847 matches
-
ne-am întrebat ironic ce or fi alea recenzii promo, adică plătite, Cronicarul Junior se oferă, tot ironic (crede el!) să publice pe gratis recenzii la cărți ale liberalilor. Mulțumim din inimă, dar noi gîndim că liberal nu e să fim recenzați în Cuvîntul, nici gratis, nici pe banii noștri, liberal e să fim plătiți pentru ce ni se publică, în Cuvîntul, cu sau fără voia noastră. Așteptăm mandatul. Un nou scandal intelectual: în revista 22 (nr. 655), unul dintre colaboratorii la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
oferind oricui posibilitatea de a lămuri o eventuală neînțelegere în ce-l privește, de a corecta o inexactitate, o atribuire falsă de intenții. Acordarea dreptului la replică nu se justifică totuși în orice împrejurare. Cuiva îi apare o carte, este recenzată critic și respectivul autor sare ca ars, trimite proteste, cere drept la replică. Nu vedem pentru ce i l-am acorda. Ce să afle cititorii? Că opinia despre propria-i carte este alta, infinit mai bună, decât a celui care
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
și respectivul autor sare ca ars, trimite proteste, cere drept la replică. Nu vedem pentru ce i l-am acorda. Ce să afle cititorii? Că opinia despre propria-i carte este alta, infinit mai bună, decât a celui care a recenzat-o? Dar era de presupus. Și apoi unde s-ar ajunge dacă am face loc în revistă exprimării acestui soi de reacții? Probabil că la dublarea cronicilor, a notelor de lectură cu așa-zise replici ale nemulțumiților de felul în
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului, în aceiași termeni, dar intuițiile artiștilor nu sînt neapărat judecăți valabile. Matei Iliescu a fost o revelație (alături de Minciuna lui Mircea Cojocaru, pe nedrept uitat astăzi, mi s-a părut cînd l-am recenzat, unul din cele mai bune romane de la sfîrșitul deceniului 7). Dar, cu excepția prietenilor care-i citiseră opera (scrisă, s-ar zice, pe de-a-ntregul la acea dată), cine ar fi putut prevedea ce fel de prozator este Radu Petrescu? Mai
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
noua conducere: introducerea pe piața literară a "recenziilor promo". Este o premieră în presa postdecembristă. Nu reclame. Recenzii. Nu semnale. Aprecieri. Transcriem din pagina 2 anunțul: "Autorii cărților de poezie, proză, critică și istorie literară care sînt interesați să fie recenzați în revista Cuvîntul în regim promoțional sînt rugați să ia legătura cu redacția noastră la sediul din București, bd. N. Bălcescu 23A, pentru a negocia unul din cele două tarife pe care le practică recenzenții noștri și comisionul editurii SC
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
are prilejul. În Artă și morală publicată în 1907: "Criticul trebuie să fie cult", adică "să aibă putința de a înțelege opera artistului în cele mai fine nuanțe", când polemizează reverențios cu G. Ibrăileanu, comentându-i volumul Studii literare, când recenzând cartea lui Mihail Ralea Ipoteze și precizări în știința sufletului, răspunde celor care îi reproșează că a citit prea mult: "De ce nu se poate face această imputare mai des și la cât mai mulți dintre scriitorii noștri?" Întrucât tot nu
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate de construcția europeană (Pluta de piatră a lui Saramago am recenzat-o nu de mult în România literară); deși scrise fără scop militant, și cărțile lui Claudio Magris ar putea fi integrate în această categorie (Magris este unul dintre primii care s-a declarat conștient de "ideea forței pe care ar
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
făcut-o?" O întrebare utopică: la urma urmei, nimeni n-are jumătate din avere în lichidități. - Și oricum nu putea fi o rezolvare. - Evident. Dar încerca să se scuze. Veneau fel de fel de tinere poete dornice de a fi recenzate, scandalizând-o pe mama. Veneau Vanea Gherghinescu cu Domnița, fiind prieteni încă din copilărie, prieteni severineni. - Eugen Ionescu? - El stătea foarte aproape; se plimbau serile prin Grădina botanică; soția lui, fiind severineancă era o cunoștință veche a tatei. Se aveau
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
serile prin Grădina botanică; soția lui, fiind severineancă era o cunoștință veche a tatei. Se aveau foarte bine. Tata mi-a spus că atunci când a publicat articolul despre Nu, cronica era împărțită în două, adică în cuprinsul aceluiași articol a recenzat două cărți, deci nu l-a onorat pe Ionescu cu o recenzie întreagă. Eugen Ionescu cumpărase ziarul dar nu îndrăznea să-l deschidă și să-l citească, temându-se de o cronică nimicitoare, pe care tata, bineînțeles, nu i-a
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
