3 matches
-
al Academiei Române. A fost iubit de puțini (mai ales de studenți) și a fost urât cu înverșunare de marea majoritate a confraților. Acum este uitat aproape cu desăvârșire. Constantin Maximilian a abordat inițial diverse domenii ale geneticii medicale - genetica populațiilor, radiogenetica, citogenetica și sindromologia. Din necesitate, a activat ulterior numai în ultimele două. In 1957 Constantin Maximilian a organizat la "Institutul de Endocrinologie" primul nucleu de genetică medicală modernă din România. În paralel a dezvoltat și studiile de antropologie contituțională. În
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
1964), Brno (1964), Roma (1966), Berlin (1968), Ierusalim (1970), Paris (1971), Florența (1971), Rostock (1984), Leuven (1991), Saint Vincent (1993), Salonic (1994). Constantin Maximilian a fost expert în numeroase comitete ale Academiei Române, ale Ministerului Sănătății, USSM-ului, de Antropologie, de Radiogenetică, de Sterilitate și fertilitate. El a fost unul dintre conducătorii grupului de Bioetică Milazzo al Asociației „Loi, Ethique et Science”, Paris (1994).
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
din care a făcut parte. Mutațiile pot fi naturale (spontane) și artificiale (induse). Efectele genetice ale radiațiilor ionizante sunt dependente de doză, de tipul radiației ionizante, viteza diviziunii celulare, numărul și lungimea cromozomilor, reversibilitatea leziunilor cromozomiale etc. Cercetările în domeniul radiogeneticii au ca scop atât descoperirea unor mecanisme ale radiomutagenezei cât și obținerea unor mutanți cu o valoare economică mare. Astfel japonezul Tazima a descoperit un mutant la viermele de mătase care are un randament sporit în producerea mătăsii. Iradierea a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]