsemnatului. (...) Regimul comunist ne bănuia pe noi, cei de aici, de colaborare cu Europa liberă. O colaborare a existat, dar nu de tipul
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
cele din urmă zile ale anului 1993, Monica Lovinescu își punea întrebarea: „Ora va fi a compromisului? Înțeleg, desigur, dar îmi displace profund. Pentru prima oară mi se pare un privilegiu de a nu fi obligată la comentariul săptămânal și radiofonic, chiar dacă era cultural. Pentru că îmi pot oferi astfel mai departe - și mai departe - luxul intransigenței.” Prea scump pentru noii achizitori de ferme, vile, mașini cu fotoliile îmbrăcate în piele naturală și bordul din lemn de eucalipt, siguri pe ei și
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
2002 106 ani și de 81, de dinainte de Marea Unire, e membru PN), personalități trecute prin cîte trei regimuri și cu destine uneori definitiv marcate de relele veacului. Dialogurile din Întîlniri cu oamenii secolului XX își au originea în emisiunile radiofonice ale Marinei Spalas, iar unele, cum e cel cu pictorul Ion Popescu-Negreni sau scriitorul în exil Leonid M. Arcade, dar și cu reticent-distantele Liliana Tomescu (actriță) și Valentina Dumitrescu (mama ei, pictoriță), se resimt de pe urma caracterului lor cît se poate
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]