51 matches
-
din elanuri. Când ne răzbea prea tare, apelam însă la ceea ce am numit ,soluția Beherovka". Ce este Beherovka? Este o băutură spirtoasă cehească, subtil aromată, de care eu unul m-am atașat profund. Din loc în loc, atunci când ne simțeam prea rebegiți, intram în prima ,cavarna" (cârciumioară, în traducere liberă) întâlnită în cale și ne administram doza terapeutică de Beherovka. Remontați fizic și sufletește ne puteam continua colindatul prin Praga.
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
încă nelinși/ soarbe-n oale/ numai scrum numai boli/ e de fum îți dă târcoale/ e de foc îți dă noroc/ de te scoli vârcolac înecat într-un lac/ și te zbați și vorbești printre trestii dintre pești/ os beteag rebegit uite-o barcă/ trece parcă/ uite-n barcă un iubit/ sări și prinde-l/ ți-e menit”. Sonoritățile vag barbiene se prelungesc și în Indrușaim: „Indrușaim, mă-ndemni să deschid/ prin tine/ ațipite-năuntru, doline/ sub maluri/ surpate, vor fi
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
inimă și niște rațe. Se duce duminică la oborul de vite și orătănii. Cumpără trei porci - doi de tăiat, al treilea să fie. Ia și o vacă stearpă, la preț de chilipir și vede o curcă a ghinionului, slabă și rebegită, de se gîndește chelnerul să dea o fugă la București, să ia un curcan pe cît l-o lua, să țină sus rangul restaurantului. Se suie Ionică în birjă și-i scapă o înjurătură elaborată despre Medgidia și curcanii mă-
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
națională n-o faci decît din incompetență, din prostie - nu e cazul! - ori din ticăloșie politicianistă. Timp de 17 ani România a fost trădată zilnic, fără ca Justiția să-și facă datoria. Acum au fost dibuiți, dintr-un foc, doi miniștri rebegiți și un bulgar care sînt luați la cercetări în contul tuturor marilor trădări pe care le-a suferit țara, în timp ce marii vinovați își contemplă liniștiți averile inexplicabile.
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
negăsind. Se tânguiește Zadarnic, deznădejdea o cuprinde. E ceas târziu de noapte. Tot mai greu Și mai târziu e-n stearpa mea viață. Se-afundă și se-ntunecă mereu. Vremelnic, tu, domnița mea semeață, Odihnă afli în palat domnesc. Eu, rebegit, în beznă rătăcesc. José Hierro Viață La urma urmei, totu-a fost nimic, Deși fusese-n zorii zilei tot. Acum, când praful s-a ales de tot, Am înțeles că totu-a fost nimic. Strig: „Tot!”. Ecoul îl aud: „Nimic
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
cinci "tomuri" aruncate pe un drum desfundat, cu foile semănate prin praf, printre cotoare de varză și alte mizerii. Revedeam prima pagină, paragrafele, literele bătute mai slab, cu degetele amorțite de frig, revedeam Tabrizul, umbra plopilor pe pământul înghețat, silueta rebegită a hoților cu șepci trase pe ochi care intrau în birtul armenesc să-și bea gologanii. Toată iarna aceea densă, întunecată, irecuperabilă, consemnată la lumina lămpii cu petrol sau pe mesele din bazar, sub cuști în care dormeau potârnichi de
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
din copacii cât veacul sunetul clipei Fluture alb poposind pe-o castană - ultima idilă Zi înnorată - prin parcul pustiit tac pomii și-un haijin Doar un buchet de tufănele de vânzare - pâinea bătrânei În nuc doar ciori și un sticlete rebegit - dar câte zarvă Ultima frunză rostogolita de vânt - pe ram tăcerea Stropi de lumină - bordând vălul burniței crizantemele Singură luna printre nouri cerniți - de-a v-ați ascunselea Stropi, clipocit și zloată sub tălpi plescăind azi mă simt brotac Înflorit
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
apoi se ducea la un colț de stradă, în apropierea Școlii Normale și le vindea cu câțiva bănuți elevilor, cât să-și cumpere din profit o pâine. Parcă o văd cum venea, mai ales iarna, după o noapte de ger, rebegită și încovoiată de pe unde se aciuase în noapte. Afară abia se lumina de ziuă, când ea bătea timid la ușă. Mama deschidea și o așeza la gura sobei din bucătărie, în care aprindea focul mai devreme, pentru a ne trezi
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
