118 matches
-
farse în care copiii aceleiași mame au ajuns la putere și se joacă, în văzul unei țări întregi, de-a șoarecele și pisica. S-ar putea să mi se reproșeze: bine, dar ce ne facem cu acuzațiile de "kaghebist", "canceros", "ramolit", proferate de Vadim în gura mare la adresa lui Ion Iliescu, sau cu cele de "țigan" și "homosexual" puse pe fruntea lui Adrian Năstase? Răspund: nu facem nimic. în goana după ciolan, astfel de ofense care într-o lume normală ar duce
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
în ceafă aburi de moarte/ Sunt zeița pungilor de plastic, a biletelor de tramvai", "în gura florilor gîlgîie motorina". Pan și-a pierdut harul: "ursuz, încîlcit, maniac/ Cum un vrej de dovleac./ Rău la vorbă, nevrotic, poluat./ (...) Oricum s-a ramolit". Lumea e degradată iremediabil și toate lucrurile au căzut în cotidianul strict, sufocant: "în mucegaiul ocru-auriu/ se tînguie mugurele/ izbind cu mieii frunzelor/ perna înghețată a anotimpului". Fără tonul cuceritor din prima parte, aceste din urmă poeme sînt reflexul imediat
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
se deprimă. „Uite, bătrânețea!” Și începe să contabilizeze ce lucruri dintr-astea i s-au mai întâmplat. Deodată, mă iluminez. „Stai, doamnă, că nu ești tu de vină! N-am coborât eu să-ți aduc telefonul? Iar eu nu de ramolit las aprins. De zăpăcit.” Happy end. - Adu, te rog, Alexandrei vesta mea în carouri, de pe scaun. -Pe care scaun? - Cum, care scaun? Din hol. N-o vezi toată ziua acolo? -N-o văd. -Da’ ce vezi? -Văd că sunt lucruri, că
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
sprezece că-i fatal, precît se pare). / Calea Pacienții una-i cu-aceea a Sapienții, / și viceversa, domnilor sapienți! / N-o ai pe-a doua fără de-ntîia: a Pacienții ă drept care trebuie să fim pacienți. / Fie și dacă baba e ramolită foarte, / băiatul cu șorț verde, insipid, / muscalu-și doarme somnul, pe capră, cel de moarte, / în vreme ce feciorul e stupid, / ei știu (și o confirmă,-ntr-o doară, și sergenții / de stradă, în poziție de drepți) / că e aceeași calea Pacienții cu-a
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
a se adresa cuiva, lasă că-i și mâine o zi, de poimâine să nu mai vorbim... — Făi, Vetuță, se repezi Caterina, să nu uiți mâine să-mi dai șablonul ăla de cruce. — Uit io! Tu uiți, că te-ai ramolit. Vai de sufletul tău de păcătoasă. Liota se stinse. De dincolo de gardul părculețului, un leagăn scârțâia sub vânt. Veni noaptea. Prin luminator se mai auzi o vreme zdrăngănit de cratițe, apoi luminile apuseră prin geamuri. Pe hol, pe la miezul nopții
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
corespondență cu un membru al familiei regale italiene, numismat ca și el. Prințesa ticlui o telegramă și merse la bătrân să ceară încuviințarea. - Il s'agit de lui sauver la vie! - A qui donc1? Întrebă Hangerliu-numismatul cu nedumerire (era complet ramolit). - A votre fils, nom de Dieu! . - Lequel? se informă numismatul, crezând că are mai mulți băieți, considerând probabil fetele ca fiind de sex masculin. Răspunsul telegramei veni prea târziu, în sensul că cel solicitat făcuse demersurile necesare, din nefericire fără
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iar Gundovek s-a închis la Genava cu ce-a mai rămas din armată. Eu am luptat sub comanda lui Etius în Galia și pe atunci era un comandant de mare valoare. Ce s-a întâmplat cu el? S-a ramolit? Ori fără huni nu mai are soldați? — Baaah! izbucni Odolgan, făcând cu mâna un gest de dispreț. Spuse, în dialectul hun, că romanii nu se arătau fiindcă erau toți niște lași. Sebastianus nu se putu abține și, apelând la modestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cam dificil, sînt proști și încăpățînați. — Linia a doua, cei din spatele Piticului, completează Petrică, cîteva rubedenii, prietenași de-o viață, doi trei militărei de mîna a doua, totuși n-ar trebui să ne facem prea multe griji din partea lor. — Niște ramoliți, zice Monte Cristo, dîndu-i apă la moară domnului Președinte. — I-am fi putut avea de partea noastră pe toți, i se face puțin ciudă, dacă Geniul ar fi înțeles astă-vară ce a încercat să-i spună frățiorul său proaspăt întors
