1,448 matches
-
nu este rodul întâmplării, ci noul neașteptat pe care îl aduce cu sine simpla stăruire în proiect. Destinul reprezintă vertebrarea vieții de către noua stare pe care o creează înlăuntrul ei exercițiul libertății ca perseverare în proiect. Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul Este adevărat că odată cu specia umană survine în istoria lumii o imensă noutate, o nouă stare, o deschidere, o surpriză și un risc. Sunt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care este populat de prejudecata faptei și în care promisiunea se însoțește cu așteptarea împlinirii ei. Dar cum orice faptă - și mai ales aceea care urmează să dea socoteală de „sensul vieții
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
împlinirea acestui destin presupune un raport de adecvare cu posibilul propriu. A nu rămâne sub posibilitățile tale - a depăși, așadar, limita care desparte ceea ce faci de ceea ce ai putea face mai bun - înseamnă a merge în întâmpinarea propriului tău destin. Ratarea apare deci prin întârzierea indefinită sub o limită care nu-ți revine de drept; ea este o boală cronică a nedepășirii, o maladie de destin. Creditul pe care-l oferă ratatul este promisiunea. Posibilitatea ca el să îi amăgească pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lenei orice „dincolo“ este absent, leneșul nu ratează niciodată. Fiind separat de orice scop care ar anula menținerea în repaosul infinit, leneșul nu are ce rata. Prin cea mai măruntă trădare a esenței sale imobile, leneșul ar ajunge să reitereze ratarea în forme degradate. Lenea apare cu adevărat abia când voluptatea repaosului devine necondiționată, când ea nu poate fi negociată în numele unui scop a cărui atingere ar presupune recursul la mișcare. În felul acesta, leneșul își înfrânge limita tocmai prin refuzul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
publică. Și poate că tocmai proclamarea solemnă a unei depășiri ce ar urma să se producă ajunge să împiedice realizarea ei. Ratatul rămâne sub limita lui, pentru că ceilalți așteaptă ca el s-o depășească. „Ceilalți“, cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă ratarea într-un act de pudoare tardiv și își dobândește față de ceilalți libertatea, ca libertate sfidătoare, care contrariază. În acest refuz al oricărei demonstrații, el iese de sub tirania celorlalți și se întoarce la sine, se desface din pactul promisiunilor și așteptărilor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Am devenit „cel mai liber“? - În acest caz, când eu mă convoc pe mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care „mi-am jucat“ viața. Lotul meu devine regretul (pentru ce n-am făcut și pentru ce aș fi putut
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și în justificări, sentința și pedeapsa se pot amâna, recursul la înțelegerea judecătorului este oricând posibil, teama, la rândul ei, e teamă amânată. Evaluarea a ceea ce aș fi putut cu adevărat realiza - evaluarea posibilităților proprii - e greu de făcut și ratarea este de aceea mereu negociabilă. Impostura, la rândul ei, este oricând discutabilă pentru că, privind în jur, vom vedea că cei mai mulți sunt așezați în viață peste posibilitățile lor. Disprețul de sine poate și el să întârzie să apară, pentru că dacă există
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și am făcut mă formează -, nu sunt trăite în consecințele lor imediate, ci în perspectiva unui sfârșit cu care deocamdată nu sunt confruntat. În cel de-al treilea caz, în care îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sunt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fie cu căderea în „altceva“, fie cu degenerarea în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu intrarea în imperiul vidului (to kenon) sau al indefinitului (to apeiron), deci în „dincolo“ ul prost al lipsei de repere. Iar „depășirea“ limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în „dincolo“-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare măsură povestea unor peregrinări nesfârșite datorate pierderilor repetate ale limitei-reper
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
îndreaptă, fără să o cunoască, spre limita vieții lor, spre propriul lor destin. <contents> Umilitatea, orgoliul și umilința . Libertatea ca preluare în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA SA (A SE HOTĂRÎ) . Secvența „de depășit-de atins“ . . . . . . . . 72 Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul . . . . . . 87 Prostia ca încremenire în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL . Raportul cu lucrul pe care nu eu (noi) l-am făcut. Numirea. Ocrotirea și distrugerea . Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică a unei împliniri în registrul convențional, burghez, conduce la un sentiment de neputință, la nevroză, adesea cultivată și întreținută programatic. O altă deosebire față de romantism o constituie faptul că figurile exemplare nu mai sunt extrase dintr-un trecut îndepărtat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cântărit Îndeajuns consecințele, chiar dacă s-a dovedit a fi mai generos, când deja era prea târziu. O problemă care merită să fie discutată, este cea a eșuării. Scriitorul a creat o Întreagă galerie de personaje care urmează un drum al ratării, chiar dacă acel personaj care pleacă din „Cartea nunții” din 1932 și ajunge până În „Scrinul negru” din 1960 se consideră realizat, Într-o lume a atâtor ratați, sau parcurgând calea unei neîmpliniri, uneori caricaturale. Criticul este tentat să pună În discuție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Washington / 260 Congresul și comerțul Est-Vest, 1968 / 263 Ceaușescu și invazia cehoslovacă / 268 Capitolul X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda I / 296 București-Moscova-Beijing / 301 Washington și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România: runda a II-a / 303
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiului, căci un asemenea act "ar fi foarte jenant pentru români vizavi de sovietici"1404. Această idee avea să persiste încă patru ani, zădărnicind eforturile lui Ceaușescu și Bogdan de a asigura României "Clauza națiunii celei mai favorizate". CAPITOLUL XI Ratarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Consiliul de Politică Economică Internațională În primii doi ani de la învestire, Administrația Nixon nu reușise să stabilească un program comercial eficient. Principala problemă era aceea că nu exista un organ însărcinat să țină sub control
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Legație și restricțiile de export: 1949-1951 O nouă viziune și o nouă direcție Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane De la un fals început la soluționarea revendicărilor, 1956-1960 De la stabilirea revendicărilor la acorduri comerciale Promisiuni amîmate Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu Ratarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik Un acord comercial româno-american și ,, Clauza națiunii celei mai favorizate" Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 Ostaticii, mereu ostatici Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului Pierderea ,,Clauzei națiunii celei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu se va mai da niciodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu conținut de compuși organici volatili la ieșire din procesul tehnologic (O): O1 - cantitatea de compuși organici volatili în emisiile de gaze reziduale; O2 - cantitatea de solvenți organici pierduți în apă, luându-se în considerare, daca este cazul, procesul de ratare a apelor reziduale atunci când se efectuează calculul pentru O5; O3 - cantitatea de solvenți organici care rămân sub formă de impurități sau reziduuri în produsele rezultate din proces; O4 - cantitatea de compuși organici volatili în aer datorați emisiilor necaptate. Aceste emisii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150845_a_152174]
-
exterior, prin ferestre, uși, guri de aerisire sau alte orificii similare; O5 - cantitatea de solvenți organici și/sau de compuși organici pierduți în urma unor reacții chimice sau fizice (inclusiv cei distruși, de exemplu prin incinerare sau prin alte metode de ratare a gazelor reziduale și/sau a apelor reziduale, cei captați, de exemplu prin adsorbție, cu condiția să nu fie luați în considerare când se efectuează calculul pentru O6, O7 sau O8); O6 - cantitatea de solvenți organici conținuți în deșeurile colectate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150845_a_152174]
-
cu conținut de compuși organici volatili la ieșire din procesul tehnologic (O): O1 - cantitatea de compuși organici volatili în emisiile de gaze reziduale; O2 - cantitatea de solvenți organici pierduți în apă, luându-se în considerare, daca este cazul, procesul de ratare a apelor reziduale atunci când se efectuează calculul pentru O5; O3 - cantitatea de solvenți organici care rămân sub formă de impurități sau reziduuri în produsele rezultate din proces; O4 - cantitatea de compuși organici volatili în aer datorați emisiilor necaptate. Aceste emisii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222141_a_223470]
-
exterior, prin ferestre, uși, guri de aerisire sau alte orificii similare; O5 - cantitatea de solvenți organici și/sau de compuși organici pierduți în urma unor reacții chimice sau fizice (inclusiv cei distruși, de exemplu prin incinerare sau prin alte metode de ratare a gazelor reziduale și/sau a apelor reziduale, cei captați, de exemplu prin adsorbție, cu condiția să nu fie luați în considerare când se efectuează calculul pentru O6, O7 sau O8); O6 - cantitatea de solvenți organici conținuți în deșeurile colectate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222141_a_223470]