11,798 matches
-
de 142 de milioane de locuitori (din care în jur de 30-40 de milioane sunt musulmani) nu poate asimilă o populatie musulmană atât de numeroasă cu o rată demografică explozivă. Agenția Sputnik, contracarează aceste senarii exagerate și arată că, la recensământul din 2002, în Rusia au fost înregistrați 14,64 milioane de musulmani, adică ceva mai puțin de 10% din populația Federației (în iulie 2015, populația Rusiei se estima la 142.423.773 locuitori). Pew Research Center, un think-thank american specializat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci :: foto: Dorin Anghel la ultimul recensământ al leninilor din județele scumpei noastre patrii s-a descoperit că sunt mai mulți lenini decât stalini, si mai putin stalini decât che guevara în rest noi cu drag muncim... Intimplator am nimerit odată pe o străduța la Zurich unde
Good bye, Lenin! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82756_a_84081]
-
o idee pe care o are și Patapievici în cartea „Discernământul modernizării“ (2004). Dar ea nu este susținută cu cifre, deși se știe că scăderea ponderei populației agricole este un indicator esențial al procesului de modernizare. Iar datele arată : la recensământul din 1932 populația cu ocupație agricolă (țărani) reprezenta 78 % din total ; în 1938 acest procent scăzuse doar la 72 %. În schimb în 1989 cei ocupați în agricultură reprezentau cca. 35 %, pentru că în anii tranziției să crească din nou. Acum, în
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ani de-aici înainte politicienii vor trebui să pășească pe marginea prăpastiei care desparte iluzia că înaintăm spre Europa de realitatea că regresăm spre Geto-Dacia. Nu mă refer doar la năstrușnicia cu iz de psihiatrie a concetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat de origine etnică dacică. Mă refer la viteza cu care "avansăm" spre trecut - și încă spre cel mai întunecos, primitiv și barbar. Nici nu aveam, de altfel, încotro s-o luăm. Cu miile de securiști strecurați în
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
să urce în topul preferințelor și Corpul Călăilor, Organizația Mardeiașilor sau Asociația Violatorilor de Bătrâne, toate grupări cu solidă reprezentativitate la scară națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici, deși prin botez sunt ortodocși. Curios de opțiunea lor, am primit un răspuns care-ar trebui să-i pună pe gânduri pe mai-marii BOR: "Ne-am săturat de nesimțirea și demagogia lor! Nu fac nimic să aline suferințele nevoiașilor
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
s-a confesat plină de indignare o vecină. Am încercat s-o liniștesc, spunându-i că suntem pe drumul cel bun. După amplitudinea crucilor făcute de tot felul de slugi ale Diavolului comunist-totalitar, n-avem nici o garanție că la viitorul recensământ nu vom fi întrebați câte studii am făcut doar pentru-a fi excluși din societate. Evident, dacă n-am urmat cumva una dintre facultățile teologice care, până atunci, le vor fi înlocuit cu succes pe toate celelalte!
