45 matches
-
Bârgăul era o zonă strategică ce necesita atenție desăvârșită. Maiorul Marcu avea ochi de vânător de munte, 8 ani a vânat partizani în Nehoiu. Colonelul Preda a rămas fără trântor în stupul cu miere. Stareț cu toate însemnele monahale: frate, rasofor, călugăr, schivnic, diacon, arhidiacon, preot, protosinghel, arhimandrit. Ștampilă lângă ștampilă pe certificatul de călugărie. În 3 ani de răbdare, monahului i s-a oferit cârja episcopală. Ce-i drept nu era la fel de îndemânoasă ca pistolul, dar destul de lungă cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ascultare, i se urcă la cap atâta carte și mâine-poimâine îi vine de ducă. Zici matale, și eu zic, dar vezi, până și starețului i-a înmuiat inima neînțărcatul. Nu au trecut nici 5 ani și a fost tuns frate, rasofor, călugăr, mâine-poimâine îl vezi uns diacon, apoi preot. Ehei, cum o să-i săruți umerii de iertăciune înaintea Sfintelor, poate chiar mâna dreaptă cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai domol, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
zici matale, părinte Ilarion. De-i făcut pentru mănăstire, o să le îndure pe toate. De nu, o să umple lumea cu el, deși eu cred că în lume o să-l mănânce lupii cu tot cu opinci. Este strigător la cer, părinte: fratele Petru, rasoforul Petru, cuviosul Petru, mâine-poimâine primește semnele diaconiei, ale preoției... protosinghel, arhimandrit, în timp ce noi ne ostenim pe moșia tovarășului maior Spiridon și a cuvioasei Cătălina, futui mama ei de viață! Un securist împuțit și o curvă conduc obștea! Vezi matale ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul avea mare evlavie la domnișoara Cătălina. Stai, stai, nu înțeleg nimic. Bă, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic. Nu este puțin lucru ca la cele mai
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica Domnului, spunându-i că peste trei zile va adormi în Domnul. După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze. Monahul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Ilie Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor și singuratic. La 14 septembrie 1933, la
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane. În anul 1935, Constantin a fost chemat în armată, pe care a făcut-o în orașul Botoșani. În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
excluși din mănăstiri peste 4000 de monahi și monahii. Mai întâi au fost excluși din monahism pentru toată viața stareții și duhovnicii care aveau o activitate duhovnicească mai intensă și, din toate mănăstirile din țară, întregul tineret, adică frații și rasoforii, iar primirea de noi tineri în mănăstiri era interzisă și supravegheată de Securitate. Părintele Cleopa Ilie a fost și el vizat, dispoziția autorităților fiind să fie dezbrăcat de haina monahală și să aibă domiciliu forțat în satul său natal. Ca
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
și de-acasă a plecat, Luând două slugi cu sine (având straie de bărbat) La Episcop prin Sfânta Taină, în apă s-a Botezat ! După ce și-a tăiat părul, a purces la un Egumen Și a rămas în Mânăstire, ca "Rasoforul Eugen" Cu mult Post și Rugăciune, trudă, dar și nevoință Ascultare-n sărăcie, a ajuns la Pocăință ! Când Starețul trecu la DOMNUL, nu vru să fie Egumen... Dar Obștea "l-a" dorit în scaun ( ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
din Munții Neamțului, unde crește drept și viguros „ca un măslin frumos în câmp și înălțat ca un paltin” (Înțelepciunea lui Iisus Sirah, XXIV, 16), înflorind “întru harul și conștiința adevărului “ (II, Petru, III, 18). 1946 - 1948: Este primit frate rasofor la Sfânta Mănăstire Neamț. Aici urmează Seminarul călugăresc de muzică bisericească. 1948 - 1951: La Sfânta Mănăstire Neamț urmează Seminarul monahal superior, pe care-l absolvă ca premiant. Paralel cu studiul, se va îndeletnici și cu meșteșugul tiparului. 1949: Debutează în
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica Domnului, spunându-i că peste trei zile va adormi în Domnul. După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze. Monahul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Ilie Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor și singuratic. La 14 septembrie 1933, la
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane. În anul 1935, Constantin a fost chemat în armată, pe care a făcut-o în orașul Botoșani. În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
excluși din mănăstiri peste 4000 de monahi și monahii. Mai întâi au fost excluși din monahism pentru toată viața stareții și duhovnicii care aveau o activitate duhovnicească mai intensă și, din toate mănăstirile din țară, întregul tineret, adică frații și rasoforii, iar primirea de noi tineri în mănăstiri era interzisă și supravegheată de Securitate. Părintele Cleopa Ilie a fost și el vizat, dispoziția autorităților fiind să fie dezbrăcat de haina monahală și să aibă domiciliu forțat în satul său natal. Ca
