39 matches
-
diferența dintre un scriitor umorist și unul... normal? - Nici o diferență. Decât că sunt amândoi la fel de amărășteni, triști și debusolați. - Cum stați cu mult-pomenita literatură de sertar? - Stau! Am fișe pentru două volume de Memorii aproximative, note pentru romănelul umoristic Tanti Ralița Daram Istanbul. Însă le las să mai pritocească, pân' ce vor dispărea pitecantropii din lumea editorială... - A existat un moment în care v-ați dat seama că sunteți scriitor umorist? - Numai unul? Am știut și am crezut că sunt umorist
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
încercare talentul și priceperea? - Toate!...Plus cele care urmează. - Citiți cărți de umor pentru a vă... contamina? - Prefer să mă autocontaminez... - Puteți face, rapid, un portret al scriitorului Vlad Mușatescu? - Vlad Mușatescu are foarte mult din Al Conan II, tanti Ralița, Maica-Mare de la Poiana, inclusiv Tata Petre, bunicul meu. Ce mai, avem de-a face cu un individ dintre cei mai complecși, aiuriți și alandala. Altminteri nu-i om rău!... - Aveți momente când vă simțiți singur, izolat și părăsit sau ignorat
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
cai, tinerii Iancu Caragea (nepotul domnitorului) și Dumitrachi Bărcănescu s-au luat la ceartă și s-au omorît reciproc, trăgînd simultan cu pistoalele unul în celălalt. Martor involuntar la acest "duel", Iancu Cretzulescu a ajuns la destinație, la "curtea Moruzoaiei" (Ralița, nevasta lui beizadea Costachi Caragea), "ducînd pe fiul ei și pe nepotul ei înecați în sînge". "Peste trei zile - conchide Ion Ghica -, două dricuri se urmau unul după altul, ducînd la locașul cel vecinic pe doi din tinerii cei mai
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
tinerii îndrăgostiți să fugă la oraș pe totdeauna! Iar eu refuzam cu îndărjire o asemenea continuare a poveștii: mama TREBUIA cu orice preț să-l întîlnească pe viitorul meu tată, pentru ca eu să pot veni pe lume!" Nu mai puțin, Ralița Constantinescu însăși s-a născut într-un context familial frămîntat, situație care-l îmbată pe autor de ideea de-a proveni dintr-un neam țărănesc cu puternice pulsiuni vitale, cu tulburări în organizarea lui "cu destine dezordonate, cu surde acumulări
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
apologet al fenomenului va fi, de altminteri, și una din primele victime. Căci în capitolul al treilea al cărții, Puțin respect, se deconspiră, ca din întâmplare, sintagma esențială a întregului roman: "- Da știi, dom' Pancras, ce-am învățat eu de la Ralița? Mi-a arătat o chestie la calculatorul ei de rămâi mut. O șmecherie. Ripleiso îi zice. Adică, dacă vrei, schimbi totul dintr-o mutare. Scrii, de pildă, cizmar, p-ormă dai ripleiso și... Faci secretar general al partidului. V-ați
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
unei vieți, cu toate creșterile, rupturile, tulburările și izbânzile ei. Astfel, vom citi aici două jurnale de călătorie în Italia (mărturisind despre întâlnirea cu importante personalități culturale ale secolului trecut și despre un natural entuziasm turistic), fragmente din „caietul mamei”, Ralița Constantinescu - pagini de veritabilă proză realistă despre o lume rurală deversând de patimi și cruzimi, file de corespondență, contextualizate și comentate succint (scrisori de la Perpessicius, Cioran, Miron Radu Paraschivescu, Al. Călinescu, Dumitru Radu Popa, Emil Brumaru, Dorin Tudoran ș.a., salutări
Privind înapoi, pentru înainte by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4364_a_5689]
-
Pavălchievici, fiica Silviei Bădălicescu. Au fost transcrise de istoricul literar Petre Florea, căruia îi exprimăm întreaga noastră gratitudine. 1. Nicolae Scurtu - George Topîrceanu la Viena - o scrisoare inedită - în Almanahul Parohiei Române din Viena, 1976, p. 165-167 + un facsimil. 2. Ralița Iliant (1882-1963), sora poetului, care s-a preocupat de moștenirea lăsată de poet. 3. Alexandrina Topîrceanu - o altă soră a poetului. 4. Ion Mateescu - frate vitreg al poetului. Cadru didactic la Academia de Arte Frumoase din Iași. 5. Gheorghe Topîrceanu