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
de dl. Popa. * În România literară (da, ați citit bine) numărul 10, Cronicarului revistei i se atribuie observația că pietrele Bastiliei dărîmate în 1789 au folosit "prizonierilor" spre a-și clădi case. E vorba de "parizieni". Cronicarul face rectificarea cuvenită. Recensămîntul și Postul la români Început săptămâna trecută, recensământul populației României dezvăluie ciudățenii și temeri, unele de-a dreptul aiuritoare. Reprezentanții mai multor familii de rromi din Bistrița-Năsăud nu vor să-și declare apartenența etnică de frică să nu fie deportați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
citit bine) numărul 10, Cronicarului revistei i se atribuie observația că pietrele Bastiliei dărîmate în 1789 au folosit "prizonierilor" spre a-și clădi case. E vorba de "parizieni". Cronicarul face rectificarea cuvenită. Recensămîntul și Postul la români Început săptămâna trecută, recensământul populației României dezvăluie ciudățenii și temeri, unele de-a dreptul aiuritoare. Reprezentanții mai multor familii de rromi din Bistrița-Năsăud nu vor să-și declare apartenența etnică de frică să nu fie deportați în India. Știrea a fost preluată de mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
nu conțin ingrediente animale." Am remarcat în acest editorial nesemnat și formulări demne de o predică în toată regula, deși Național nu e un ziar care excelează prin preocupări pioase. Am zice că chiar din contră. * Să ne întoarcem la recensămînt, despre ale cărui întrebări Cornel Nistorescu afirmă în EVENIMENTUL ZILEI că par desprinse din cele pentru dosarul de cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă cititorii să răspundă politicos la întrebările recensămîntului, chiar dacă nu le înțeleg.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
în veacul al optsprezecelea și unul în veacul al șaptesprezecelea - sunt cântați în foarte frumoase cântece populare și aromânești și grecești. - Interesant! - Mai mult, un turcolog al nostru (care a murit acum zece ani) - Nicoară Beldiceanu - a descoperit în primele recensăminte financiare ale turcilor, doi ani după luarea Constantinopolelui, în târgul Cărpiniș (cântat în cântecele bătrânești ale lui Nicolo Giuvara - cel din secolul al XVII-lea ) o văduvă Djuvaris. Deci numele datează de atunci, dar ca să fac o legătură genealogică este
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
național-comunismului. Hrăniți de mentalitatea Elenei Ceaușescu, cea care a exclamat văzând o coadă la care supușii stăteau cu orele pentru o bucată de pâine: "Șobolanii ăștia nu se mai satură!", ei te-ar dori piesă de muzeu, bun doar la recensăminte și la umflat statisticile. Asemeni peștișorilor japonezi care simt cutremurele înainte de a se produce, aceste răpitoare au un organ special pentru a anticipa dorințele șefilor. Or, de vreun an încoace, șefii țării n-au alt vis decât să-și extermine
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
degeaba după lectura acestui articol. * Neobosita poliție română nu stă degeaba. Ca să-și arate recunoștința față de medicii care au aceeptat să devină turnători fără simbrie - pîrînd pacienții care suferă de boli incompatibile cu volanul - polițiștii vor face la rîndul lor recensămîntul prostituatelor care suferă de sifilis și le vor retrage din serviciu. Nu ne pronunțăm asupra acestei inițiative, dar vă semnalîm o anchetă din Evenimentul zilei din care reiese că unii reprezentanți ai Poliției lucrează și în slujba comunităților de pești
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
care elimină frică de computer , cu ajutorul unei abordări simple ce asigură competențele elementare de utilizare a computerului, email-ului și Internetului. Aceste competențe IT elementare reprezintă cheia participării complete a indivizilor la societatea actuală, dependentă de tehnologie. În urmă ultimului recensământ național, INS a concluzionat că există un numar de 5.940.073 persoane cu vârsta peste 55 ani, reprezentând 29.52% din populație. Conform datelor raportate de către Casă Națională de Pensii Pubile, în mai 2014 s-a înregistrat un numar
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și să vă spun de ce. Explicația o întâlnim în același text legislativ unde este invocat principiul proporționalității. - Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă Română primește cele mai multe fonduri de la stat tocmai pentru ca are cel mai mare număr de credincioși, așa cum ne arată recensămintele. Practic toate cultele primesc fonduri de la stat în funcție de numărul de adepți. - Legea mai adaugă o nuanță importantă. Pe lângă criteriul numărului de credincioși, ea mai adaugă și criteriul nevoilor reale ale cultelor. Deci nu ține seama numai de numărul de credincioși
