164 matches
-
Marta Petreu demonstrează însă, precum au făcut-o în timp Jurgis Baltrušaitis (Anamorfoze sau magia artificială a efectelor miraculoase), Rudolf Carnap (The logical syntax of language), Anton Dumitru (Paradoxele logice), Dimitrie Gusti (Retorică pentru tinerimea studioasă), Ion Ianoși (Nearta-artă), Olivier Reboul (Introduction á la rhétorique. Théorie et pratique) și mulți alții menționați în bibliografia cărții. în același epilog, autoarea găsește util să conchidă: „deși paralogismele sunt fără relevanță cognitivă, morală și axiologică (...), produc, prin chiar frumusețea lor, o anumită «înțelepciune», cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Emil Sauciuc Pamânt dintr-o expoziție Editura Primus 131 pag. Oradea, 2015 Cititorii care, temându-se poate să pășească pe ușa din față a galeriei textuale propuse de autor, ar îndrăzni o lectură à rebo¬urs, adicătelea de la „Cuprins”, ar fi descumpăniți, cu siguranță, de diversitatea titlurilor: unele poetice într-o manieră aproape clasică - „Ochi prăfuit de stele”, „Inimi roșii în facerea nopții” sau „Lebăda neagră cu cioc de noroc”; altele alertând asupra inserției semnificatului
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
Este cel dintâi care tălmăcește integral în românește Arta poetică a lui Boileau, oprindu-și apoi îndelung atenția asupra autorului său preferat - André Chénier. A mai tradus din Teocrit, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier, Jean Reboul, Adolphe Belot, François Ponsard. Pentru transpunerea în românește a Cântului IV din poemul Mirèio al lui Frédéric Mistral a fost premiat în 1882, la Jocurile Florale de la Forcalquier, de mișcarea literară provensală. SCRIERI: Aegri somnia, Iași, 1876; Versuri, Iași, 1890
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
Traduceri: La Fontaine, Filemon și Baucis, Iași, 1874; Boileau, Arta poetică, Iași, 1875; [André Chénier, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier], în Traduceri, Iași, 1875; [André Chénier, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Jean Reboul, Théophile Gautier, Boileau, Frédéric Mistral, François Ponsard], în Traduceri, Iași, 1890. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, II, 56, 258-276; Gr. G. Tocilescu, „Versuri”, „Traduceri”, AAR, partea administrativă, t. XIII, 1890-1891; Negruzzi, Junimea, 174, 181, 205-208; Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimpurane, București
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
sunt - se vor confunda cu cele ale universului conținut Între faldurile aparent opace ale biografiei. Ar fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme care bântuie În zona interpretărilor textualiste. La fel de contraproductivă este, Însă, poziția contrară. Pierre Reboul consideră, de pildă, că intimul este un mesaj, fără Îndoială, dar unul fără conținut - după cum intimismul a fost și va fi un conținut fără mesaj. Nimeni nu poate exprima inexprimabilul. Ci doar să dai sentimentul că, dincolo de spus sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poate exprima inexprimabilul. Ci doar să dai sentimentul că, dincolo de spus sau prin spus, există ceva ce nu poate fi exprimat. Nu poți să-l decodezi pe Dumnezeu, care rămâne mereu ascuns...2 A fi de acord cu aserțiunea lui Reboul Înseamnă a accepta ruptura În sânul tradiției deja menționate și care continuă să se prezinte ca un bloc compact. Intimul și intimismul sunt grade ale acceptării unei conjuncturi existențiale care l-a Împins pe scriitor la o soluție disperată: să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
menționate și care continuă să se prezinte ca un bloc compact. Intimul și intimismul sunt grade ale acceptării unei conjuncturi existențiale care l-a Împins pe scriitor la o soluție disperată: să se replieze În zona interiorității, defavorizând prezența publică. Reboul adoptă o poziție extremistă, dar foarte ușor de contracarat, fie și pentru că mesajul jurnalului intim nu poate fi separat de conținutul său. Altfel spus, demersul creator (sau numai scriptic) devine semnificativ (adică purtător de valoare estetică) prin Însăși simpla sa
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
