102 matches
-
se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
spuneam singur tatăl nostru pentru o intraga biserică. Aveam emoții să-l spun corect și cu intonație așa cum ma învățase mama. Oamenii locului, poporul asculta cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugaciuna la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Etapă a doua a vietii a continuat la casa din vale
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
poporul asculta cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugaciuna la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Etapă a doua a vietii a continuat la casa din vale, lângă piua de bătut postav, proprietatea tatălui său. Această etapă s-a încheiat la vârsta de 14 ani, când ne-am mutat la
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1453128391.html [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos.[ ... ] Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate;/ El, aprins de-a ei lumină,/ Simte-a lui singurătate./ Tremurând cu unde-n
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Viilor - La căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea de ulmi Și cărarea care urcă; Zboară tu, ca o nălucă!... Calul trece prin pădure, În brațe, Marin o ține; Părul negru i-l sărută, Gura-i fragă ne-ncepută. Mere dulci în mână ține... Îndeamnă calul, Marine! Ce văd, nu
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
singur tatăl nostru pentru o întreagă biserică. Aveam emoții să-l spun corect și cu intonație, așa, cum mă învățase mama. Oamenii locului, poporul, ascultă cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugăciunea la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. “ Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Prima poezie mai importantă a creat-o în clasa a doua
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461780440.html [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
poporul, ascultă cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugăciunea la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. “ Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Prima poezie mai importantă a creat-o în clasa a doua primară în care își exprima sentimentele față de scatiul ținut de tatăl său în clădirea afacerii. Scatiul intrase pe ușă larg deschisă și a
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461780440.html [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
cu orice chip! Și n-am mai avut pace de când m-am hotărât să fac lucru ăsta. Baș-Vizdeicu se oprise din vorbă și mai luase o dușcă zdravănă din licoarea pentru suflet. Vârful Padeșului strălucea parcă încununat de flăcări. Prin rariștea primilor brazi din capătul poienii se strecurau ca un ecou până la noi sunete de talangă. Încă de pe vremea trecutului regim deprinseseră oamenii să-și crească iarăși vitele în munte. Ca-n timpurile de demult. Se înmulțeau acolo precum copacii, fără
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului SFÂNTUL VALAH sfânt miezul nopții tace: e răcoros pe pajiști și îmi aprinde candeli în ochii de prieteni s-au fost făcut biserici în limpezimi de rariști un munte-ntreg slujește cu-mpărății de jnepeni cad stelele-n cristelniți și vântu-ngână psalmii cu boli de nemurire se preamărește zarea prin fagure de lună cu toți smerim cărarea se sting în palme ruguri și vuiete de armii alinul
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [ ... ] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_vavila_popovici_1358205476.html [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
Larisa, fiica lui Chian Ștefan și Chian Tamara (fiica lui Postolachi Nicolae, născut la 15.12.1914 în localitatea Durlești), născută la data de 2 iunie 1974 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Rariștii nr. 3. (2.162/2006) Copii minori: Culic Vlada, născută la data de 30 iunie 1995. 29. Cumatrenco Mihai, fiul lui Simion și Daria (fiica lui Rusu Condratie, născut la 11.03.1923 în localitatea Volintiri, județul Tighina), născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203179_a_204508]
-
În pădurile de rășinoase în amestec cu foioase se vor tăia mai întîi rășinoasele și apoi foioasele. La tăierile de crang și în codru cu tăieri rase se va tăia și subarboretul existent, cu excepția semințișului valoros și a subarboretelui din rariști și poieni, care se va menține pentru protecția solului, după indicația unității silvice respective. Articolul 20 Dacă în urmă doborarii arborilor marcați pentru exploatare s-au agățat ori s-au rupt arbori sau rezerve ce nu trebuiau exploatați, acest fapt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
