5,027 matches
-
pe cinste și sinceritate. îndrăgostindu-se de Marioara, fiica unui mare boier și prietenă cu Smărăndița, soția lui N. Colescu, Manoil își pierde echilibrul interior, constatând că e înșelat, că iubita sa e duplicitară. Dezamăgit, pleacă la Paris. Când se reîntoarce însă, după doi ani, e complet schimbat, corupt, cinic și desfrânat. Arestat sub acuzația de a fi comis o crimă, e salvat de Zoe, o jună care-l iubea de pe timpul când era onest și demn, și cu care se
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
duce la un oarecare reducționism al psihicului, dar... Criticii americani (cei britanici sunt de acord cu mine) au concluzionat că O fată de milioane, al 25-lea film al lui Eastwood, este cel mai bun de până acum pentru că se reîntoarce la narațiunea clasică și directă. E drept, există vocea unui narator, Scrap, care te ghidează prin poveste. Dar aceasta nu e lineară (spuneam că planurile se întretaie), iar personajul, chit că nu se pretinde omniscient, pentru că narează în retrospectivă, îți
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
se poate de dâmbovițeană ca la o conferință de presă - organizată pentru jurnaliști - întrebările să nu fie puse de aceștia, ci de cititorii adevărați ai lui Llosa, veniți acolo fără să-i convoace nimeni, din pură admirație pentru marele peruan. Reîntorși la redacție, evident că aveau carnetele goale - și atunci a început delirul incriminărilor: că într-un loc n-au fost suficiente căști, că în altul s-a stat în picioare, că în al treilea a dat năvala ,protipendada". Într-un
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
pe care în acești ultimi ani le-a scos această puternică falie în calea noastră, iată câteva motive, dintre nenumărate altele, care ies în evi dență, după cum afirmă Walter Benjamin "gândirea reluând de la început, în mod constant și circumstanțial, si reîntorcându-se la același lucru"1. În opoziția est-vest reușim, fără a preciza clar, să descoperim destul de ușor vestul, identificându-l cu Europa latino-germanică. Nu la fel se petrece cu estul. Acesta apare pluralist, în esență să, mobil în granițele sale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
liniștit și fain că Sibiu, conștientizez că sunt slabe șanse să părăsesc capitala. Tu te-ai gândit vreodată să te muți? Și dacă da, unde? Și de ce? (desigur) Am părăsit Bucurețtiul cu peste 20 de ani în urmă. M-am reîntors în orașul de cîmpie acu un an. M-am perindat pe străzile copilăriei și adolescenței încercînd să mă regăsesc. L-am părăsit în speranța unei renașteri și a reîncadrării în Europa de azi, dar păstrîndu-și aerului Micului Paris al tinereții
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
snitzel? un snitzel nu e greu de făcut, însă un snitzel bun, cu carnea moale, fără ațe și crusta potrivit prăjită e ‘olecutza’ mai greu de făcut. din carnea de vacă iese cel mai ‘pufos’. cu gândul la snitzel mă reîntorc la branzica de casă din fața ochiilor.. Dragoș, faptul că ai făcut șnițele e ok. Că pui pe blog informația e iarăși ok... Dar, la naiba, dacă tot nu vin la masă, pe cine naiba interesează? Florin Fostul chiriaș nu știe
Duminica am facut schnitzele by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83013_a_84338]
-
haine groase vom traversa frumusețea fără lupi/ magii și-au însușit puterea barbarilor." O poezie a liniștii, a trecutului și a copilăriei despre care Miguel de Unamuno scria la rându-i: "Mă întorc la tine, copilăria mea, precum Anteu se reîntoarce la pământ..." Se poate spune că poeziile lui Ioan Vieru sunt omogene, de fapt, cartea e un singur poem, unitar, dar nu monoton. Tropii sunt aceiași, iar sentimental, cartea îmi evocă litania rară, concentrată, a celui ce meditează cu spatele la lume
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
s-a numit poezia decadentă a cultivat această putreziciune somptuoasă, triumfală prin reorientarea ei secundă, "formală", către rodnicie. Estetizarea declinului, a morbidului, a degenerescenței nu e oare o absolvire a lor sui generis? Viața în accepția ei rodnică (sacrală) se reîntoarce în planul creației ce-o restructurează (reabilitează) în ficțiunea lirică, potrivit cerințelor, acesteia. Să ne reamintim, ca avînd un caracter de generalitate, celebra proclamație a lui Arghezi: Din mucigaiuri, bube și noroi,/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi". Meritul lui
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
le provocau și de aceea ne revenim atît de greu. Ne-au spălat creierul și ne-au distrus pe dinăuntru. R.B.: D-na Nina Cassian, sunteți acuma, cînd stăm de vorbă pe malul mării, pentru cîteva zile în România, vă reîntoarceți în Statele Unite. Care este spațiul libertății d-voastră? N.C.: Libertate? Eu, să știți că am fost liberă întotdeauna. Asta înseamnă că am fost iresponsabilă. Mă purtam iresponsabil. De aceea partidul comunist nu m-a iubit niciodată. A fost o dragoste
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
pentru că marchează participarea eului la o trăire supraomenească. Iată de ce invocarea morții din final este rugăciunea pe care cel ce iubește o adresează - cui? Dacă nu lui însuși! - pentru a scăpa de acel incredibil dat real vreodată; pentru a se reîntoarce în lipsa de timp izbăvitoare, nemarcată de nici un eveniment - a morții. Vers singular, vers superlativ, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată rămâne - după opinia mea - un sigiliu emblematic al lui Eminescu.
