941 matches
-
parte și de conflicte, războaie. Industria armelor funcționează. Guvernatorul, regele e în relație cu zeii și deține puteri magice, comandând armata și beneficiind de mari averi. Pe lângă scriere își fac loc cifrele. Contabilii scriu, citesc, socotesc. învățământul se dezvoltă, se ramifică și practică schimburi de cadre și informații. Unitățile de măsură, lungime, greutate intră în uzul curent. Astrologia devine astronomie. Anul astral e cunoscut de preoți. Ei întocmesc calendarul după fazele Lunei. Se concep table de înmulțire și adunări multiplicate. Se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicina își are partea ei de neodihnă, sacrificiu, satisfacție și glorie care-i justifică poziția majoră între alte științe. UN SECOL CARE SE VREA AL LUMINILOR Medicina, profesie universală prin obiective și limbaj, în sec. al XVII-lea se mondializează. Ramificată în sistem deschis, cercetează în adâncime. încep studiile de anatomie funcțională, iar profesia medicală, în acest secol, se structurează ierarhic în Corporații. Noile tratate își fac loc în biblioteci, lângă operele lui Hippocrat, Galen, Alexandru de Tralles, Paul de Egina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
orientării medicinii clinice spre fiziopatologie, anatomie patologică și biochimie, direcție consolidată de Emanoil Riegler și Constantin Bacaloglu la Iași, de Anibal Teohari, Daniel Danielopolu și N. Gh. Lupu la București și de Iuliu Hațieganu la Cluj. Disciplinele evoluează și se ramifică prin aprofundarea cercetărilor. Gheorghe Tudoranu la Iași imprimă patologiei interne un caracter pregnant clinic. Această transformare duce la ramificarea specializărilor, astfel la Cluj, Ioan Goia înființează prima catedră de semiologie și se conturează noi specialități precum gastroenterologia, cardiologia ș.a. O
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
răspunsul cerebral la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în minte imaginea femeii care stătea încă pe loc și își apăsa degetul.” Traheea și funcțiile eitc "Traheea [i func]iile ei" Sistemul respirator este alcătuit din două căi principale, câte una pentru fiecare plămân, derivate din trahee, care se ramifică apoi și formează arborele bronșic în plămâni. Infecțiile acestor segmente ale sistemului pot fi devastatoare pentru întregul organism, provocând distrugerea mușchilor necesari contracției. Puteți stimula această parte a sistemului respirator în timp ce masați zona plămânilor și a coardelor vocale. Pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei origini coboară până în antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă ca echivalând cu un pericol asupra dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a trecutului diferă, la rândul lor, în funcție de modul de abordare a trecutului. Pot fi identificate cel puțin două asemenea strategii confruntaționiste: a) stăpânirea/răfuiala, care se ramifică la rândul său în i) criminalizarea trecutului, și ii) demonizarea trecutului; și b) asumarea reflexivă a trecutului prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
executat din oțel (exemplu) Figura nr. 10 - Alimentarea cu gaze naturale a unui grup de imobile, aflate pe aceeași proprietate, a căror incintă este mărginită de două străzi Figura nr. 11 - Scheme de principiu privind alimentarea prin branșament comun și ramificat Figura nr. 12 - Montarea conductelor de gaze naturale în canale mascate și ventilate (exemplu) Figura nr. 13 - Racordarea la coș de fum cu burlane Figura nr. 14 - Branșament gaze naturale executat din țeava din polietilenă (PE) Figura nr. 15 - Capăt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269250_a_270579]