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
numărul de credincioși, ci și de nevoile care țin de specificul fiecărui cult, de organizarea lui, de modul în care înțelege să-și gestioneze fiecare relația cu credincioșii proprii. De aceea proporția finanțării nu o reproduce exact pe cea de la recensământ. Trebuie să judecăm lucrurile nuanțat: acordăm ajutor suplimentar acolo unde se impune, în special când este vorba de moștenirea culturală. Și vă spun sincer, sprijinul oferit acum nu este nici pe departe suficient pentru toată lumea. Atât poate România azi. Dar
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un cult sau altul. Și nu putem să nu ținem seama de faptul că în biserici au rămas aceiași
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
la Miercurea Ciuc e Intercity, de la Ciuc la Odorhei nu e tren, n-avem pod peste Harghita. Era o cursă de microbuze, da’ s-a desființat, nu era rentabilă; la Odorheiu Secuiesc toată lumea are mașină.” Odorhei, capitala secuimii (care, după ultimul recensămînt, nu există). S-a format un consiliu al secuilor. Are 50 de membri; e o amenințare pentru statul român. Zilele astea vine în vizită președintele Ungariei; pe la București nu trece, nici n-are de ce, Iliescu e plecat. Președintele Ungariei cum
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
continuă cu descrierea Cișmigiului, pe ale cărui alei îi zărește adesea pe Lovinescu și Eftimiu, amândoi locuind în apropiere, a vieții teatrale, a cinematografului, „o adevărată fascinație a epocii”. Prin marele număr al sălilor de spectacol (supuse parcă unui adevărat recensământ), Bulevardul Elisabeta era numit „Hollywoodul românesc.” Cinematograful reprezenta locul de distracție cel mai frecventat. Încă de atunci concura de departe sălile de teatru, de operă și concert. Urmează considerații despre muzică și scriitori, despre vacanțele acestora la Balcic, unde se
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
20.000 de pagini. Centrul a colaborat până în prezent cu aproape 700 de istorici, sociologi, medici, scriitori, arhitecți, ziariști și foști deținuți politici. În anii imediat următori - și anume 2005 și 2006 - se va încheia un proiect de mare anvergură: recensământul populației concentraționare din România în anii 1945-1989 (bazat pe studiul istoric, sociologic și statistic a 93.000 de cazuri de foști deținuți politici). Tot acest efort, făcut dintr-un sentiment al răspunderii față de societatea românească, cu mijloace materiale modeste și
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
80 și ceva era un club unde se asculta muzică decadentă occidentală; și mai înainte, în aceeași clădire se-ntîlneau la șuete ungurii din București " în "50-"60 fusese sediul comunității maghiare. Kilometri buni mai încolo, la marginea orașului, comisiile de recensămînt se străduiau să-i convingă pe țiganii strămutați la bloc să intre în noile lor apartamente; s-au instalat pînă la urmă, dar numai după ce și-au acoperit parchetul, în toată casa, cu un strat gros de pămînt. Dintre membrii
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
să-i convingă pe țiganii strămutați la bloc să intre în noile lor apartamente; s-au instalat pînă la urmă, dar numai după ce și-au acoperit parchetul, în toată casa, cu un strat gros de pămînt. Dintre membrii comisiilor de recensămînt, mulți erau profesori; făceau parte dintre fericiții care terminaseră cu ani în urmă facultatea și prinseseră o repartiție în Capitală " colegii lor mai tineri făceau mai toți naveta în sate și comune cu nume improbabile din Sectorul Agricol Ilfov. Experiență
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
eficient decît infarctul, și încă în asemenea măsură încît furnizează o lecuire a năravului din fire. Scuturat de efectul cathartic, afemeiatul scîrbit de sine își ia lumea-n cap, își vinde companiile, face un turneu prin 12 state, pentru un recensămînt complet al fostelor amoruri și capotează la Paris, numai bine pentru a-și regăsi fosta viitoare iubită în compania unui amant cu 20 de ani mai tînăr decît ea (și care mai și arată ca Keanu Reeves)! Așa povestită, comedia
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
sub propria limitare intelectuală și materială deopotrivă, izolată În estul Europei de o civilizație la nivelul căreia nu va putea ajunge niciodată, o sumă de existențe care nu contează, la nivel global, decât ca un număr de cifre Într-un recensământ. Așa cum afirma Cornel Moraru, „insignifiantul și totuși teribilul calvar al neliniștii cotidiene” este subiectul acoperit de Întreg volumul autoarei, În care fiecare pagină descrie un „frison al singurătății și al eșecului”. Realitatea este prezentată minuțios, dar dincolo de această Înregistrare ca
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]