206 matches
-
mișcării. Voluntariatul, singur, dă o apreciere realistă confortului. Confortul occidental înseamnă nu nemișcare ghiftuită, ci prospețimea efortului. Contrar clișeelor, nici cel oriental nu înseamnă altceva. 10. Potrivit unor speculații etologice, absența provocărilor majore în condițiile de abundență, suprasecurizare și aplatizare reacțională ale vieții contemporane determină o scădere drastică a tonusului individual. E ușor de imaginat ce se întâmplă atunci când această slăbiciune sporește din fundal anemia postcomunistă! Dar există totodată o șansă a bolnavului de a răspunde provocărilor, inspirată de însăși starea
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
et al., 1997). Literatura de specialitate a identificat o veritabilă încrengătură de fracturi psihice și psihologice în cazul fiecărei forme de doliu. În cazul doliului complicat, în funcție de simptomele identificate, se vorbește de doliul amânat, doliul inhibat, doliul cronic, depresiunea majoră reacțională a doliului, varietățile acestea prezentând factori de degradare și factori de relativizare. Doliul patologic se manifestă ca doliu psihiatric (doliul isteric, doliul obsesional, doliul maniac, doliul melancolic) și ca doliu traumatic, identificabil îndeosebi la persoane predispuse la suferință (grief-prone personalities
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
de vedere psihologic-criminologic, v-aș spune mai amplu: psihologia criminologică ia în calcul (pentru moment, din păcate, doar teoretic în România) toate datele fenomenului criminal: „mediul (fizic, geografic, social, istoric, familial, personal); terenul (factor biologic, ereditar, congenital, constituțional); personalitatea (tendințele reacționale ale subiectului, trăsăturile psihologice); contextul (punctul de plecare al derulării trecerii la act, situații de risc, specifice, periculoase, intermediare); actul provenit dintr-o situație specifică constituie răspunsul unei personalități la această situație. Complexul personalitate-situație constituie baza actului criminal. La baza
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
este o modificare în comportamentul subiectului (cauzată de o achiziție: acumularea acidului lactic în sânge); această stare temporară a organismului nu se confundă cu învățarea. De asemenea, nu intră în categoria învățării schimbările ce pot fi atribuite maturizării sau tendințelor reacționale înnăscute. Învățarea școlară - spre deosebire de învățarea în sens larg, care se referă la dobândirea experienței individuale de comportare - este un proces care se conduce după un model, adică după un plan sau program concret de instruire și verificare, folosit de profesor
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor”. Mitul Referitor la mit, “totul poate fi mit, deoarece universul este infinit și fiecare obiect din lume poate trece de la o existență închisa , mută la o stare orală, deschisă apropierii de societate. Mitul este
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor” (Vladutescu S., 2006, p. 150). Mitul Referitor la mit, autorul ne spune, “totul poate fi mit, deoarece universul este infinit și fiecare obiect din lume poate trece de la o existență închisa , mută la o
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
trebuie amânat până la remisia febrei sau a hematuriei masive. Capacitate vezicală mică - riscul de contracție a vezicii urinare poate crește la pacienții cu capacitate vezicală mică. HLA-B27 - pacienții cu HLA-B27 pozitiv pot avea risc crescut de apariție a artritei reacționale sau a sindromului Reiter. Exacerbarea infecției cu BCG latente (inclusiv diagnostic tardiv) Au existat raportări de cazuri unice în care bacteriile BCG au persistat în organism mai mulți ani. Aceste infecții cu BCG latente s-ar putea exacerba după mai
ANEXĂ din 27 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298489]
-
unui set de întrebări la care trebuie să răspundă. Modelul tradițional al evaluării propus în urma activității lui Kirkpatrick (1967) și Warr, Bird și Rackham (1970) evidențiază patru nivele de recoltare și prelucrare a datelor (Bee și Bee, 1994): 1. Nivelul reacțional surprinde aspecte cu o tentă mai mult subiectivă, respectiv ce simt și gândesc despre training cei ce au fost implicați, gradul lor de mulțumire în raport cu activitățile educaționale la care au luat parte. 2. Nivelul efectelor imediate, directe, urmărește evaluarea, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ci și unul energetic: acesta nu este cu nimic mai puțin important decât primul, mai ales atunci când are loc un schimb simpatetic (adică unul bazat pe un transfer de energie pozitivă). Μ Există două feluri de răutate: una de tip reacțional, care este episodică, manifestându-se, de exemplu, ca un răspuns reflex la răutatea altuia, și o răutate congenitală (sau de structură psihică), ce exprimă o plăcere a celui În cauză de a face rău altuia. Se cuvine, prin urmare, să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
evenimentele vieții cotidiene sau trăite anterior. Pentru K. Jaspers, orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin trei aspecte cu valoare de regulă: raportul temporal strâns între o circumstanță declanșatoare și cauza sa; existența unei relații comprehensibile între conținutul stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc. 3) Factorii predispozanți sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin trei aspecte cu valoare de regulă: raportul temporal strâns între o circumstanță declanșatoare și cauza sa; existența unei relații comprehensibile între conținutul stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc. 3) Factorii predispozanți sunt reprezentați prin: factori genetici, în special familiile cu bolnavi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de afectare a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a numit-o „anestezie afectivă”, manifestată prin incapacitatea individului de a mai percepe emoțional-afectiv situațiile vieții, de care acesta este perfect conștient. Targowla descrie un sindrom
