4 matches
-
profil geologic și paleontologic Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni, 0,5 ha, localitatea Răducăneni, județul Iași Descrierea limitelor Limita nordică: pornește de la marginea pășunii împădurite (care apare în harta cadastrală sub denumirea de P99) și se continuă spre est până în albia ravenată a Pârâului Pietrei care desparte parcela topografică NR 98 din tarlaua 3 în două; Limita estică: începe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia pârâului și urmărește firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
P99) și se continuă spre est până în albia ravenată a Pârâului Pietrei care desparte parcela topografică NR 98 din tarlaua 3 în două; Limita estică: începe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia pârâului și urmărește firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100 de m până în punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic; Limita sudică: se întinde din punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic până în marginea pășunii împădurite pe o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
numărul CIL.III.7633. În secolele XV-XVI, Stephanum Taurinus arată că se folosea pentru transportul sării. Atât A. Vraciu, cât și C. Poghirc îi atribuie origine traco-dacă. Crișul îl găsim în secolul VI la Iordanes, ca Grisia, iar la geograful Ravenat, ca Gresia. I. I. Russu îi derivă numele de la indoeuropeanul kers - negru, tradus și adăugat la numele românesc al Crișului Negru, cursul de mijloc al celor trei Crișuri. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu această origine, deși în secolele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și variată a denumirilor cu origine în substratul traco-dacic. Regăsim astfel cuvântul ap-apă, ca rădăcină a numelui unui râu din Dacia, cartografiat în Tabula Peutingeriană ca râul Apus (identificat de M. Popescu-Spineni în Carașul de azi), și semnalat de geograful Ravenat, în secolul VII p. Cr., sub numele de Appion (IV.11). Tot în Banat, păstrîndu-și numele până astăzi, raportul asupra unei ambasade din sec. V p. Cr., la curtea lui Attila, întocmit de Priscus Panites, pentru împăratul Theodosios al II
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]