39 matches
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a fost creat, ci pentru că, pur și simplu, importanța sa a fost subminată de progresul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
simplu, importanța sa a fost subminată de progresul tehnic, care a năvălit peste el, crud și neiertător. Astfel că acum deșteptarea o dă aparatul de radio - o sculă micuță, modernă, adus din Spania de Monica, fiica lui Neculai și a Raliței. Mica minune prinde o mulțime de posturi, dar afișează și ora exactă, cu cifre mari, verzi, pe un cadran negru ca noaptea la capătul căreia-și trezește proprietarii. Aparatul pornește fără greșeală, exact la ora la care-l programezi. E
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pornește pe postul pe care îl lasă de cu seară, atunci când îl oprește înainte de culcare. De altfel, la ei nici n-ar avea cum să se schimbe postul, întrucât, bietul aparat nu cunoaște decât unul. Neculai Știrbu și nevastă-sa, Ralița, nu ascultă, cât e ziua de lungă - atunci când sunt acasă, firește - decât „Muzica satelor” - canalul lor de suflet - unde se transmite, din zori și până-n ... zori, doar muzică populară. Și-au format și-un tabiet inspirat de acest mod de
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
iar în curtea animalelor și umple diversele recipiente special destinate adăpării viețuitoarelor din spațiul respectiv, iar vacii îi dă să bea direct din găleată, până când animalul refuză să mai soarbă, îndepărtând plictisită capul într-o parte. În tot acest timp, Ralița trebăluiește de zor în bucătărie. Fierbe în ibric cafeaua pentru ea, iar într-o crăticioară, ceaiul de coada calului, pentru Neculai. Bărbatul nu mai consumă cafea de mai bine de cinci ani, de când a constatat că-i dă palpitații, bea
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pocnet strident, urmat de un scârțâit grav și prelung, ambele constituind semne certe că, atât dispozitivul de închidere, cât și balamalele aveau serioase probleme. - Într-o zi are să se rupă de tot și o să-ți cadă pă picioare, comentă acid Ralița, care tocmai depuse lângă perete, alături de sacoșele cu mâncare, trei bidoane de cinci litri cu apă și care nu scăpa niciodată ocazie să-i reproșeze că nu se îngrijește suficient de „hârbul ăla de mașină”. - Să rupe pă pizda mă-
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
stâng calcă inconștient pedala de accelerație, de mai să iasă prin podea și ... în sfârșit ... „Dumnezeu nu doarme!...” Motorul prinde a vui asurzitor (din cauza țevii de eșapament sparte). Neculai e mulțumit. A scăpat pentru azi și de gura înveninată a Raliței, și de inconvenientul de a căuta oameni pe stradă sau prin vecini, care să-l ajute s-o pornească prin împingere. Apasă și eliberează alternativ accelerația, slobozind în liniștea dimineții, un vuiet sinusoidal, ca de sirenă răgușită, în timp ce din țeava
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
răsună ca o mică explozie înfundată, pe fondul zumzăitului constant al motorului. Trecu apoi la partea din față a autoturismului și închise capota, care se lipi de restul caroseriei cu un zgomot similar. Acum totul e pregătit de plecare. Doar Ralița mai lipsește. Neculai își aruncă privirea încruntată spre ușa de la intrarea în casă, apoi o roti nervos prin curte, în căutare consoartei sale. Chiar în clipa în care se pregătea s-o strige iritat, ca de fiecare dată când aceasta
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
jumătate de litru cu cafea și pe cea de doi litri cu ceai de Coada calului, pe care le aruncă pe bancheta din spate a mașinii și fugi să deschidă porțile mari de la drum, întrucât Neculai deja băgase în viteză (Ralița cunoaște foarte bine cârâitul acela, ca de mașină de curățat porumb, care se revarsă din măruntaiele mașinii lor, în momentul în care schimbătorul este împins în prima treaptă de viteză) și se pregătește să pună autoturismul în mișcare. Odată autoturismul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
