14 matches
-
în paguba agriculturei, aceasta e un fapt necontestabil, constatat nu numai prin cunoașterea și afirmarea oamenilor competenți, ci și {EminescuOpX 246} prin cifrele oficiale. La 1860 s-au aflat în România 2751168 capete de vite mari și mici, iar după recensimentul anului 1873 nu erau decât 1886990. Și desigur că numărul vitelor s-a mai micșorat considerabil prin efectele epizootiei grozave din 1877 și 1878 și a rechizițiilor din acei ani care, numai pentru trebuințele armatei române în acei doi ani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie pus pe foc". {EminescuOpX 404} Să nu observăm poate acea schimbare plină de consecuențe care se operează înaintea ochilor noștri? E pozitiv că numai în Berlin trăiesc aproape tot atâți evrei câți sunt în Franța. După cele mai nouă recensimente oficiale din Franța care mi-au venit în mână, locuiau în Franța 49439 evrei (ceea ce se potrivește cu totul cu indicațiile ceva mai vechi ale lui Morpurgo pe care le-am citat); în Berlin erau în anul 1875 45464 evrei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a proba cenzul, cată să fi plătit darea doi ani de-a rândul. Daca a fost avertizat doi ani de-a rândul fără a plăti se naște suspiciunea păsuielii și patriotului îi poate merge rău. Așadar patrioții, urcați economicos prin recensimentele din urmă, nu vor putea proba cenzul, nu vor putea fi trecuți în colegiile respective decât în anul mântuirii 1882. Consiliem pe alegătorii de drept ca, la formarea listelor, să aibă în vedere această prescripție și să uzeze de ea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici contractează împrumuturi, nici pun dări nouă, votate de Cameră. Ei emit bani de hârtie, fie cu numele de bilete ipotecare, fie cu acela de bilete de bancă; ei cată a urca dările în mod pieziș, fără votul Adunărilor, prin recensimente economicoase și vexatorii; ei vor să păstreze și capra popularității și varza sporirii veniturilor. Dar le-o prezicem de pe acum că toate aceste nerușinate espediente, toate împrumuturile ascunse, toate ilegalitățile se vor înfunda curând, căci trebuie să se înfunde. În loc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum că toate aceste nerușinate espediente, toate împrumuturile ascunse, toate ilegalitățile se vor înfunda curând, căci trebuie să se înfunde. În loc de-a cere verde de la Adunări o sporire a dării funciare, ei încunjură corpul legiuitor și sporesc darea prin recensimente. De ce n-a cerut sporirea cu atâtea ori atâtea procente? Pentru că măsura ar fi fost generală, pentru că s-ar fi impus roșiilor ca și celorlalți cetățeni în mod egal, pe când un recensiment cu procederile lui atomistice, cu intrigile și economiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei încunjură corpul legiuitor și sporesc darea prin recensimente. De ce n-a cerut sporirea cu atâtea ori atâtea procente? Pentru că măsura ar fi fost generală, pentru că s-ar fi impus roșiilor ca și celorlalți cetățeni în mod egal, pe când un recensiment cu procederile lui atomistice, cu intrigile și economiile lui locale, cu esploatarea tuturor animozităților de uliță și de mahalale face cu putință păsuirea patrioților, asuprirea celor ce nu votează cu guvernul și e o puternică armă electorală. Totodată această procedere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
MINISTRU DE FINANȚE... "] D. ministru de finanțe a adresat o circulară cătră d-nii casieri de județe prin care le spune că mulți contribuabili i s-au plâns de încărcarea peste măsură ce li s-a făcut de cătră comisiile de recensiment. Deși țiu seamă, de simțimentele unora dintre contribuabili - zice circulara - de-a se sustrage de la sarcina statului, însă în multe cazuri m-am încredințat că, daca unii din agenții fiscali au neglijat tare interesele statului, alții, în zelul lor de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a vorbi pentru a nu spune nimic. {EminescuOpXI 391} Dar, dacă admirăm zădărnicia acestei circulare din punct de vedere