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... Citește mai mult De câțiva ani buni, în casa lui Neculai Știrbu nu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a fost creat, ci pentru că, pur și simplu, importanța sa a fost subminată de progresul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
simplu, importanța sa a fost subminată de progresul tehnic, care a năvălit peste el, crud și neiertător. Astfel că acum deșteptarea o dă aparatul de radio - o sculă micuță, modernă, adus din Spania de Monica, fiica lui Neculai și a Raliței. Mica minune prinde o mulțime de posturi, dar afișează și ora exactă, cu cifre mari, verzi, pe un cadran negru ca noaptea la capătul căreia-și trezește proprietarii. Aparatul pornește fără greșeală, exact la ora la care-l programezi. E
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pornește pe postul pe care îl lasă de cu seară, atunci când îl oprește înainte de culcare. De altfel, la ei nici n-ar avea cum să se schimbe postul, întrucât, bietul aparat nu cunoaște decât unul. Neculai Știrbu și nevastă-sa, Ralița, nu ascultă, cât e ziua de lungă - atunci când sunt acasă, firește - decât „Muzica satelor” - canalul lor de suflet - unde se transmite, din zori și până-n ... zori, doar muzică populară. Și-au format și-un tabiet inspirat de acest mod de
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
iar în curtea animalelor și umple diversele recipiente special destinate adăpării viețuitoarelor din spațiul respectiv, iar vacii îi dă să bea direct din găleată, până când animalul refuză să mai soarbă, îndepărtând plictisită capul într-o parte. În tot acest timp, Ralița trebăluiește de zor în bucătărie. Fierbe în ibric cafeaua pentru ea, iar într-o crăticioară, ceaiul de coada calului, pentru Neculai. Bărbatul nu mai consumă cafea de mai bine de cinci ani, de când a constatat că-i dă palpitații, bea
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
pocnet strident, urmat de un scârțâit grav și prelung, ambele constituind semne certe că, atât dispozitivul de închidere, cât și balamalele aveau serioase probleme. - Într-o zi are să se rupă de tot și o să-ți cadă pă picioare, comentă acid Ralița, care tocmai depuse lângă perete, alături de sacoșele cu mâncare, trei bidoane de cinci litri cu apă și care nu scăpa niciodată ocazie să-i reproșeze că nu se îngrijește suficient de „hârbul ăla de mașină”. - Să rupe pă pizda mă-
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
stâng calcă inconștient pedala de accelerație, de mai să iasă prin podea și ... în sfârșit ... „Dumnezeu nu doarme!...” Motorul prinde a vui asurzitor (din cauza țevii de eșapament sparte). Neculai e mulțumit. A scăpat pentru azi și de gura înveninată a Raliței, și de inconvenientul de a căuta oameni pe stradă sau prin vecini, care să-l ajute s-o pornească prin împingere. Apasă și eliberează alternativ accelerația, slobozind în liniștea dimineții, un vuiet sinusoidal, ca de sirenă răgușită, în timp ce din țeava
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
răsună ca o mică explozie înfundată, pe fondul zumzăitului constant al motorului. Trecu apoi la partea din față a autoturismului și închise capota, care se lipi de restul caroseriei cu un zgomot similar. Acum totul e pregătit de plecare. Doar Ralița mai lipsește. Neculai își aruncă privirea încruntată spre ușa de la intrarea în casă, apoi o roti nervos prin curte, în căutare consoartei sale. Chiar în clipa în care se pregătea s-o strige iritat, ca de fiecare dată când aceasta
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
jumătate de litru cu cafea și pe cea de doi litri cu ceai de Coada calului, pe care le aruncă pe bancheta din spate a mașinii și fugi să deschidă porțile mari de la drum, întrucât Neculai deja băgase în viteză (Ralița cunoaște foarte bine cârâitul acela, ca de mașină de curățat porumb, care se revarsă din măruntaiele mașinii lor, în momentul în care schimbătorul este împins în prima treaptă de viteză) și se pregătește să pună autoturismul în mișcare. Odată autoturismul