oprească pe vârful limbii, o înjurătură birjărească care se născuse instinctiv și fulgerător în creierul lui, ai cărui neuroni stăteau să se rupă de încordare și ciudă. Urcă în mașină, trânti ușa și porni motorul, fără să scoată o vorbă. Ralița tace și ea. E la fel de supărată de cele întâmplate, ca și bărbatul său, dar nu vrea să mai toarne și ea sare pe rană. Își cunoaște bine omul și știe că în astfel de momente trebuie lăsat să se liniștească
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
le dă, pă degeaba, bani de băutură?!... Și Dumnezeu cum i-o fi răbdând?!... Copiii ăia moare de foame și ei când ia ajutoru', îl dă pă băutură ... - Taci, omule, nu lua numele Domnului în deșert, că faci păcate! rosti Ralița împăciuitoare. Las', că ne-om descurca noi și singuri. - A stat pă net!... își urmă bărbatul, monologul său dezlânat, ca și când n-ar fi auzit cele rostite de nevastă-sa, cu câteva clipe mai devreme. Are „păduchii” calculator ... și net!... Păi
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... Citește mai mult De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
la 25 iunie 1949 în Tulcea, județul Tulcea, România, fiica lui Sali Memet și Emine, cu domiciliul actual în Suedia, Solvesborg, Solvevagen 3. 58. Wanner Felicia Constanța, născută la 14 mai 1939 în București, România, fiica lui Farca Alexandru și Ralița, cu domiciliul actual în Germania, 93055 Regensburg, Haymonstr. 1. 59. Kucera (Coriteac) Maria, născută la 20 mai 1970 în localitatea Ale��d, județul Bihor, România, fiica lui Iosif și Șarlota, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Detva, Stefanicova 30. 60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Badila Mihai și ana, cu domiciliul actual în Germania, 72218 Wildberg, Wachtersberg str. 1/1. 66. Wanner Constantă Felicia, apatrid, născută la 14 mai 1939 în București, România, fiica lui Farca Alexandru și Ralița, cu domiciliul actual în Germania, 93055 Regensburg, Johannis str. 4. 67. Singeorzan Alexandru, cetățean german, născut la 1 octombrie 1950 în localitatea Slatinita, județul Bistrița Năsăud, România, fiul lui Petru și Cristina, cu domiciliul actual în Germania, 65183 Wiesbaden, Keller
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120488_a_121817]
-
Berceanu 2. 8544. Pappia C. Ion, 2 apartamente, București, str. Av. Drossu 4. b., str. V. Lascăr 21. 8545. Prager Heinrich, 2 apartamente, București, Bd. 1 Mai, 40. 8546. Răzuș Gheorghe, 3 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 93. 8547. Rosianu Ralița, 2 apartamente, București, str. Dim. Racoviță 29 b. 8548. Stoenescu Aretia, 2 apartamente, București, str. Putu cu Plopi 11, str. Edgar Quinet 7. 8549. Starostescu Maria, 2 apartamente, București, str. Putu cu Piatră 5, Brașov, str. I. G. Ducă 224
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
iunie 1973 în localitatea Amărăștii de Sus, județul Dolj, România, cu domiciliul actual în Germania, 22527 Hamburg, Imbekstieg 17, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Dăneți, sat Locusteni, jud. Dolj. 73. FLESSNER MIHAELA, fiica lui Bria Tudor și Truța Ralița, născută la data de 9 martie 1965 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 23860 Gross Schenkenberg, Buschkuhle 2, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Emil Racoviță nr. 22A, bl. I 13, ap. 53, sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
al [[Județul Prahova (interbelic)|județului Prahova]], cu 3515 locuitori, având câte o biserică în fiecare din sate, (cea din Fulga de Sus zidită la 1834 „prin osârdia și cheltuiala vătafului Iordache Rușescu și a răposatului Dumitrache Postelnicu împreună cu soția dumnealui Ralița și cu osteneala locuitorilor săteni, în zilele prea-înălțatului domn Alexandru Ghica Vodă, leatu 1834. S-a reparat la anul 1892”, iar cea din Fulga de Jos datând din 1890). În 1864, sătenii au fost împroprietăriți cu de teren de pe moșia