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic - Neamț. Nu
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
din Munții Neamțului, unde crește drept și viguros „ca un măslin frumos în câmp și înălțat ca un paltin” (Înțelepciunea lui Iisus Sirah, XXIV, 16), înflorind “întru harul și conștiința adevărului “ (II, Petru, III, 18). 1946 - 1948: Este primit frate rasofor la Sfânta Mănăstire Neamț. Aici urmează Seminarul călugăresc de muzică bisericească. 1948 - 1951: La Sfânta Mănăstire Neamț urmează Seminarul monahal superior, pe care-l absolvă ca premiant. Paralel cu studiul, se va îndeletnici și cu meșteșugul tiparului. 1949: Debutează în
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
la Fălticeni școala generală și doi ani de liceu. În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic. Nu este puțin lucru ca la cele mai
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
DOMNULUI” - în speță mănăstirile și schiturile au străpuns timpurile și pe multe dintre ele le vedem și astăzi, avându-le ca părți componente ale patrimoniului cultural și spiritual național. Din totdeauna viața locuitorilor acestor obiective: mănăstiri și schituri, respectiv ale rasoforilor , călugărilor, maicilor și preoților au fost subordonate conștient unei devize ,,efort și ascultare”. Această manifestare, ce a devenit emblematică pentru comportamentul lor, a determinat ca locurile în care erau amplasate mănăstirile și schiturile să fie foarte frumos îngrijite și curat
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
-și putea explica, de la colegii întemnițați, că nu stătuseră o oră, două sau trei la „Alba”, ci cele 8 zile fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimo- nahul Daniil, Sandu Tudor, pseudo- nimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nu zăgăzui un destin aflat abia la început, ei îl vor povățui cu blândețe să își afle drumul propriu în viață și în lume. Cu un nou refuz în suflet, Petru se îndreaptă spre mănăstirea Medvedovski unde, în 1741, devine rasofor cu numele de Platon. Aici se apropie de nașul său de intrare în călugărie, Nicodim, pe care are, însă, durerea să îl vadă dispărând din mănăstire fără urmă, la doar o săptămână după tunderea sa în monahism. Mai mult, aflată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care monahismul ortodox înflorește nestingherit, fără a fi zăgăzuit de guvernarea locală ca în Rusia, sau agresat de vreo confesiune străină a unor ocupanți de aiurea, ca în Ucraina polonă. Aceste amintiri îi revin în minte lui Petru Velicikovski, acum rasoforul Platon aflat în 1742 în refugiu la Pecerskaia Lavra, și sub puternica lor impresie, hotărăște, la aproape douăzeci de ani, să-și caute limanul de liniște și învățătorul visat în Țările Române. Astfel, în 1742, trece clandestin Nistrul cu barca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Nistrul cu barca și ajunge pe pământ românesc. Nu avea să se mai reîntoarcă nicicând în Ucraina, după cum nici nu avea să-și mai revadă vreodată mama sau Poltava natală. AFLAREA ISIHIEI. MUNTENIA În Muntenia, Petru Velicikovski, devenit între timp rasoforul Platon, avea să trăiască cei mai liniștiți patru ani ai vieții sale. Între 1742 și 1746 petrece o perioadă de iluminare și înduhovnicire într-una din cele mai vechi vetre de isihaști din răsăritul Europei: zona Vrancea-Buzău. Aici, încă din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din dorința de a ajunge la Sfântul Munte, despre care auzise atâtea în acești patru ani, își ia încă o dată toiagul de pelerin și, în 1746, părăsește Muntenia îndreptându-se spre Athos. ASUMAREA UNUI DESTIN. ATHOS Ajuns la Athos, tânărul rasofor Platon, aflat acum la vârsta de douăzeci și patru de ani, renunță să își mai caute un părinte duhovnicesc și alege calea cea mai grea către desăvârșire: viața de unul singur, pustnicia. Se retrage în chilia numită Kyparis, pe teritoriul mănăstirii Pantocrator
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
că în raționamentele scolasticii nu va afla nicicând pe Dumnezeu și fuge din Academie, sperând ca între ziduri de mănăstire glasul divin să-i vorbească mai deslușit. Devine astfel frate la mănăstirea Liubetski, în 1739, la doar șaptesprezece ani. Apoi, rasofor cu numele de Platon, la mănăstirea Medvedovski, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani când ajunge în Muntenia și se oprește
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
găsește în sfârșit în ultimii cincisprezece ani de viață, (1779-1794), isihia, pacea și siguranța pe care le-a căutat toată viața, în zbuciumatul său pelerinaj. Mănăstirea își trăiește zi de zi viața sub ochiul atent al starețului, fiecare ieromonah, călugăr, rasofor sau frate cunoscându-și exact locul și îndeplinindu-și cu smerenie ascultarea rânduită cu grijă de întâi-stătătorul: la treburile mănăstirii, la casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]