16 matches
-
pot fi zdrobite cu utilajele obișnuite de vinificație și nu fermentează în mod spontan. 7. Mustuiala de struguri este produsul rezultat din zdrobirea strugurilor proaspeți, cu sau fără ciorchini. 8. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea ravacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeți. Mustul poate fi: proaspăt, tăiat și concentrat. 9. Mustul tăiat este mustul oprit din fermentație alcoolică prin unul dintre procedeele tehnologice autorizate și al carui conținut în alcool nu depășește 1% în volume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106322_a_107651]
-
folosi practici oenologice tradiționale și autorizate care asigură păstrarea însușirilor de naturalețe și tipicitate ale vinurilor. Este interzisă utilizarea următoarelor procedee: - folosirea preselor continue la vinificarea în alb (în cazul unităților dotate cu prese continue se admite numai folosirea mustului ravac obținut la scurgatoare); depășirea, la vinificarea în alb, a randamentului în must de 72%, indiferent de tipul preselor; - aplicarea tratamentului termic al mustuielii în producerea vinurilor roșii; - folosirea altor practici oenologice decât a celor admise prin normele metodologice pentru aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în cadă, erau puși în sacul de vie și se călcau în călcătoare. Ulterior, s-a folosit teascul cu șurub și zdrobitorul. După ce ravacul 1 era turnat în butoi, acesta fierbea înădușit, folosindu-se pentru aceasta un dispozitiv numit „cocostârc”. Acesta era compus dintr-un tub de cucută uscată, asamblat cu ciucălău de păpușoi, pus cu un capăt în butoi și celălalt într-un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua contact cu aerul. Ca răvăcitoare se foloseau coveți mari cu mânere la capete. (reproducere după ,,Zona etnografică a Colinelor Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau băuturi i-au stricat, apoi trebuie a mînca sau bea din acel fel foarte mult, și apoi frigurile îl vor lăsa. Cel care are vreun fel de friguri - căci sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se vindecă. în ziua de Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
viță, auă, poamă, strugur, ultimul fiind „grec venit prin Roma”, în timp ce „dacii au avut pe gordin, varietate de struguri albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea)”, considerat achiziție
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222 a râma, 46 râu, 131 reavăn, 131 a regla, 56 a reține, 222 roabă, 56 rod, 48 Roma, 46 rouă, 131 rug, 130 a rumpe, 56 a rupe, 135 ruși, 51 sarmați, 49
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
invenție printre altele. Fiecare își cultivă ficțiunile lui. Ingenios elaborat, până a părea chiar artificios, romanul Vladiei se complică, în cele din urmă, într-o narațiune despre mecanismul ficțiunii. Vicol Antim își cheamă în Vladia prietenul din copilărie, pe Gelu Ravac, ajuns maistru constructor. În roman sunt prezentate alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
despre mecanismul ficțiunii. Vicol Antim își cheamă în Vladia prietenul din copilărie, pe Gelu Ravac, ajuns maistru constructor. În roman sunt prezentate alternativ episoade din biografiile celor doi, aflați, unul înlăuntrul Vladiei, adică al provinciei imaginare, altul în afara ei. Gelu Ravac este adeptul credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa este dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
credinței tibetane în "tulpa, invenții, născociri de-ale noastre" (p. 45). Tulpa este dublura afectivă a unui om, o copie mentală, un fel de clonă îmbunătățită, un substitut imaginar al unei dorințe reale, proiecția în imaginația celuilalt. El însuși, Gelu Ravac, va constata că este invenția studentei Olga, care-i va deveni, pentru scurtă vreme, soție. Aceste ficțiuni se multiplică nu numai în Vladia, ci și în afara ei. Până la urmă, fiecare dintre noi suntem ficțiunea celuilalt, fără să știm că suntem
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
se mutase deja la vecinul de alături, că-i era milă de învățătoarea singurică și-și pusese în gând să-i umple timpul și nu numai. în plus, ne întâlneam mai des la noi, că moșul avea cel mai bun ravac din sat și n-l vindea cu plăcere la cel mai bun preț pentru el! Și uite-așa, nici n-am simțit când a trecut timpul și, după o săptămână de școală, îl cheamă directorul pe Petrică, cel care ne
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
oameni nu poți scoate așa ușor ceva din gură. Despre el știe că a fost învățător înainte de război, pe front comandant de pluton sau de companie și că despre război, nu vrea să-și amintească. Preferă un pahar de vin ravac, chiar și îndoit cu sifon. Bidaru își aminti un caz binecunoscut ce nu poate fi pus la îndoială, cel al lui Nea Ticu Rusu, vecinul de care erau despărțiți în timpul războiului printr-un simplu gard și uniți printr-o fântână
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
strugurilor întregi, la suprapresiuni care nu depășesc 2 bari. ... (3) Producătorii care în fluxul tehnologic de prelucrare a strugurilor nu dispun decât de prese continue pentru producerea vinului materie primă pentru vinurile spumante DOC vor folosi numai fracțiunea de must ravac. ... (4) Randamentul maxim în vin materie primă, fără drojdie, nu va depăși procentul de 60% față de cantitatea de struguri introdusă în procesul de prelucrare. ... Articolul 13 Vinurile spumante DOC trebuie să corespundă în momentul punerii lor în consum unor caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175512_a_176841]
-
străine; ... d) gust: vin sec, acid, echilibrat, cu savoare specifică. ... Articolul 21 (1) Producerea vinurilor materie primă pentru vinurile spumante DOC se realizează cu respectarea următoarelor practici: ... a) musturile folosite în producerea acestor vinuri se obțin prin scurgerea liberă (must ravac) sau în urma unei presări moderate a strugurilor ori mustuielii făcute cu prese discontinue (randament în must: maximum 60 litri la 100 kg struguri) și se supun unei limpeziri prin decantare, centrifugare, flotație sau filtrare; ... b) fermentarea musturilor se face la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175512_a_176841]