291 matches
-
exclusiv sub formă de boabe și se măcina cu rîșnița de alamă ținut bine între picioare. Ceaiul, după dispariția vremelnică a celui negru sau rusesc, se făcea tot în casă, din coji de mere, de pildă, puse la uscat în reșoul sobelor. Și ce miros extraordinar! Gîndacii se ucideau cu bucăți de pîine muiate în acid boric. Rufele se spălau cu leșie (făcută și ea în casă, din cenușă), mai apoi, cu sodă și săpun, și acesta produs domestic la început
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
gazul", folosit în godine, niște sobițe de metal cu burlan propriu. Fierul de călcat era încins cu cărbuni. În plină sărăcie, cînd devenise un lux să aprinzi mașina de gătit și cuptorul, căci lemnele erau pe sponci, se foloseau niște reșouri cu petrol, mai rapide și mai economice, dar care umpleau casa de un miros neplăcut. Nu exista, firește, televiziune. Doar vechile radiouri Telefunken ori Philips, cu lămpi, cum li se spunea, care aveau puține frecvențe, nu și ultrascurtele actuale, ceea ce
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut o scrisoare pentru dumneavoastră, a zis el vizibil nemulțumit și a recăzut în somnolență. Până de curând, femeia de serviciu - care vindea și cafea preparată pe un reșou ascuns în vestibulul closetului pentru femei - lăsa scrisorile de două sau trei ori pe săptămână pe biroul fiecăruia. Fusese concediată la ultima reorganizare a Institutului și, de atunci, factorul vărsa corespondența pe o măsuță plasată în holul de intrare, în
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
făcut poze. Anul acesta, un kilogram de cocos de casă (cei de crescătorii nu mai... cântă) sau găină biologică vie, a costat în jur de 60 RMB (Bani ai poporului), adică 10 dolari US. Mulți aveau cu ei lighene și reșouri de aragaz, ca să pregătească bietele galinacee pe loc, pentru cine dorea. Kilogramul de carne de pasăre la magazine costa sub 30 RMB, nefiind carne organică, ci de crescătorie de mare productivitate, cu hormoni, cu vopsea roșie în mâncarea lor înainte de
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Tehnomet“ Timișoara, de pe Calea Stan Vidrighin nr. 5A. Incendiul a fost stins de personalul de la locul de muncă. Au ars două calculatoare, două imprimante, două telefoane, un dulap, un scaun, un birou, documente de evidență. Incendiul a pornit de la un reșou. l În data de 3 martie, la ora 16,40, a fost înregistrat un incendiu în Lugoj, pe str. Buziașului nr. 31, la S.C. „Primos“. Au intervenit pompierii de la Detașamentul III Lugoj cu două autospeciale. Au ars materialele combustibile ale
Agenda2003-10-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280768_a_282097]
-
atenție deosebită aparatelor care funcționează pe bază de gaze naturale, întrucât ei sunt direct răspunzători pentru întreținerea și exploatarea acestora. Este interzis dormitul în încăperi cu focul deschis sau în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coșul de fum (reșou, aragaz etc.). Focul nu va fi lăsat nesupravegheat la aparatele neautomatizate. În cazul în care aparatul de utilizare nu este etanș sau nu are tiraj, focul nu va fi aprins. Totodată, trebuie asigurată o ventilare permanentă în încăperile unde funcționează
E.ON: Atenție la folosirea aragazului pentru încălzirea locuinței. E riscant by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/69077_a_70402]
-
str. Divizia IX Cavalerie nr. 68, telefon 296281, următoarele produse (prețurile includ TVA): aeroterme - 83 lei, calorifer cu 7 elemente - 208 lei, cu 12 elemente - 268 lei, radiator cu becuri halogene - 141 lei, convector - 113 lei, plită mini - 83 lei, reșou popular - 39 lei, corp neon (1×20 W - 17 lei, 2×20 W - 38 lei, 1×40 W - 22 lei, 2×40 W - 41 lei), neon (Osram, 18 W - 3 lei, Osram, 36 W - 3 lei, Lohuis, 14-15 W - 5
Agenda2006-08-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284781_a_286110]
-
lei, față de masă din plastic - 12-16 lei, olivieră - 2,50-16,50 lei, uscător de păr - 10-25 lei, tirbușon - 4 lei, aprinzător de aragaz - 2,50-3 lei, antenă de cameră - 35 lei, termos simplu - 6-33 lei, cană inox - 2,50 lei, reșou - 27-47 lei, saci de aspirator - 10 lei/set, tigaie din teflon - 10 lei, furtun de aragaz (metru liniar) - 1,50 lei, cablu de casetofon - 2 lei, biciclete - 110-125 lei, masă de călcat - 18-24 lei, uscător de rufe - 27 lei și
Agenda2006-06-06-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284712_a_286041]
