10 matches
-
cât a fost cercetător s-a înscris la doctorat (1974), la Academia Tehnică Militară, la prof. G-ral. mr. dr. ing. Gheorghe Ardelean. În 1979 a primit titlul de doctor inginer după ce a susținut lucrarea: "Contribuții la îmbunătățirea parametrilor funcționali ai radiolocatoarelor pentru cîmpul tactic". În 1985 devine radioamator E/R cu indicativul YO3FGL. A publicat în "Sport și Tehnică", "Tehnium", "Buletinul tehnic MapN", etc, și a susținut comunicări la sesiunile științifice ale institutului. Între 1994 - 1996 a fost redactor coordonator la
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
de rachete, bombe sau proiectile reactive nedirijate, Gripen este dotat de asemenea cu un singur tun automat de calibrul 27 mm Mauser BK-27. Piesele avionului provin 67% de la furnizori suedezi sau europeni și 33% din Statele Unite ale Americii. Gripen folosește radiolocatorul modern multimod PS-05/ A, Doppler cu puls, în banda X, dezvoltat de Ericsson și GEC-Marconi. Acesta este bazat pe radarul avansat Blue Vixen dezvoltat de GEC-Marconi pentru avionul Sea Harrier (radarul CAPTOR al avionului multirol Eurofighter este și el la
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
puls, în banda X, dezvoltat de Ericsson și GEC-Marconi. Acesta este bazat pe radarul avansat Blue Vixen dezvoltat de GEC-Marconi pentru avionul Sea Harrier (radarul CAPTOR al avionului multirol Eurofighter este și el la rândul său bazat pe Blue Vixen). Radiolocatorul utilizat de Gripen este capabil de a detecta, localiza și identifica ținte aflate la 120 kilometri depărtare și de a urmări automat ținte multiple de la axul de zbor al avionului în sus și în jos, terestre, marine sau aeriene, în
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
raza vizuală asupra mai multor ținte simultan. Pe 27 martie 2009, Saab și Selex Galileo au semnat un acord privind dezvoltarea în comun a radarului "Raven" AESA, bazat pe modelul AESA Vixen al companiei Selex Galileo și PS-05/A. Acest radiolocator va fi capabil de a scana la un unghi de 200° (de la stânga la dreapta, puțin în spate). Pe 9 septembrie 2009, Gripen International a oferit codul sursă al radarului AESA ca parte a ofertei înaintate Indiei privind noul avion
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
deși o parte a presei a afirmat că aceste cereri au fost în favoarea modelului F-35. În decembrie 2010, informațiile divulgate de Wikileaks au scos la iveală noi date: Statele Unite ale Americii au decis să amâne rezolvarea cererilor suedeze pentru un radiolocator AESA destinat avionului Gripen până după anunțul făcut de Norvegia în privința câștigătorului (F-35). Aceleași surse susțineau că Gripen a fost luat în condierare doar de formă și că Norvegia a decis să achiziționeze avionul F-35 ca urmare a presiunilor politice
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
reprodusă pe pământ aproape „în timp real” - cu o întârziere nesemnificativă 50. În ciuda acestor îmbunătățiri, orice capacitate de fotorecunoaștere încă mai depinde de lumina soarelui și de absența umbrei produsă de un nor. Pentru a depăși aceste limitări, prin folosirea radiolocatoarelor sau a undelor prin infraroșu (emise de obiecte calde sau fierbinți), se pot folosi alte tipuri de imagini. De exemplu, în loc să se bazeze pe lumina soarelui, reflectată în mod natural de un obiect de pe pământ pentru a produce o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
emise de obiecte calde sau fierbinți), se pot folosi alte tipuri de imagini. De exemplu, în loc să se bazeze pe lumina soarelui, reflectată în mod natural de un obiect de pe pământ pentru a produce o imagine, un sistem de recunoaștere cu radiolocator transmite unde radio către zona-țintă de jos, receptează undele reflectate de diverse obiecte și, printr-un proces complex, convertește datele respective într-o imagine 51. Prin „luminarea” țintelor, independent de soare, și folosirea lungimilor de undă care pot penetra norii
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
receptează undele reflectate de diverse obiecte și, printr-un proces complex, convertește datele respective într-o imagine 51. Prin „luminarea” țintelor, independent de soare, și folosirea lungimilor de undă care pot penetra norii, ceața sau precipitațiile, sistemele de recunoaștere cu radiolocatoare pot asigura, indiferent de condițiile meteorologice, o capacitate de capturare a imaginilor, pentru o perioadă de 24 de ore. Similar, o altă componentă a spectrului electromagnetic, undele infraroșii, poate fi utilizată pentru detectarea obiectelor care sunt mai calde (sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
prezintă totuși un neajuns - calitatea imaginilor pe care le realizează. În general, rezoluția (în sens larg, dimensiunea celui mai mic obiect care poate fi detectat) a fotografiilor realizate la lumină naturală este mai bună decât a celor realizate prin intermediul undelor radiolocatoare sau al altor tipuri de unde din spectrul electromagnetic. Pentru anumite scopuri, cum ar fi deplasarea în masă a trupelor, pot fi suficiente imaginile cu rezoluție scăzută ale unei zone întinse. Cu toate acestea, pentru alte scopuri, cum ar fi constatarea
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu morți și răniți produse în perimetrul unităților respective; nu au fost întocmite pe măsura derulării evenimentelor jurnale ale acțiunilor de luptă, nu au fost păstrate benzile magnetice și diagramele privind evoluția unor ținte în spațiul aerian localizate pe ecranele radiolocatoarelor; nu au fost adoptate măsuri de către comandanți în scopul conservării armelor-corpuri delicte care se aflau la diferite unități militare; mai mult chiar, s-a procedat la alterarea de către unii comandanți militari a conținutului unor documente referitoare la împrejurările uciderii sau
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]