altfel. Cumula obiectele făcând colecții și tipărind cataloage sau întocmea interioare complete din mobile de anticariat și le vindea solidar. Luând ca temă câteva acvaforte de Aman, adunase, de pildă, mai ales cu concursul doamnei Farfara, un număr de mobile rebegite, dar grațioase, pe care Expertul cu ajutorul tapițerilor le restaurase, și crease "un salon românesc din epoca lui Th. Aman", pe care-l petrecuse cu un preț impunător. Adoptând sistemul de a restaura și a completa cu piese noi, Sultana începea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și s-a aruncat în vâlvătaia amorului împreună cu motanul ăla de tomberon (care, pentru ea, a umplut de sânge alți motani de tomberon), după zile și nopți petrecute prin boxe și-n tufe s-a întors la etajul patru flămândă, rebegită, jumulită, smotocită și cu burta gata să se umfle. Vara am plecat la munte, eu, ea și mama, în mașina unui unchi cu suflet de contabil, era cald, foarte cald, mie ca de obicei mi-era greață, ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
c-o singură mână, orice-o fi, tu să nu pleci din casă dimineața până nu-ți dai apă pe ochi, așa mă-nvățase biata mămica. Și apa și-acu o simt cum mă taie-n obraz și-n palmele rebegite, haidi, Vico, haidi, fată, nu te mai moșmondi atât, biata vecina Tincuța, ce frică i-era să plece singură la drum, noaptea. Ea-mi bătea în geam și tot pe bâjbâite mă-ncotoșmănam cu flendurile rămase de la biata mămica. La
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
p-ormă deschide ușa să se ducă putoarea casii, să intre-o gură de aer, p-ormă cară lemnele de la magazie să aprinzi focu, tot cu mâinile-alea, parcă le văd și-acu, alea e mâini de copil, crăpate și rebegite ? Numa tu să duci greu’ casii la unșpe ani, numa tu să ai grijă de lemne, că a-nceput devreme iarna, și zăpada, și zloata, d-aia tot stau să le număr în magazie, și dacă văd că iar s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ele nu aveam acces. După aceea, Destinat se cufundă în tăcere. XII Trebuie să mă întorc acum la dimineața aceea din 1917 când am lăsat pe malul înghețat trupul lui Belle de jour și pe judecătorul Mierck cu suita lui rebegită. Amintirea aceasta este destul de încețoșată, ca o bâiguială neclară, dar e, în fond, după chipul și asemănarea vieții mele, care n-a fost niciodată compusă decât din bucățele disparate, imposibil de lipit la loc. Pentru a-ncerca să-i înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
31, cel de care aparțin, a fost înghesuit într-un spațiu de doar câțiva metri pătrați - bănuiesc că este vorba de o fostă magazie... Cei cu care împărțeau altădată sediul (o clădire imensă) se lăfăie pe săturate, vânzând câteva telefoane rebegite. Evident, e vorba de Romtelecom. Pentru a cumpăra un timbru pierzi 15 minute din viață. Corespondeța noastră m-a costat ceva ani până acu, hi, hi... 3. Vecinul meu de scară, un țigan scuturat cu Golf IV, alimentează rezervorul direct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
al căror erou a fost Mateiu, nu conțin mai multă putere de evocare, prin răutatea care le animă, decât cumințenia celorlalți copii ai lui Caragiale. Istoria cu pusul îndelungat al mănușilor ca să nu-i altereze gingașa mână frigul clanței când rebegitul tată bătea în geam în viscol să i se deschidă ușa mai repede ne face parcă să-l vedem aievea pe marele Iancu cu mustața zbârlită de furie, năvălind pe ușă și strigînd: imbecilule! Iar fiul rânjind. Aici d. Șerban
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în lumi bizare de se alege scrumul / se-nvârte-n cercul zbaterilor drumul / iar din miros a mai rămas o dâră/ la poze-n parc când pregăteau albumul / mireasa-n gri mi s-a părut ceacâră / de ea un mire rebegit se târă / strivit sub rochia slobozind parfumul / nuntași matoli în ritmuri de manele / privesc spre mine lung dar nu mă văd / sunt eu acel cu ochii de oțele / Harapul Alb lângă un slujnic smăd / pustii vedenii întrupări rebele/ otrava n
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
unde-i fata?“ În fața blocului era tot negrul acela cenușiu, nici urmă de rozaliu. Ne-am îngrămădit pe banca pe care în timpul zilei jucam toate jocurile posibile și imposibil de imaginat în cartierul acela prăfuit de periferie; acuma eram cam rebegiți; ziceau părinții cică să dormim, dar cine dracu’ putea dormi, că era urgia pe pământ. Pe negrul nopții se desena mișcătoare o macara, ce lucra la construcția unui bloc nou, iar noi, ca niște păduchi mici, adunați sub felinarul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