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anume: principiul motivației, principiul mediului, principiul substituției și principiul conflictului. După S. Freud și J. Masserman, dinamica adaptării personalității este legată de mecanismele de apărare ale Eului, în acest sens având un rol important următoarele procese: angoasa, supresiunea, represiunea, formarea reacțională, sublimarea, formarea unor idei bizare, refuzul morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al proiecției, constând în încorporarea elementelor lumii externe considerate pozitive și asimilarea acestora; returnarea în contrariul lor, asupra sinelui, a „problemelor” declanșate (agresivitate către autoagresivitate); anularea retroactivă sau anularea oricărui component care ar angaja individul într-o situație periculoasă; formarea reacțională ca mecanism de compensare și supracompensare (transformarea sentimentului de inferioritate în nevoia de putere - la A. Adler - sau voința de putere - la Fr. Nietzsche); raționalizarea sau explicitarea rațională a motivațiilor unui comportament; sublimarea sau realizarea indirectă a dorințelor ori a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a societății, mai ales În condițiile asocierii consumului de alcool. În cadrul tulburărilor obsesiv - compulsive furia și agresivitatea nu sunt În general criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de remușcări și de dorința de pedeapsă. Prevalența comportamentului agresiv În TOC asociat cu altă patologie psihiatrică este de două ori mai mare decât prevalența agresivității În
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Duche deosebește (1964) sinuciderea melancolicului, sinuciderea schizofrenului și cea a epilepticului.( În ce priveste sinuciderea epilepticului, o importanță practică pare să aibă nu atât sinuciderea survenita În timpul unei crize sau a unei echivalente ,cât sinuciderea -reacție-ripostă la boală).Stările depresive reacționale la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau de altă natură. Ceea ce se cere
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
latent” în însăși organizarea sistemului personalității; acesta „actualizându-se în act”, ca sănătate sau boală, în raport cu circumstanțele vieții individului. Pentru H. Ey, conform doctrinei organo-dinamiste, enunțată de el, disoluția ierarhiei funcțiilor se traduce prin tulburări negative și prin tulburări pozitive reacționale. În sensul acesta vom avea în față două aspecte: a) Disoluții globale la nivelul funcțiilor de sinteză ale vieții psihice (tulburările psihice); b) Disoluții funcționale la nivelul funcțiilor senzorial-motorii (tulburările neurologice). În condiții psihopatologice asistăm la mai multe modele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educabilitate și din punct de vedere medico-legal. c) tulburări de comportament după tipul de reacție organizată pe fondul structurii familiale a individului. J. L Lang, plecând de la criteriul de educabilitate distinge următoarele forme de tulburări de comportament: a) tulburări caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă ca mecanisme patologice de adaptare la realitate (reacții deviante, aberante, ineficace
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că boala este un fapt străin pentru organism, iar reacția este o modalitate specifică de „răspuns” a organismului, al persoanei, la factorii perturbanți ai stării sale de echilibru. Din acest moment, în istoria gândirii medicale, apare conceptul de „boală reacțională” care este definită în felul următor: - un răspuns la un factor psihotraumatizant extern, - ceea ce urmează unui eșec sau unei aberații („o mișcare, o acțiune a subiectului, care pleacă din interiorul lui în afară, fiind fie mișcarea unui proces normal, fie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la cele normale, ele caracterizându-se prin următoarele aspecte: - intensitate neobișnuită, zgomotoasă, - sunt lipsite de adecvare în raport cu acțiunea, - sunt diferite ca durată și aspect în raport cu reacțiile normale, - au o ținută anormală a conținutului lor. În psihanaliză se consideră că „funcțiile reacționale ale Eului” sunt conduite și comportamente elaborate de Eu pentru a lupta, sau mai exact, pentru „a se opune” unor pulsiuni ale inconștientului care caută să i se substituie, cum ar fi de exemplu: - dezgustul, ca reacție împotriva tendințelor canibalice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elaborate de Eu pentru a lupta, sau mai exact, pentru „a se opune” unor pulsiuni ale inconștientului care caută să i se substituie, cum ar fi de exemplu: - dezgustul, ca reacție împotriva tendințelor canibalice sau coprofage, - pudoarea, ca o funcție reacțională contra exhibiționismului. K. Schneider definește reacția ca fiind răspunsul afectiv al unui individ la evenimentele vieții trăite. K. Jaspers stabilește următoarele criterii-regulă care caracterizează orice fel de reacție. Acestea sunt următoarele: 1) orice reacție are la originea ei o cauză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema de mai jos: Fig. pg. ms. 317 Stările depresive (schimbarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]