doar mesajul (altfel spus, calea, direcția, ruta) și a nu descifra și un conținut pare, din nou, o injustiție, ale cărei consecințe practice pot fi extrem de ușor cuantificate. De altfel, propoziția imediat următoare demonstrează discutabilul mecanism al deducțiilor lui Pierre Reboul: dacă indicibilul este echivalat cu Însăși substanța sa (care nu poate fi comunicată! - avertizează logica rebouliană), Înseamnă că el dezvoltă o expresivitate care sfidează normele obișnuite ale comunicării. Cu astfel de considerații se poate atinge fără greutate domeniul metafizicului, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
indicibilul este echivalat cu Însăși substanța sa (care nu poate fi comunicată! - avertizează logica rebouliană), Înseamnă că el dezvoltă o expresivitate care sfidează normele obișnuite ale comunicării. Cu astfel de considerații se poate atinge fără greutate domeniul metafizicului, ceea ce Pierre Reboul nu ezită să sugereze: orice Încercare de a conferi sens ideii de intimitate capotează În fața sforțării utopice de a „Încifra” Divinitatea... Lipsit de o consistență proprie și de o energie propulsatorie, intimul conotează fragmentarismul, discontinuitatea, secretul, nevăzutul, ascunsul și tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
seacă, inexpresivă - chiar dacă riguroasă - operație de contabilitate ontologică. Or, În felul ei imprecis și insinuant, intimitatea obligă jurnalul să-și găsească propriul limbaj și propria identitate. Adică Însăși rațiunea de a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-și găsească propriul limbaj și propria identitate. Adică Însăși rațiunea de a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Editura Facla Miclău, Paul, 1983 Signes poétiques, București, Editura Didactică și Pedagogică. Miège, Bernard, 1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad . rom Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Mincu, Marin, 1983 Semiotica literară italiană, București, Univers Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, 1994 Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Paris, Seuil Moles, Abraham, 1972 Teoria informazionale dello schema în "Versus", 2, pp. 29-39 Morin, Edgar, 1985 La Méthode, vol 3, Paris, Seuil Morris, Charles, 1938 Foundations of the Theory of Signs în International
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
40, 42, 105, 108, 133, 164-166, 169, 170, 172, 174, 175, 180, 183, 188-192, 194, 250 Platon 102, 279, 283, 358 Porzig, W. 254 Poteca, Eufrosin 360 Pöggeler, Otto 128 Pumnul, Aron 337, 341, 344, 355 Rask, Rasmus Christian 158 Reboul, Anne 65, 71 Rey-Debove, Josette 98, 216 Ricoeur, Paul 287, 289, 295, 308, 313 Riedel, Manfred 211 Rovența-Frumușani, Daniela 221 Rötsche, Enric Theodor 301 Russell, Bertrand 123, 125, 201, 202 Ryle, Gilbert 243 Sadoveanu, Mihail 96 Sapir, Edward 281 de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
128-129. 64 Eugenio Coseriu, Bedeutung und Bezeichnung..., p. 104. 65 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală. Interviu cu ..., realizat de Nicolae Saramandu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p.106. 66 Louis Hjelmslev, Essais linguistiques, p. 118-119. 67 Vezi Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999, p. 40, unde se citează în acest sens opinia lui A. H. Gardiner. 68 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 288. 69 Ibidem, p. 291-292. 70
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bühler, Sprachtheorie, Jena, 1934). 80 De aici nu decurge adevărul sau falsitatea aserțiunii, deoarece una este intenția locutorului de a afirma adevărul sau falsitatea unei stări de lucruri și alta este valoarea logică de adevăr. 81 Vezi Jacques Moeschler, Anne Reboul, op. cit. p. 40 ș.u. 82 Vezi J. L. Austin, Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București, 2003. 83 Vezi și Emil Ionescu, Manual de lingvistică generală, Editura ALL, București, 1997, p. 232-235. 84 J. R. Searle