În colțul ochilor avea lacrimi pe care Macavei nu le putea Înțelege. Își scoase Însă șuba și acoperi trupul femeii care Începuse să tremure de frig. Sub ei, zăpada se topise și se vedeau primii ghiocei. La Primărie, un steag rebegit și el de frig anunța, fără pic de entuziasm, Ziua Republicii. 3. Terminase imnul, spusese Tatăl Nostru și se pregătea să spună Ave Maria când, la doi pași de ea, se opri o mașină argintie, Între timp, În locul ghioceilor crescuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
praștiile în vrăbii. Treceau peste grădina oltenilor, săreau gardurile putrede și de acolo tăiau maidanul până la rampa gropii. O, frumos mai era primăvara când albea Cutarida de flori de salcîm! Și mirosea, mirosea... Da căldura așa, ca o mînguere. Copiilor rebegiți de cu iarnă, ce le mai plăcea! Se opreau lângă bordeiul lui Grigore și se așezau turcește lângă gunoieri. Haidacii beau țuică. - Bun basamac! făcea Tănase, unul de se uita cruciș. 120 Oprică, cu ochii pe sticla lui. - Voi luați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-ar fi săturat. Zece scofâlcite anemice, cu țigara în colțul gurii, păhărelul de coniac în mână, partenerul de sex în față și început de gheb în spate, nu fac cât una singură cu schiuri sau patine. Oare aceste ființe rebegite vor mai putea face copii, vor mai apuca vârsta a treia? Nu-i prea venea să creadă... Acum aerul rece îi sufla drept în față, tot în rafale scurte și furioase. Nu mai era nici urmă de ploaie. Numai fulgii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de iarnă grea... când fumul răbufnea pe hogeag înapoi în vatră, făcându-i pe toți din casă să tușească și să lăcrimeze... Când se strângea sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru al vântului împletit cu urletele jalnice de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încredere s-o las singură. Simțea că eram cu ochii pe ea și îmi juca mereu feste. Urca în autobuz și chitea un loc izolat tocmai la spate. Odată a încins un dialog cu un bătrân spilcuit, spre deliciul pasagerilor rebegiți: - Aș vrea să ajung pe strada Pitpalacului, puteți să-mi spuneți unde e, domnule? Sexagenarul pișicher o citise din vreme, de când văzuse că o zbughise de lângă mine. - Desigur, cu toată plăcerea domnișoară! Sau doamnă? - Puteți să-mi spuneți marchiză. - Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
manifestare a vieții prin care se pot aprecia avantajele normalității, și pe bolnavii din sala de mese a spitalului, și pe bărbatul copt, și pe călătorii din autobuze, și pe căutătorul de lucruri pierdute, și pe doctor, și pe șoferul rebegit, și învinsul și învingătorul, ca în muzeul de suflete, din care nu duce niciun drum înapoi. Toate aceste „icoane” ale imediatului par personaje dintr-un basorelief aflat pe o friză, peste care își poartă privirea poeta, contemplând varietatea alcătuirilor firii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
războiul. "Case încărcate cu copii până-n acoperișuri/ trase la odgoane de cocori./ Pe aici războaiele au strigat/ până-n pântecele femeilor/ zvârcolite pe câmpuri." Poetul trebuie să uite că sufletele celor morți umblă pe Câmpia Eternă. Un univers contorsionat, cu schilozi rebegiți care încearcă să escaladeze ziduri acoperite cu sânge, cu oameni ce se cațără pe propriul trup, se cuprinde în existența ce devine un joc al vieții și-al morții, ca în poemul "Eternul pur": "Ei merg ținându-se de mână
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deplin meritat, a avut comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister" și unica piesă română veritabil mistică. Surprinzător este doar punctul de plecare al misticii. Un biet arhivar cultivă, ironizat de toți, un cal de curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar, un om cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals de Tudor Mușatescu, în care se produce tot un om umil și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]