28 matches
-
profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse în calcule, fie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
marnelor în cadrul complexului nisipos). Toate aceste fenomene (constituția geologică, apa freatică), la care se adaugă, pe unele porțiuni, și arătura pe linia de maximă înclinare, favorizează scurgerea apelor pe intervalul dintre brazde, deci intensificarea spălării pe suprafețele respective și debutul ravenării. Procesul este accentuat în partea superioară a versantului, mai înclinată, și mai slab în partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul cuestei Lohanului sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori începuturile de ravenare fiind mai modeste și mai rare. Totuși, ele creează mari dificultăți, astfel încât suprafețele afectate rămân în afara utilizării agricole. BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Șt. Teritoriul României și tectonica plăcilor, Colecția „Știința pentru toți”, nr. 48, 1979. 2. Airinei Șt. Radiografia geofizică a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
economic și de mediu: dig de importanță excepțională – A; dig de importanță deosebită – B; dig de importanță normală – C; dig de importanță redusă – D. În funcție de caracterizarea stării digului ce cuprinde informații privind tasările la coronament, vegetația pe taluze, ravenările și alunecările locale, existența craterelor de sufozie la piciorul taluzului interior, existența galeriilor de rozătoare, circulația pe dig, coroborat cu inventarierea incidentelor anterioare și a intervențiilor constructive corective care se referă la breșe și/sau la deversarea taluzului interior cu eroziuni
SCHEMĂ DE FINANŢARE din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262102]
-
de tip cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii și dimensiunii maselor dislocate, al formei, vârstei și al
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi defrișările sau lucrările agricole, conform Grecu, 2012. ... 2.1.2. Influența geologică asupra
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic utilizabilă, sau cu o producție vegetală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorologice, ravenări; ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127982_a_129311]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorologice, ravenări; ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127999_a_129328]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
METODOLOGIE din 11 februarie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142740_a_144069]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142743_a_144072]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142738_a_144067]
-
sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA Dintre râurile care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu personalitatea cea mai redusă este Provița” (N.Popp). Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
materiale, dar și umane, de exemplu în 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000, 2002, 2005 și 2006. ... b) Alunecările de teren sunt hazarduri naturale aflate în strânsă legătură cu viiturile și inundațiile. Eroziunea severă a solurilor, procesele de ravenare, alunecările și curgerile de noroi afectează terenurile cu utilizare agricolă în proporție de 30-40% din suprafața totală. Alunecările declanșate de ploi abundente și cutremure afectează localitățile situate pe versanți, iar viiturile sunt un factor de risc major pentru rețeaua de
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 21 mai 2008 de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199209_a_200538]
-
materiale, dar și umane, de exemplu în 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000, 2002, 2005 și 2006. ... b) Alunecările de teren sunt hazarduri naturale aflate în strânsă legătură cu viiturile și inundațiile. Eroziunea severă a solurilor, procesele de ravenare, alunecările și curgerile de noroi afectează terenurile cu utilizare agricolă în proporție de 30-40% din suprafața totală. Alunecările declanșate de ploi abundente și cutremure afectează localitățile situate pe versanți, iar viiturile sunt un factor de risc major pentru rețeaua de
HOTĂRÂRE nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
dependent de timpul de formare și de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) În cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
dependent de timpul de formare ��i de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) ��n cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele și ogașele, forme ale eroziunii lineare, se dezvoltă pe pantele cu înclinări ce depășesc 10°, formarea lor fiind favorizată și de situațiile existente la un moment dat în teren (brazdele rezultate în urma
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]