9 matches
-
o pasăre de aur. Sub această pasăre, denumită "Phoenix", se află o fascie undată din argint, care urmărește linia tăieturii în val. În partea inferioară, în câmp auriu, în centru, se află 4 săbii roșii încrucișate (două câlâciuri și două rapiere); în zona vârfului scutului se află doi pomi negri desfrunziți cu tulpina ruptă, înclinați spre exterior. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pasărea Phoenix evocă un moment important din istoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263114_a_264443]
-
timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pasărea Phoenix evocă un moment important din istoria localității, când, în jurul anului 1720, aceasta a fost repopulată. Cele două săbii specific turcești (câlâciuri) și cele europene (rapiere) evocă bătălia din anul 1696 dintre armata otomană și armatele creștine care a distrus complet satele Cenei și Bobda, care formează astăzi comuna. Pomii negri desfrunziți și rupți evocă dispariția de pe hartă a acelor sate. Fascia undată indică prezența unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263114_a_264443]
-
o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru dueluri. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Pentru spectatorii, este cea mai simplă armă de înțeles. La
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
al războiului de țesut). Armele cu lamă lungă și două tăișuri, pe care le numim generic spade, au fost o creație a epocii mijlocii a bronzului. În secolele XV-XIV î.Hr. s-a răspândit spada de tip micenian, lungă și subțire (rapiera), dar și spada scurtă și lată. La începutul perioadei Hallstatt se foloseau o mare varietate de spade scurte. Spada lungă, ca un paloș, a fost răspândită de celți în secolele IV-III î.Hr. Trebuie remarcat că în literatura de specialitate se
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
această țară. După apariția armelor de foc, armele evoluează: devin mai ușoară și centrul de greutate revine înspre mâna; armură grea dispare. Franța, Italia sau Spania pot disputa titlul de leagăn scrimei moderne. La sfârșitul secolul al XV-lea apare rapiera, o spadă cu lamă lungă și îngustă, creată pentru lovitura de împungere. Cele mai veche rapiere existente sunt din Spania și cuvântul „rapieră” ar putea decurge din spaniolă "espada ropera", literal „spadă de ceremonie”. Diego de Valera își publică "Tratatul
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
revine înspre mâna; armură grea dispare. Franța, Italia sau Spania pot disputa titlul de leagăn scrimei moderne. La sfârșitul secolul al XV-lea apare rapiera, o spadă cu lamă lungă și îngustă, creată pentru lovitura de împungere. Cele mai veche rapiere existente sunt din Spania și cuvântul „rapieră” ar putea decurge din spaniolă "espada ropera", literal „spadă de ceremonie”. Diego de Valera își publică "Tratatul armelor" (în ) circa 1471. Tratatul "Opera Nova" italianului Antonio Manciolino (1531) continuă evoluția spre o abordare
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
Italia sau Spania pot disputa titlul de leagăn scrimei moderne. La sfârșitul secolul al XV-lea apare rapiera, o spadă cu lamă lungă și îngustă, creată pentru lovitura de împungere. Cele mai veche rapiere existente sunt din Spania și cuvântul „rapieră” ar putea decurge din spaniolă "espada ropera", literal „spadă de ceremonie”. Diego de Valera își publică "Tratatul armelor" (în ) circa 1471. Tratatul "Opera Nova" italianului Antonio Manciolino (1531) continuă evoluția spre o abordare mai conceptuală: stabilesc noțiunile de timp (în
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
exercită o influență decisivă asupra întregii Europe. În secolul al XVI-lea, Salvator Fabris, Nicoletto Giganti și Riolfo Capo Ferro sunt autorii italieni cei mai influenți. În paralel se dezvoltă școala franceză, caracterizată de folosirea floretei, o armă similară cu rapiera, ci mai ușoară, suplă și având în vârf o bucată de pânză („butonul”). Acesta se ține în aproape același mod ca floreta modernă. În "Les Vrais principes de l'espée seule" (1670), Philibert de la Touche define o a cincea gardă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
apărarea "pe un cavaler din evul mediu, gata a jerfi zilele pentru o singură slabă mișcare a mînuței sale". Dar, pentru că "duelurile-s proibate ș= prohibiteț", tinerii găsesc o chichiță legislativă: "Legile opresc numai duelurile cu pistol, cu sabie, cu rapieră șspadăț, ele nu prevăd nici o pedeapsă pentru dueluri cu carabină". Duelul imaginar produce o rană imaginară. Protagonistul "rănit" este înfășurat la cap de un doctor prieten și drogat cu "afion". La vederea falsului rănit, duduca leșină de emoție: "Mamuca a
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]