4 matches
-
omeneasca suflare, Ținând-o-n grelele geruri ale vremii. Marsyas Silen, văzând suferințele muritorilor, Se pornește mânios, mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
asupra bâlciului Poianei și a declanșării immediate a unei răscoale. Prinși, prin trădare, înainte de atac, haiducii declarau că ideea organizării unei “rebelii” în țară le-a venit de la “râul arendașului” și din faptul că “în toate țările s’au ridicat rebelie și s’au făcut bune asezamânturi”. Mai departe ei lămureau că întocmirea unor așezăminte sociale mai bune privesc situația țărănimii. După cât ne este cunoscut, aceasta este ultima acțiune haiduceasca în Țară Românească, făcând abstracție de cazul mai izolat și plasat
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
administrative și organizatorice pentru a crea un stat mai eficient. Deși, în 738, el i-a obligat pe saxonii din Westphalia să-i fac un omagiu și să-i plătească tribut, iar în 739 înăbușe o revoltă în Provence a rebeliilor lui Maurontus. Charles a stabilit integrarea tărâmurilor îndepărtate ale imperiului său în biserica francă. El a ridicat patru dioceze în Bavaria (Salzburg, Regensburg, Freising și Passau), oferindu-i lui Bonifaciu ca Arhiepiscop și Mitropolit peste toată Germania estică a Rinului
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
acum, propria cronică. Om activ, dobândește și ranguri mărunte, bunăoară de medelnicer în 1817, când redactează, ca protejat al lui Grigore Brâncoveanu, un memoriu către Poarta Otomană din partea boierilor pământeni. Deși îl admiră pe Tudor Vladimirescu, în 1821, înspăimântat de „rebelie”, se refugiază (ca altădată, în 1802, de teama pazvangiilor) în zona Brașovului. Sub domnitorul Grigore Dimitrie Ghica primește o slujbă mai însemnată la Departamentul Episcopiei Obștirilor (1825-1827) și rangul de serdar (septembrie 1827). În timpul Regulamentului Organic veghea la respectarea legilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]