-
mi-a rămas întipărit în minte. Mirosul morții, par să gândească fulgii care mi se topesc necontenit pe față. Alunec și cad de două ori până la poartă. În cabină, un paznic cu ochi mici și mototoliți se încălzește la un reșou și ascultă teatru radiofonic, pe undele lungi ale postului de radio Iași. — Bună seara, a fost adus cumva astă-seară un bărbat pe nume Rusu aici? La morgă? Ne privește cu atenție pe amândoi pentru câteva clipe și zice Da, a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
roman de spionaj, tu o carte despre avioanele de vânătoare din al Doilea Război Mondial, sunteți într-o baracă de pe șantierul unde lucrează tatăl tău, în încăpere, pe lângă patul de campanie, există o masă fără față de masă, două scaune, un reșou electric pus jos, pe linoleum, patru umerașe agățate în cuie, două genți pline cu haine, două noptiere, câte una de fiecare parte a patului" (p. 25). Întreaga ceremonie este o combinație de tragic și banal, de durere surdă, gesturi cotidiene
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
praful pe umeri. Mi-am scos din dulap vechea mașină de scris și am instalat-o în camera de oaspeți, cu tot ce avea nevoie, o măsuță pe post de birou, un scaun, hârtie, pahare, o sticlă de apă, un reșou, flori, biscuiți, nu era un birou adevărat, dar era de-ajuns, a spus: "Dar e un Loc al Nimicului", eu am scris: Ce loc mai bun pentru a-ți scrie povestea vieții?" Ea a spus: "Am vederea slabă", i-am
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
mai spuse șeful afișând același zâmbet de neînțeles, iar În gândul său: „chiar nu știe, am crezut că..., da de unde așa ceva la el pe care niciodată nu l am văzut cu fete!” Socialismul nu permitea și nu accepta consumuri inutile, reșourile electrice erau interzise În birouri. Conducerea fabricii accepta tacit doar termoplonjoanele, extrem de rare la acea vreme, aduse din vamă sau din port, ori de specialiștii care lucrau peste hotare. Și cum birocrații din toate timpurile nu au putut lucra fără
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o părere, în timp ce în locuințele rezervate șefilor administrației locale, din centralele zonei urca spre cer un fum negru, într-un fuior gros, mai ceva decât de la locomotivele cu aburi uitate de istorie. Pentru a nu îngheța, locatarii puneau în priză reșouri, de cele mai multe ori improvizate, care făceau să sară uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
puneau în priză reșouri, de cele mai multe ori improvizate, care făceau să sară uneori siguranțele de la tablourile electrice. Oamenii aflați în această situație găseau soluții salvatoare; de multe ori meștereau o siguranță din mai multe fire subțiri de cupru și astfel reșourile deveneau incandescente și climatul din apartamente se îndulcea. Bântuia o glumă macabră, scornită de un glumeț, care denotă că românul știe să iasă întotdeauna din orice impas cu un zâmbet. Cică s-ar fi dat un ordin, de foarte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
18 grade Celsius toată lumea trebuie să transpire". Ar fi transpirat bieții oameni chiar la temperatura care li se indica, dar câți ajungeau să vadă mercurul ajuns în dreptul cifrei 18 pe termometrul din casa lor? Simona își cumpărase și ea un reșou ca toți muritorii de rând. Îl întrebuința pentru gătit, dar folosința de bază era să ridice cu câteva grade căldura din garsonieră pentru ca micuțul ei, înfofolit în așternuturi, să nu răcească. Toate diminețile Simona și le petrecea cu băiețelul. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
putea desluși, printre cuvintele plânse, ce se întâmplase de fapt. Bătrâna era atât de afectată, încât nu reușea să formuleze o singură propoziție. Simona își imagină că aceasta probabil adormise și băiețelul, coborând din pat, s-a împiedicat de cordonul reșoului și a căzut peste fața incandescentă a aparatului electric. Așa cel puțin înțelese Simona din gesturile bătrânei, că din cuvintele ei nu putu desluși ce se întâmplase. O vecină, intuind că profesoara venise acasă, bătu zorită la ușă și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fiecare cameră, aveam câte douătrei paturi de campanie, o masă făcută la atelierul unității, două scaune, pe unul fiind așezat televizorul, adus de la București, un “Sport 262”, de dimensiuni mici ( Încă nu m-am despărțit de el). Găteam la un reșou improvizat. Cineva