curat administrativ, să nu existe alte considerații cari să ne-o facă prețioasă? Dacă ar fi o deșteptare adresată comisiilor de recensiment atunci nu ne-am putea mira îndestul de ce n-a fost scrisă din capul locului, ci atât de târziu. Văzând însă frazele netede ale ei, cari se bat în capete făr-a zice "da" sau "ba" ne vine a crede că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Termenul, preluat din franceză (fr. recensement), înlocuia mai vechiul grecism catagrafie: în volumul lui Ion Ionescu, Agricultura română din județul Dorohoi, 1866 (citat de Dicționarul limbii române, DA), cuvântul vechi și cel nou apăreau alăturate: „două operațiuni administrative: catagrafiele sau recensimentele și rezumatele stării civile”. Și în publicistica lui Eminescu termenul este prezent, de mai multe ori, în variantele recensimânt („după recensimântul făcut pe anul 1878”, articol din Timpul, 1879, în Opere, vol. X, p. 248) și recensiment. E posibil ca
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
administrative: catagrafiele sau recensimentele și rezumatele stării civile”. Și în publicistica lui Eminescu termenul este prezent, de mai multe ori, în variantele recensimânt („după recensimântul făcut pe anul 1878”, articol din Timpul, 1879, în Opere, vol. X, p. 248) și recensiment. E posibil ca forma recensiment - cea mai frecventă în secolul al XIX-lea - să fi fost influențată și de termenul italian corespunzător, censimento; în orice caz, era cea recomandată de Laurian și Massim, care o apropiau de lat. recensio. De
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
rezumatele stării civile”. Și în publicistica lui Eminescu termenul este prezent, de mai multe ori, în variantele recensimânt („după recensimântul făcut pe anul 1878”, articol din Timpul, 1879, în Opere, vol. X, p. 248) și recensiment. E posibil ca forma recensiment - cea mai frecventă în secolul al XIX-lea - să fi fost influențată și de termenul italian corespunzător, censimento; în orice caz, era cea recomandată de Laurian și Massim, care o apropiau de lat. recensio. De fapt, dicționarul latinizant indica pentru
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
Laurian și Massim, care o apropiau de lat. recensio. De fapt, dicționarul latinizant indica pentru sensul „acțiunea de recensere” și termenul recenziune („recenziunea cetățenilor din toată țara”; în ortografia specifică: „recensionea cetatianiloru d’in tota terr’a”). Spre sfârșitul secolului, recensimentul latinizant a fost treptat înlocuit de mai adaptatul recensământ. Cuvântul a cunoscut și o variație a formelor de plural: dicționarele mai vechi (Damé, de exemplu) indicau mai ales plurale în -e: recensimente sau recensăminte; ulterior, s-a manifestat o preferință
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
d’in tota terr’a”). Spre sfârșitul secolului, recensimentul latinizant a fost treptat înlocuit de mai adaptatul recensământ. Cuvântul a cunoscut și o variație a formelor de plural: dicționarele mai vechi (Damé, de exemplu) indicau mai ales plurale în -e: recensimente sau recensăminte; ulterior, s-a manifestat o preferință pentru pluralul în -uri (Dicționarul limbii române moderne, 1958; primele ediții din DEX etc.). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) impunea, în ediția din 1982, pluralul recensământuri; ediția din 2005 a revenit
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
proprietății rurale au trecut deja în mâna unor străini deghizați? S' arătăm cum douăzeci la sută din copiii născuți sunt nelegitimi, făcuți în concubinaj? Să spunem în fine că aproape 30 000 de oameni, numai în capitală, sunt trecuți în recensimentul din urmă între indivizi fără nici o profesie? Nu mai vorbim de Moldova. Stările de lucruri, incuria administrativă din acea jumătate a României - mizeria țăranului, decreșterea populației rurale și morbiditatea ei, toate acestea își bat joc de orice descriere, lasă în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]