25 matches
-
acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorologice, ravenări; ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127999_a_129328]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorologice, ravenări; ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127982_a_129311]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142740_a_144069]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142743_a_144072]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142738_a_144067]
-
dependent de timpul de formare ��i de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) ��n cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
dependent de timpul de formare și de dimensiunile breșei. ... 5.3.1. Scenarii de formare a breșei (37) În cazul barajelor din materiale locale, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea produsă prin deversare peste coronament apare o ravenare inițială, eroziunea progresează formând întâi o breșă triunghiulară, aceasta ajunge trapezoidală până când eroziunea atinge nivelul terenului natural, după care se lărgește prin eroziune laterală. Timpul de formare este relativ lent, depinzând de înălțimea lamei deversante; ... b) la ruperea produsă prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
materiale, dar și umane, de exemplu în 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000, 2002, 2005 și 2006. ... b) Alunecările de teren sunt hazarduri naturale aflate în strânsă legătură cu viiturile și inundațiile. Eroziunea severă a solurilor, procesele de ravenare, alunecările și curgerile de noroi afectează terenurile cu utilizare agricolă în proporție de 30-40% din suprafața totală. Alunecările declanșate de ploi abundente și cutremure afectează localitățile situate pe versanți, iar viiturile sunt un factor de risc major pentru rețeaua de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199209_a_200538]
-
acceselor (berme, taluzuri), epuizmente, sisteme de evacuare a apelor din depozit și din amonte de depozit; ... b) starea taluzurilor, protecția taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbușiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare și tratare a apelor meteorice, ravenări ... 5.2. Subpresiuni, infiltrații, drenaje: a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puțuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari); ... b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltrații, grifoane locale în zone umede, șiroiri pe taluz, vegetație acvatică specifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142741_a_144070]
-
materiale, dar și umane, de exemplu în 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000, 2002, 2005 și 2006. ... b) Alunecările de teren sunt hazarduri naturale aflate în strânsă legătură cu viiturile și inundațiile. Eroziunea severă a solurilor, procesele de ravenare, alunecările și curgerile de noroi afectează terenurile cu utilizare agricolă în proporție de 30-40% din suprafața totală. Alunecările declanșate de ploi abundente și cutremure afectează localitățile situate pe versanți, iar viiturile sunt un factor de risc major pentru rețeaua de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
a fost amenajat, iar acolo unde a suferit amenajări, lunca internă nu mai există, locul ei fiind luat de către gambioane înalte de până la 2-2,5 m. În funcție de structura geologică pe care se dezvoltă, versanții sunt afectați de procesul de șiroire, ravenare, solifluxiune, alunecări de teren. Astfel de fenomene se întâlnesc frecvent pe Dealul Filipilor constituit în special din soluri argiloase pe care în perioadele ploioase se observă foarte des procesul de șiroire și ravenare. În localitatea Cornițel pe afluentul văii Borod
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
versanții sunt afectați de procesul de șiroire, ravenare, solifluxiune, alunecări de teren. Astfel de fenomene se întâlnesc frecvent pe Dealul Filipilor constituit în special din soluri argiloase pe care în perioadele ploioase se observă foarte des procesul de șiroire și ravenare. În localitatea Cornițel pe afluentul văii Borod, valea Chicera, care prezintă în cursul superior în amonte de confuența cu valea Borod o albie adâncă mărginită de versanți cu altitudini mai mari decât cei din cursul superior al văii Borod, se
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
altă sud-estică formată din depozite levantine și cuaternare, măi moi, cu suprafețe mari și expuse degradării. Alunecările au o acțiune puternică asupra versanților și furnizează albiilor râurilor cantități mari de materiale erodate. Eroziunea se desfasoara și prin procese intense de ravenare și de spălare, accentuate de despăduririle din zonă și de utilizarea necorespunzătoare a terenurilor. Procesele de eroziune sunt accentuate de precipitațiile torențiale din timpul verii și de cantitățile mari de apă rezultate în urmă topirii zăpezilor. Trecerea de la Subcarpați spre
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și eroziunea în suprafață se manifestă în timpul ploilor torențiale pe aproximativ 40% din suprafața studiată, în special pe terenurile cultivate agricol de pe versații cu pante mai mari de 3-5o, pe râpele de desprindere și pe masa alunecată, neacoperită de vegetație. Ravenarea și torențialitatea. În bazinul Secașului Mic rigolele, ravenele și ogașele, forme ale eroziunii lineare, se dezvoltă pe pantele cu înclinări ce depășesc 10°, formarea lor fiind favorizată și de situațiile existente la un moment dat în teren (brazdele rezultate în urma
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse în calcule, fie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
marnelor în cadrul complexului nisipos). Toate aceste fenomene (constituția geologică, apa freatică), la care se adaugă, pe unele porțiuni, și arătura pe linia de maximă înclinare, favorizează scurgerea apelor pe intervalul dintre brazde, deci intensificarea spălării pe suprafețele respective și debutul ravenării. Procesul este accentuat în partea superioară a versantului, mai înclinată, și mai slab în partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul cuestei Lohanului sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori începuturile de ravenare fiind mai modeste și mai rare. Totuși, ele creează mari dificultăți, astfel încât suprafețele afectate rămân în afara utilizării agricole. BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Șt. Teritoriul României și tectonica plăcilor, Colecția „Știința pentru toți”, nr. 48, 1979. 2. Airinei Șt. Radiografia geofizică a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic utilizabilă, sau cu o producție vegetală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig. 7) II.1.5 TERASELE PÂRÂULUI PROVIȚA Dintre râurile care ies în câmpie de sine stătătoare după ce mai înainte au traversat Subcarpații, „râul cu personalitatea cea mai redusă este Provița” (N.Popp). Provița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]