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
oprească pe vârful limbii, o înjurătură birjărească care se născuse instinctiv și fulgerător în creierul lui, ai cărui neuroni stăteau să se rupă de încordare și ciudă. Urcă în mașină, trânti ușa și porni motorul, fără să scoată o vorbă. Ralița tace și ea. E la fel de supărată de cele întâmplate, ca și bărbatul său, dar nu vrea să mai toarne și ea sare pe rană. Își cunoaște bine omul și știe că în astfel de momente trebuie lăsat să se liniștească
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
le dă, pă degeaba, bani de băutură?!... Și Dumnezeu cum i-o fi răbdând?!... Copiii ăia moare de foame și ei când ia ajutoru', îl dă pă băutură ... - Taci, omule, nu lua numele Domnului în deșert, că faci păcate! rosti Ralița împăciuitoare. Las', că ne-om descurca noi și singuri. - A stat pă net!... își urmă bărbatul, monologul său dezlânat, ca și când n-ar fi auzit cele rostite de nevastă-sa, cu câteva clipe mai devreme. Are „păduchii” calculator ... și net!... Păi
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
, Ilie (16.II.1939, București), poet, prozator, critic literar, eseist și traducător. Este fiul Raliței (n. Constantinescu) și al lui Stan Constantin, muncitor. Absolvent în 1956 al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în „Tânărul scriitor”, iar
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
MIHĂILEANU, Ștefan (1821-15.VII.1909, București), autor dramatic. La fel cu frații lui, Costache și Ralița, M., trecut prin școala Societății Filarmonice, a fost actor. S-a angajat, la începutul îndelungatei lui activități, în trupa lui Costache Caragiali. A jucat la București și la Craiova, luând parte și la turneele ce se întreprindeau în Moldova și
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
cu strategia unui autor care devine astfel de succes. În parodiile „criminalistice”, personajul central este unchiul Andi Detectivul, care folosește și pseudonimul Al. Conan Doi (referința fiind evidentă la Arthur Conan Doyle, părintele lui Sherlock Holmes), lângă el evoluând mătușa Ralița, Penke (printr-o „coincidență” biografic-ironică acesta este numele real al soției lui M.), nepoții Biba, Babana și Babacu - „ostrogoții”, motanul Nea Mișu Falconetti (preia numele personajului negativ din serialul Om bogat, om sărac, la modă în anii ’70), „eroii” fiind
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Berceanu 2. 8544. Pappia C. Ion, 2 apartamente, București, str. Av. Drossu 4. b., str. V. Lascăr 21. 8545. Prager Heinrich, 2 apartamente, București, Bd. 1 Mai, 40. 8546. Răzuș Gheorghe, 3 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 93. 8547. Rosianu Ralița, 2 apartamente, București, str. Dim. Racoviță 29 b. 8548. Stoenescu Aretia, 2 apartamente, București, str. Putu cu Plopi 11, str. Edgar Quinet 7. 8549. Starostescu Maria, 2 apartamente, București, str. Putu cu Piatră 5, Brașov, str. I. G. Ducă 224
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
BUJOREANU, Ioan M. (3.VIII.1834, București - 1.VIII.1899, București), prozator și dramaturg. Este fiul Raliței (sau Ralu, n. Lupoianul) și al pitarului Mihalache Bujoreanul. B. își face studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
m-au călugărit pe mine, fiind bătrân, cu voie ficiorilor mei și a tot neamul”. Încă un loc de casă nu strică sfintei mănăstiri, chiar dacă se află „în Cacaina”. Este vorba de zapisul din 1 octombrie 1754 (7263) prin care Ralița, soția lui Năstase șetrar, și fiii ei dăruiesc mănăstirii Zlataust un loc de casă „ca să aibă a ne pomeni la sfântul jărtăvnicu”. Uite că după 25 februarie 1755 (7263) Matei Ghica voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra unei bucăți din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]