mi-a făcut câteva șănțulețe Într-o cărămidă unde a fost așezată o rezistență care avea un stecher la un capăt. Rezistența se ardea destul de des și eram nevoită să Înnod capetele. Nu asta era problema cea mare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de prietenul său. Neobișnuit cu excesul de alcool, simți că, mai ales ultimul pahar, îi cauza o oarecare instabilitate. Se despărțiră ca doi amici. Alex, deși ieșise la aer afară, se simți încălzit, de parcă ar fi avut în stomac un reșou incandescent. Până acasă, avea ceva drum de făcut. Porni cu pas domol. Străzile păreau a fi pustii dar, deodată văzu pe marginea unui trotuar un bărbat culcat pe spate, ținând zdravăn pe burtă o vioară. Dialoga cu un altul, aflat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
scris, seamănul meu. Acum știam; știam că arsese și el, că se mistuise pentru doi ochi negri mari, exact ca mine. De-ajuns ca să mă consoleze. În sfârșit, am pus desenul alături de vas, apoi m-am dus să-mi pregătesc reșoul, pe care, după ce jarul s-a înroșit bine, l-am așezat în fața celor două imagini. Am tras câteva fumuri de opiu. În plin extaz, m-am uitat țintă la cele două portrete, căci voiam să mă concentrez, și doar fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
aripile aurii ale unui fluture de noapte, de-a lungul unei lumi vide și strălucitoare, unde nu exista nici un obstacol. Opiul îmi provoca o plăcere atât de profundă, mai mare chiar dacât dacă aș fi gustat din moartea însăși. Părăsii reșoul pentru a mă apropia de lucarna care dădea în curte: doica stătea la soare; curăța legume. O auzii spunându-i nurorii sale: „Ne-a speriat pe toți. De l-ar strânge Dumnezeu, să se liniștească!“ Cred că-i spusese doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nici viu de-a binelea, nici mort. Eram un cadavru ambulant. Nimic nu mă mai lega de lumea celor vii și totuși nu beneficiam nici de uitare, nici de liniștea pe care le găsești în moarte. Venind noaptea, am părăsit reșoul cu opiu și m-am uitat prin lucarnă: un copac negru se profila pe obloanele închise ale măcelăriei. Umbre obscure se întrepătrundeau. Am simțit că totul e gol și provizoriu. Cerul, negru ca smoala, semăna cu un vechi ciador străpuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
efectelor gravitației și densității aerului. Zbura înăuntrul unui univers ignorant, plin de culori și imagini străine. Opiul îi insufla spiritul lui leneș și vegetal. Evoluam deci într-o lume vegetală. Devenisem plantă. Dar tot picotind pe covorul de piele, în fața reșoului, cu abaua mea pe umeri, mă gândii, nu știu de ce, la bătrânul negustor de mărunțișuri. Stătea în fața mărfii sale, cu spatele aplecat, în aceeași poziție ca mine. Gândul ăsta mă umplu de spaimă. M-am ridicat, aruncându-mi haina departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
enormă se găsea în raport cu toate celelalte lucruri ale lumii, de care nimeni nu și-a dat seama și care sunt greu de înțeles, cu tot ceea ce s-a pierdut în tenebrele nopții. Era un gest supraomenesc al morții. Doica luă reșoul și ieși cu pași măsurați. Mi-am șters transpirația ce îmi curgea pe frunte. Aveam mâinile acoperite de pete albe. M-am sprijinit de perete, lipindu-mi capul de plită; mi se păru că mă simt mai bine. Am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
răvășit. Mi se părea că m-am trezit dintr-un somn lung și profund. M-am frecat la ochi. Eram chiar în vechea mea cameră. Se făcea aproape ziuă, iar geamurile erau aburite. Departe se auzeau cocoșii cântând. Din jăraticul reșoului, care se găsea în fața mea, nu mai rămăsese decât o mână de cenușă rece și fără consistență. Și ele, ideile mele, nu mai erau decât un pic de cenușă fără consistență. Înainte de toate, am căutat vasul de Ragheh pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nu trebuia să rămână inutil ( Între timp, un storcător de fructe prinsese a-i răzui buricele degetelor de la mâna stângă); pe sub capa sacrificiului său, fluturată În fața mecanismelor setoase de sânge, aveam timp să ne strecurăm, cel puțin până când cele două reșouri ocupate cu perpelirea spetelor aveau să-și ducă la bun sfârșit minuțioasa activitate. Am țâșnit În sus pe scări, aruncând o ultimă privire Înapoi, unde drujba reapăruse și, cu o mișcare expertă, ca și cum nu trunchiuri de copaci ar fi retezat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]