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cutie nouă, te rog, Tessie. De la Sunkist. ― O să iau. ― Bine, dulceața mou. Mulțumesc, scumpo. Mama Închise interfonul și se Întoarse spre mine. ― Yia yia nu mai e În regulă. Mintea i-o ia razna. De când ai plecat tu, s-a ramolit foarte tare. I-am spus despre Milt. Tessie ezită, gata să izbucnească În plâns. ― Ce s-a Întâmplat. Yia yia nu se mai oprea din plâns. Am crezut că o să moară atunci, pe loc. Și apoi, după câteva ore, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în persoană îl iniția într-o știință subtilă, fără ca Noah să înțeleagă ceva din ea. Când Charlie a venit din nou în vizită, Noah dormea. Judit era acasă și-i povestea: - Ar fi fost mai bine dacă s-ar fi ramolit în loc să înnebunească. Acum își închipuie că Dumnezeu îi vorbește într-o limbă necunoscută. Își răspunde singur crezând că Dumnezeu însuși i-a vorbit. Cred că s-a sfârșit cu el, e gata copt pentru cădere! Deodată Noah deschise ochii, spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pentru Otilia, îi vorbi acesteia, aceasta spuse nepăsătoare în glumă lui Felix, Marina îi auzi pe când bodogănea prin preajma lor și astfel află în cele din urmă și Stănică. Numai Stănică țipă scandalizat, ca și când chestiunea l-ar fi privit: - S-a ramolit, are să vâre toți banii în cărămidă veche șin-o să mai găsiți nimic. E iresponsabil, și eu să fiu în locul dumitale (vorbea Aglaei) aș lua măsuri. Aglae îl cunoștea însă pe frate-său. De aceea privi lucrurile cu calm. - Dacă Costache
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
n-are cine să mai puie mâna să facă ceva în curte ? Nu mai e-n curte nicio floare, nicio tufă de trandafiri de când a plecat Tudor, băiatu, de când s-a prăpădit madam Ioaniu... Ba și mai dinainte, de când se ramolise. Cât a fost în putere, ea se-ngrijea de casă, ea se-ngrijea de flori și de chioșcu din curte. Ea tăia, ea spânzura, unu nu-ndrăznea să-i zică nici dă-te mai încolo. Știa ei ce știa, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în cur, așa nu poate să stea locului, la casa ei... Curtea pustie, nici urme de pași pe pavaj... Parcă-ți vine să crezi că s-a mutat toți, așa pustie arată casa de când a plecat băiatu. De când s-a ramolit baba. S-a ținut ea cât s-a ținut, că trecuse de obzeci și-i dădea șaișcinci pe stradă, da toate bune numa pân-a plecat băiatu. Toate bune pân-a rămas Tudor și pân-a avut ea apă la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gura. Nici să-i spună soacră-sii de a dreptu că azi-mâine ea o să crape și să-l puie pe el pe carnete. Și baba, vicleană, se făcea că nu pricepe ce vrea el să-i spună. Încă nu se ramolise baba, avea ea ceva-n cap, că-ntr-o zi a scăpat-o gura : că ar vrea s-o puie pe Ivona pe carnetele ei, ca să fie și ea liniștită, s-o știe asigurată la bătrânețe. Atâta i-a zis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ea-n stare să ție v-un secret de el și, ori îi punea banii pe numele ei, ori îi punea pe numele lui, totuna era. Totuna. Așa că, atunci când s-a văzut baba fără nepotă-su, de focu lui s-a ramolit și de necaz c-a ajuns la mâna lu gineri-su. C-altfel ce să fi fost în mintea ei, de aduna tot ce găsea pân casă : petice, scobitori, dopuri, oase de la mâncare ? Le strângea așa, făcea o boccea și-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-su. C-altfel ce să fi fost în mintea ei, de aduna tot ce găsea pân casă : petice, scobitori, dopuri, oase de la mâncare ? Le strângea așa, făcea o boccea și-o pitea, să plece cu ea în lume... Oricât se ramolise, tot știa c-ajunsese la mâna lu gineri-su și știa că de la unu ca el n-ai la ce să te aștepți, decât numa la rele. E-he, îl mirosise ea demult, demult îl vânduse ea și-l cumpărase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o carte de memorii despre anii petrecuți la Departament. Oare s-ar putea să Împrumut dosarul cazului Loren Atherton? Și, te rog, fără știrea lui Preston sau a lui Ed. Nu vreau ca ei să-și Închipuie că m-am ramolit la bătrînețe. Sper că această scurtă completare Îți va fi de folos. Urările mele cele mai bune lui Helen și mulțumesc că mi-ai oferit ocazia de a mai fi o dată polițist. Al tău, cu prietenie, Art De Spain NOTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să