Conacu, Curcani, Negrești, Viișoara Comuna Deleni Sate: Deleni, Petroșani, Pietreni, Șipotele Comuna Dobromir Sate: Dobromir, Cetatea, Dobromiru Din Deal, Lespezi, Pădureni, Văleni Comuna Independența Sate: Independența, Fântâna Mare, Movila Verde, Olteni, Tufani Comuna Ion Corvin Sate: Ion Corvin, Brebeni, Crângu, Rariștea, Viile Comuna Lipnița Sate: Lipnița, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni, Izvoarele Comuna Mircea Vodă Sate: Mircea Vodă, Gherghina, Satu Nou, Tibrinu Comuna Oltina Sate: Oltina, Răzoarele, Satu Nou, Strunga Comuna Ostrov Sate: Ostrov, Almălău, Bugeac, Esechioi, Galița, Gârlița Sate: Peștera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
inferioară a corpului albă, cu reflexe roșietice. Șopârla de iarbă trăiește în vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar în regiunile pietroase. Adesea țâșnește pe lângă picioarele călătorului care străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu pelin și euforbii, ascunzându-se în găuri de greieri și în crăpături. Hibernează îngropată în pământ din
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului. Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m, adesea în tufărișuri și pâlcuri, în poieni, pășuni, rariști, putând crește pe solurile cele mai sărace. Este recoltabil în mari cantități în Transilvania (mai puțin Sălaj și Satu-Mare), Muntenia (Argeș, Buzău, Prahova), Moldova (jud. Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava), Oltenia (jud. Gorj, Vâlcea). Se utilizează pseudobacele (Fructus Juniperi) în lunile
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]
-
cu uz extem ca remediu împotriva pistruilor și a "coșurilor", sau pentru calmarea durerilor de urechi. În cazul speciilor din genul Sedum, acestea nu au rozetă bazală, iar florile sunt bisexuate. S. maximum (L.), crește pe coaste pietroase, stâncării, în rariști de pădure, nisipuri, din silvostepă pînă în etajul molidului. S. acre L. (iarbă de șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Obedenaru, Gheorghe Orleanu, Alexandru Petroff și Iuliu Cezar Săvescu ; important este și aportul parnasienilor români de la cumpăna secolului al XX-lea și dintre anii 1950 și 2000: Eugeniu Speranția (1888 - 1972; avem în vedere volumul Poezii, apărut în 1966), D. Rariște («Maria Magdalena», 1937; «Valuri împietrite», 1941), Ion Acsan («Primăvară cosmică», 1962), Al. Andrițoiu («Constelația lirei», 1963; «Simetrii», 1970; «Euritmii», 1972), Mircea Ciobanu («Imnuri pentru nesomnul cuvintelor», 1966), Eugen Dorcescu («Pax magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale Dobrogei, pe pantele cu vegetație și pietriș. Corpul are lungimea de 100-107 mm. Trunchiul este robust, relativ lung, cilindric, îndesat. Capul relativ mic, scurt, puțin mai
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
România și Republica Moldova), în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
de științe pedagogice), București, 1962. [12] Din experiența predării limbii romîne și a latinei (Comunicări susținute la cea de-a III-a Sesiune centrală din decembrie 1960, București, E.S.D.P., 1962, 64 p., (U.I.C. Institutul de științe pedagogice). [13] FLOREA, RARIȘTE, D., Scopul nu scuză mijloacele [observații critice pe marginea volumului Din experiența predării limbii române și a limbii latine, Editura de Stat didactică și pedagogică, 1962]-St., XIII, 1962, nr.7, p.125-126. [14] HANGIU, I., Ce aduc nou manualele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamț, Tîrgu-Ocna, Tîrgul Secuiesc, Tîrgușor, Rîul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reprezentantul său, chiaburul. În consecință, ea a organizat împreună cu echipa de teatru spectacole în care ridiculiza, pentru a contracara, zvonurilor ostile lansate de chiaburi în legătură cu organizarea socialistă a agriculturii 47. O poveste asemănătoare era cea a Afizei Osman din satul Rariștea, raionul Adamclisi, regiunea Constanța. "Amintirea anilor în care a slugărit" a determinat-o să muncească cu dăruire, ajungând să fie cunoscută în gospodăria colectivă ca "Afizea fruntașa". Ca o recunoaștere a meritelor sale, consiliul de conducere i-a încredințat conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]