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru a-l câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din cele două articole din nr. 4 al revistei Pratiques: "Pentru o abordare pragmatică a dialogului în teatru" (Petitjean, 1984) sau în nr. 6 din Cahiers de linguistique française, Universitatea din Geneva, "Discursul în teatru și analiza conversațională" (Moeschler și Reboul, 1985). La o simplă confruntare a titlurilor, putem avea deja o perspectivă asupra dezbaterii și înregistra două tendințe: analiza narativă (T. Pavel) și analiza conversației (Reboul-Moeschler) au posibilitatea de a analiza, fiecare cu instrumentele de care dispun, discursul teatrului din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu nimic datele problemei. Dincolo de "sintaxa narativă" și "analiza conversațională", putem recunoaște două modalități diferite de abordare a textului de teatru, privilegiind fie modul narativ, fie modul dramatic. Atunci când, în partea de încheiere a lucrării (paginile 103-106 și 107-110), A. Reboul și J. Moeschler rezumă cele două piese ale lui Molière, ei trec de fapt la o suprimare a dialogurilor și la relatarea monologată a unei întâmplări. Este adevărat că o piesă de teatru, la un anumit nivel de descriere (cel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Paris, Belles-Lettres. MILNER J.-C. 1978: L'Amour de la langue, Paris, Le Seuil. MINK L.O. 1969-1970: "History and Fiction as Modes of Comprehension", New Literary History (I), Charlottesville. MOESCHLER J. 1985: Argumentation et conversation, Paris, Hatier. MOESCHLER J. și REBOUL A. 1985: "Discours théâtral et analyse conversationnelle", Cahiers de linguistique française nr. 6, Université de Genève, Droz. MOLINO J. 1990: "Thèse sur le langage, le discours, la littérature et le symbolisme", Zeitschrift für Französische Sprache und Literatur, K.W. Hempfer
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam În curs de apariție: Pragmatica discursului, Anne Reboul și Jacques Moeschler LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Linda & KROGER, Rolf, Doing discourse analysis methods for studying action in talk and text, Sage Publications, Londra, 2000. Dicționare: 1. BIDU VRANCEANU, Angela & all., Dicționar general de științe. Științele limbii. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997. 2. MOESCHLER Jacques și REBOUL Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică,. Editura Echinox, Cluj Napoca, 1999. 3. SFEZ, Lucien Dictionnaire critique de la communication, Paris: Presses Universitaires de France, 1993. 4. FLEW Anthony, Dicționar de filosofie și logică, Editura Humanitas, București, 1996. 5. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
precum paradoxul sau „fracturarea”, ultima ilustrată printr-o analiză a poemului Semne de Dorin Tudoran. SCRIERI: Semiotica criticii literare, București, 1982; Sensul, dimensiune esențială a textului, Cluj-Napoca, 1994; Textul aisberg, Cluj-Napoca, 2000; ed. 2, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Smaranda Vultur, Critica - un discurs mediator, O, 1982, 47; Felicia Șerban, „Semiotica criticii literare”, ST, 1982, 12; Maria Vodă Căpușan, „Sensul, dimensiune esențială a textului”, „S-European Journal
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
volumul Paul Cornea, De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatură, București, 1966. O sistematizare a acestor aspecte la Alexandru Dima, op. cit., pp. 131-169. Ibidem, pp. 170-172; pentru relația imagine - mit național, vezi Daniel-Henri Pageaux, op. cit., p. 174. De exemplu: Pierre Reboul, Le mythe anglais dans la littérature française sous la Restauration, Bibliotheque Universitaire, Lille, 1962; Peter Boerner, „Nationale Images and their Place in Literary Research: Germany as seen by Eighteenth Century French and English Reading Audiences”, În Monatshefte, Madison, 67, 1975
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
B) sau pe cale intonațională (cu accent frastic pe conector: DÁCĂ mă rogi așa frumos, bine, o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se poate pune problema
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
a acesteia și ar trebui tratat separat? Chiar dacă Austin Încearcă o taxinomie a valorilor pe care le poate lua forța ilocuționară a unui act de limbaj (el identifică cinci clase: verdicve, exercitive, promisive, comportative, expozitive <ref id=”69”> Moeschler și Reboul 1999, p. 54 referință </ref>), este evidentă imposibilitatea identificării tuturor tipurilor de forțe ilocuționare și construirea unui sistem Închis, independent de context. Deoarece forța ilocuționară este marcată nu doar lingvistic, ci și prin actul enunțării, specific fiecărui locutor - prin semnele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]