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Cucuteni a fost boierul Matei Cantacuzino-Deleanu (n. 1750 - d. 1816 sau 1817), fiul marelui vistiernic Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789) și al Zoei Ghika. Matei a avut rangul de mare comis al Moldovei; el s-a căsătorit la 16 mai 1776 cu Ralița (sau Ralu) Callimachi (1763-1837), fiica mijlocie a lui Grigore Callimachi, domnitor al Moldovei în două rânduri (1761-1764 și 1767-1769). După cum relatează Octav-George Lecca în ""Familiile boierești române"", Matei Cantacuzino-Deleanu s-a refugiat în 1791 în Rusia, în timpul ocupației Moldovei de către
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
ceilalți doi au ajuns să aibă demnități importante la Curtea Imperială a Rusiei (Alexandru a fost șambelan, iar George (Igor) a fost colonel și s-a căsătorit cu prințesa Gorciakova). Din întreaga familie s-a întors în Moldova numai domnița Ralița, care a murit în 1837 și a cărei piatră de mormânt se află lângă zidul Catedralei Mitropolitane Vechi de la Iași, ctitorită de mitropolitul Gavriil Callimachi. Vistiernicul Matei Cantacuzino a dăruit, printr-un document din 1792, satul cu case și biserica
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
domn în Țara Românească: mai 1770 - octombrie 1771 și în Moldova: 11 mai 1788 - octombrie 1788. S-a născut la Constantinopol și era fiul Eufrosinei Rosetti și al unui preot numit Giani (Geani). Se pare că a fost căsătorit cu Ralița, sora lui Grigore Ghica (decapitatul) și că ar fi avut o fiică, Smaranda. Ajunge serdar de Chișinău în 1755, vel serdar în 1756, spătar și capuchehaia al domnitorului Scarlat Ghica în 1757, vel postelnic în 1760, spătar și serdar de
Manole Giani Ruset () [Corola-website/Science/299758_a_301087]
-
(n. 16 februarie 1939, București) este un poet român, prozator, eseist și traducător, reprezentant al generației anilor '60. este fiu al textilistului Stan Constantin și al taxatoarei de tramvai Ralița Constantin (n. Constantinescu). Între anii 1953 și 1956, Ilie Constantin studiază la Liceul Sfântul Sava din București, apoi la Facultatea de Filologie - Universitatea din București (1956 - 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista "Tânărul
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Pavălchievici, fiica Silviei Bădălicescu. Au fost transcrise de istoricul literar Petre Florea, căruia îi exprimăm întreaga noastră gratitudine. 1. Nicolae Scurtu - George Topîrceanu la Viena - o scrisoare inedită - în Almanahul Parohiei Române din Viena, 1976, p. 165-167 + un facsimil. 2. Ralița Iliant (1882-1963), sora poetului, care s-a preocupat de moștenirea lăsată de poet. 3. Alexandrina Topîrceanu - o altă soră a poetului. 4. Ion Mateescu - frate vitreg al poetului. Cadru didactic la Academia de Arte Frumoase din Iași. 5. Gheorghe Topîrceanu
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt, cel care rămăsese uimit de măiestria legendarului Barbu Lăutaru), prefectul Iașilor I. Axinte, guvernatorul Băncii Naționale a României Vlădoianu (care și construiește în 1901 Castelul Cârjoaia, aflat astăzi în posesia S.C.Cotnari S.A., căsătorit atunci cu Ralița Balș, fiica marelui latifundiar Balș potrivnic Unirii Principatelor) și domnișoarele Terente. Amintim, de asemenea, pe regele Carol al II-lea care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
, Ilie (16.II.1939, București), poet, prozator, critic literar, eseist și traducător. Este fiul Raliței (n. Constantinescu) și al lui Stan Constantin, muncitor. Absolvent în 1956 al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în „Tânărul scriitor”, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
, I.[on] C. (1836, Pitești - 22.I.1904, București), autor de versuri, prozator, publicist și culegător de folclor. Este fiul Raliței și al lui Constantin Fundescu, proprietar din Câmpulung și, probabil, polcovnic de plai. Învață în orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, însușindu-și apoi singur limbile germană și italiană, pe care le va stăpâni destul de bine. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]