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine, despuiată de atribute, ca o pură vocație, ca un punct zero al creației poetice. Produsul acestor senzații născute din sine sînt hibrizii, amestecurile de
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind belșugul din viața următoare. Pentru final este potrivit un fragment din piesă interpretată, cândva de neuitatul meu prieten, Gil Dobrică, celibatarul convins, care, răpus de boală să reîntors În Craiova natală, unde, s-a stins lent că o lumânare lângă rude și apropiați: Hai acasă, hai cu mine/ Hai cu mine să pornim la drum./ Ne aștepta casă nostră dragă/ Iarbă verde și poteci de drum./ Munți și
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
o excepțională tărie morală și inteligență lucidă, un om care a înfruntat sistemul sovietic, care a îndurat timp de doisprezece ani gulagul, care a fost expulzat din Rusia, țara lui natală în care și azi îi este interzis să se reîntoarcă, a dezvăluit prin viu grai și prin cartea apărută experiențele unice pe care le-a trăit. Îmi amintesc cum urmăream cu pasiune în anii șaizeci și șaptezeci ai secolului trecut bătălia pe care o duceau un Bukovski, Soljenițîn, Saranski, Amalrik
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
filosofie. Trimis de către Inochentie Micu, va avea ocazia să-l întâlnească pe mentorul său în ultimii ani de studii la Roma, unde vlădicul martir se afla într-un exil forțat. A rămas toată viața un admirator al lui Inochentie Micu. Reîntors la Blaj este numit în 1754 la deschiderea școlilor blăjene "învățător limbilor și după vreme și putință a științelor". În același timp era încredințat și cu "paza bibliotecii". Crezând cu tărie că episcopului Inochentie Micu i s-a făcut o
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Elanul nu s-ar cuveni renegat, întrucît era "generos și pur", iar iluzia avea să se destrame rapid, prin confruntarea cu o realitate ce se pretindea edificată sau pe cale de a fi edificată în numele ei, însă care o dezmințea brutal. Reîntors în patrie, în toamna lui 1948, cu scopul unei "scurte vizite familiale" - autorul nu mai poate pleca la Paris, trezindu-se victimă a unei "veritabile sechestrări", operate "prin inflexibila decizie discreționară a unui aparat inuman căruia nimeni și nimic nu
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
pentru dvs. această întîlnire cu germani care, în bună parte, s-au strămutat cu vreo opt sute de ani atît de departe de locurile lor natale? Ce sentimente v-au stîrnit relicvele culturii lor, fiindcă etnicii germani, sașii transilvăneni, s-au reîntors între timp în ultimii ani, aproape toți, în Germania? F.T.: Ați folosit formula potrivită "relicvele acestei culturi"...M-am simțit uneori ca într-un ținut uitat de lume, cufundat în vis, din Germania, da. Numai că trebuie să adaug, probabil
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
o măslină se rostogolește/ către mijlocul farfuriei// hamsterul a murit// călătorește acum spre cer/ în sicriul de hîrtie igienică" (ibidem). Precum la autorul lui Murphy, decăderea se purifică, se reîncarcă de candoare. Prin adîncire, își află în sine antidotul. Se reîntoarce, circular, către origini, deschizînd perspectiva infantilă a unui homo ludens. "Sîngele stricat" al maturității lucide, năzuiește a se muta înapoi, în ființa copilăriei: "poate că ar fi timpul să mut sîngele/ în celălalt buzunar/ acolo de unde se vede cerul// și
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
prețurile au urcat astronomic. Pentru a înțelege un astfel de mecanism nu trebuie să fii savantul Postolache: e suficient să ai două clase, sau nici măcat atât. Or, prin acțiunea demnă de filmele cu speculanți de război, guvernul Năstase ne reîntoarce în cele mai negre zile ale comunismului. Imaginați-vă impactul acestei măsuri translându-l de la salată, țelină și spanac la produsele industriale. Ce să înțeleagă potențialul investitor din comando-ul polițienesc-politic ordonat din Piața Victoriei? Păi, el înțelege că trebuie