mă speriați cu prosperitatea dumneavoastră, cu bogățiile dumneavoastră, cu faptul că anii de foamete sunt rari și cu rapiditatea căilor de comunicație! Bogăția este mai mare, dar forța e mai mică; a dispărut ideea care unește; totul s-a ramolit, totul s-a fleșcăit, toți s-au fleșcăit! Toți, toți, toți ne-am fleșcăit!... Dar ajunge, nu de asta-i acum vorba; mult stimate prințe, ce ziceți, n-ar fi cazul să spunem să se-aducă gustările pregătite pentru musafiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Se scutură înfiorat și își amintește că discutau despre altceva. Se indispune și mai mult. I se întâmplă din ce în ce mai des în ultima vreme. Pierde șirul ideilor, trece de la una la alta și oa menii se gândesc probabil că s-a ramolit și bate câmpii. Încruntat, ridică privirea către Ianuarius: — Așa deci, Narcissus al tău are înclinații literare. Râde în barbă. — Nu mi-aș fi imaginat. Se încruntă intrigat. — Da’ cum a ajuns el în casa lui Claudius? Ianuarius își împreunează mâinile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Alfie Orr0000 mănâncă 000000000mănâncă00000000l. Marele maestru Bill Crozier Încă mai e000000000000000000mănâncă 0000000strângere de mână, iar puștiul pare pa000 mănâncă000 Mănâncă000Mănâncă00Mănâncăa Auschwitz sau ceva În genul ăsMănânc. Mănânc prin piele și mă țin cu fălcile000u. Încă mai e0000000000000000000000000000000000000000000 tremurând ca un ramolit cu Parki 0000 Încetișor, atât de Încet, consum substanțaimba scoasă În vreme ce o roșeață intensă vcare mă Înconjoară0000000000000000000d pentru totdeauna. Vocea lui Crozier000000000000000000000000ingerând și ut de neclintit În asta Mărețul meu este eliminând excrețiile prin trupul meu, prin piele.000000000000000it Ucenic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care e În stil vechi, nu un șir de cabine care se deschid cu monede. E pe jumătate plină, iar spectacolul Începe imediat. Nu există intimitate ca să-ți-o iei la labă, dar asta nu-l oprește pe un puțoi ramolit de lngă mine, care Își ține pula Într-o batistă și care face deja laba când prima actriță Îmbrăcată ca o dură și, care seamănă cu Victoria Principal din Dallas, e pipăită și futută Într-un lift de doi tipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
așa că vorbeam. O oră, două ore, cred că aș fi putut vorbi zile întregi fără să se plictisească. Găseam stranie această pasiune pentru copila mea moartă, dar îmi spuneam că trebuie să fie de vină vârsta, că începuse să se ramolească, asta e tot, și că îl frământa faptul că este singur și nu are copii. Într-o zi, mă întrebă chiar dacă nu am să-i dau o fotografie a micuței. Fotografiile, gândiți-vă, costă, așa că nu făceam prea des. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și ți l-am spus. Eu scriu o carte la patru, cinci ani, deci, dacă am noroc și încă vreo douăzeci de ani de viață lucidă, mai pot să tipăresc trei, patru cărți. Dacă n-o să am nenorocul să mă ramolesc. Și aceste cărți pe care le-aș putea scrie sunt foarte importante pentru mine. Și cred că măcar la fel de utile cât au fost cele pe care le-am scris deja. Așa cred în momentul de față. S-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
unde-ai ajuns: șapte luni! Mai mare rușinea! — Lasă, plaiul meu drag, că în cinci săptămâni ne întoarcem - spuse Vodă. — Mi-ai mai zis așa - făcu Ruxăndrița. — Poftim? - nu înțelese Vodă. — Mi-ai mai zis așa - repetă Ruxăndrița. Te-ai ramolit de tot. Cum ți-am zis? — Așa, „plaiul meu drag”. Nu mai ții minte? — Când? - zise Vodă. — în toamnă, la Soveja - răspunse Ruxăndrița. — Atunci - șovăi Vodă căutându-și cuvintele - hai scoală-te, țărișoara mea scumpă, că ne-apucă noaptea. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
politețe și nimic mai mult. Îi știu numele, îi știu în mare biografia, cum de nu am reușit să realizez o conversație interesantă, cum de n-am reușit să-l atrag? Nu înțeleg ce se petrece cu mine, m-am ramolit chiar de tot? Omul îmi place, cu siguranță îmi place și totuși... Altădată aș fi urnit munții din loc. Acum nu mai pot, nu mai pot și gata. Începe declinul, e aproape, îl simt și ca orice declin are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]