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Șestov sau un Berdiaev". Ce se întîmplă cu tinerii de azi? Aceștia, socotește Dan Ciachir, au depășit handicapul unei perioade ingrate în care pozitivismul blamat de Nae Ionescu, despiritualizarea și depersonalizarea au fost reinstaurate, producînd simțămîntul oneros că s-au reîntors "să domnească o mie de ani". Părînd unora o supapă împotriva efectelor dogmei ideologice oficiale, înflorirea "noilor metode", avîntul tel-quel-list ca și al celorlalte modele formalizante, precum și adiționarea de informații exacerbată întru atingerea exhaustivului (totuși Tzvetan Todorov nota: "Să lăsăm
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
cu E. Lovinescu, un clasicist și un fervent al culturii franceze, un sorbonard, ca și cu G. Călinescu, un italienizant și un crocean, ambii legați de cultura perimetrului neolatin în care s-au format. Mentorul "noii generații" este Nae Ionescu. Reîntors în țară, după un stagiu de studii în Germania, acesta se dovedește inițiat, între altele, în "dedesubturile" doctrinei catolice și ale protestantismului, înclinat însă a face apologia ortodoxiei, înrudit lăuntric cu acea Europă de după război, în care se impune un
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
se despărți și de sine însăși. Cu aceeași frenezie rece, cu aceeași pornire malignă, stîrnită de acea bilis atra (bilă neagră) a dispoziției sale dominante. "Sufletul", pivot al confesiunii lirice consacrate, i se pare nesatisfăcător, incapabil cum e a se reîntoarce la inocența paradiziacă, dar și a se detașa de nostalgia ei concretizată în exercițiile posturii damnate. Măcinat de disonanțe, frustrări, suferințe date în vileag ori numai deductibile din reflexul lor în neistovitul în resurse naturalism estetizat: "Cădea pe mozaic păcătosul
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
și a lumii, ci scrisoarea în mici camere olandeze, la umbra serii, sub semnul îndepărtării pe mare, revine aici ca un motiv permanent și concret. Nu se scrie în același fel într-un salon francez sau într-o berărie berlineză. Reîntors în camera de hotel, ciudată coincidență, citesc textul ultimului spectacol al lui Peter Brook: schimbul de scrisori între Cehov și Olga Knipper. El s-a transformat într-o piesă ce-mi amintește un vechi, foarte vechi spectacol de la Teatrul Bulandra
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
de braț să traverseze strada, ori să urce scara din gara Medrano, își privea câteodată mâna pe mătasea neagră a rochiei Deliei. Cerceta albul acela pe negru, distanța aceea. Însă Delia avea să se apropie de el când se va reîntoarce la gri, la pălăriile în culori deschise pentru duminica dimineața. Acum, când clevetirile nu mai erau un tertip absolut, partea groaznică pentru Mario consta în faptul că lumea adăuga episoade neutre ca să le dea un anume sens. În Buenos Aires mor
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
mai recunoaște, dar se preface a ști cine este, lăsîndu-se antrenat într-o scurtă și incandescentă aventură amoroasă, încheiată umilitor și amar pentru femeie. Josef este și el un emigrant stabilit în Danemarca, devenit om de afaceri, rămas văduv și reîntors pentru scurt timp la Praga pentru a-și recupera cîteva relicve materiale și sentimentale ale trecutului, între altele, și un jurnal. Josef își venerează mai intens soția după ce aceasta a murit și poartă mereu cu el, ca semn al fidelității
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
sluga noastră... Ionuț îl chema... la adăpatul vacilor... Au rămas aceste amintiri încărcate de o imensă emoție și un anumit halou de mistere. Pentru mine era acest Ardeal... pierdut și extrem de interesant... pe care l-am revăzut, când m-am reîntors cu mama în satul Recea acum vreo 10 ani. Augustin Buzura: M-am întrebat și eu care a fost prima amintire și mi-aduc aminte extraordinar de clar: tata lucra la Dealul Crucii, s-a întors, făcea naveta... venea acasă
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]