al naibii - un fel de "dog german filosofic" - se ocupă cu "poliția gîndirii", adică îi cenzurează, în mod politically correct, în numele stăpînilor lor, pe toți ceilalți. Să-i vezi numai cum iau urma a ceea ce e declarat interzis! Adună cărți, recenzează, critică, denunță, pronunță, anunță, sînt mereu în război...". Există și filosofi "de expoziție", "purtați pe la televiziuni și simpozioane." De asemenea, filosofi "maidanezi", care fac paradă de libertatea lor. Andrei Cornea ne recomandă să le oferim un os. Impresionant e articolul
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
pe lista succeselor de librărie unde se află și Ludmila Ulițkaia, cu romanul intitulat Minciunile femeilor sau Svetlana Vasilenko (invitată și la festivalul de la Neptun „Zile și nopți de Literatură”) al cărei prim roman tradus în germană -Nebuna - a fost recenzat în termeni elogioși de cronicarii literari. Dincolo de performanțele literare ale Rusiei de azi, în Apus se manifestă un interes susținut față de istoria și cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
ascunde / ultimul gând / al nopții despre noapte" ( Ultim gând) Un alt semn al poeziei fără a doua lectură este preluarea neinspirată a toposurilor poetice ale maeștrilor. La ora actuală, în topul influențelor nefaste se află Nichita. În patru din volumele recenzate în această pagină apar sferă, cerc, nevăz, ochi ș.cl. în combinațiile binecunoscute sau altele inventate după algoritm. Iată și un catren al lui Paul Doru Chinezu: "Dar nesomnul meu / este aidoma morții / când mă scăldam în el / deveneam sentiment" ( Nesomn
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
--- Stimată redacție, Mă întreb de mai multă vreme care sînt criteriile de selecție a cărților pe care revista dv., ca de altfel și celelalte cu profil asemănător, le are atunci cînd recenzează noile apariții. Întrebarea nu e fără un anume tîlc. Am observat, nu o dată, două lucruri legate de această selecție. Primul este că destule (n-aș putea preciza cîte) cărți nu sînt luate niciodată în discuție. Nici în România literară, nici
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
este că destule (n-aș putea preciza cîte) cărți nu sînt luate niciodată în discuție. Nici în România literară, nici în Luceafărul, nici în Observator cultural, niciunde. În revistele din țară există, după părerea mea, prostul obicei de a se recenza la grămadă cărți ale scriitorilor din redacțiile cu pricina, ale colaboratorilor din partea locului, fără mare grijă în ierarhizare. Dar nici acolo nu se comentează o mulțime de cărți. Nu spun că nu există o cantitate apreciabilă (iarăși n-o pot
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
cartea cu pricina Vă vine a crede? Altele, somate în repetate rînduri, deși ar trebui să se autosesizeze, nu trimit liste de apariții. Despre cărți, nici gînd să le trimită unei redacții care acordă două serii de premii pe an, recenzează aproximativ cinci sute de cărți și inventariază peste o mie. Excepțiile confirmă regula. Existînd astăzi cîteva sute de edituri în toată țara, destule ne rămîn necunoscute. Am publicat acum cîțiva ani, număr de număr, informații complete despre editurile românești. Ni
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
Anul acesta, după ce am definitivat lista nominalizărilor și am publicat-o în nr. 16, am fost încunonștiințați de unul din autori că este la a doua carte. Despre prima, n-avusesem însă absolut nici o informație, nimeni n-o citase ori recenzase în presa cunoscută nouă. In al doilea rînd, reversul faptului că se acordă astăzi mult mai multe ( și mai consistente) premii decît în trecutul apropiat este o oarecare devalorizare a instituției premierii. Sînt destui nechemați care vor să se afirme
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
zvîrle cu copitele, ceea ce, oricîte pretenții aristocratice ar avea, nu le stă în putință vedetelor (cu sau fără ifose). împărtășim restul opiniilor autoarei. Bine faceți că nu ne citiți! Ne dăm seama din comentariul dv. la cartea pe care o recenzați că n-avem nici o șansă să ne înțelegeți. Rămîne cum spuneți: continuăm să ne citim între noi. Spre un nou canon literar! în același număr din Jurnalul Literar, Aristarc își ia inima în dinți și vine cu propuneri concrete privitoare
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
în turbinca lui Ivan a intelectualilor români ce transformă viața publică într-un spectacol al târguielilor și afacerilor reciproc avantajoase, dl Gavrilescu aruncă afirmații fără acoperire. La pagina 134 a cărții, pretinde că în revista pe care o conduc se "recenzează cu predilecție cărți de la Editura Humanitas" (p. 134). Am serioase dubii că lucrurile stau așa. Dar, de dragul demonstrației, să admitem că, într-adevăr, în "Orizont" sunt recenzate cu predilecție cărțile editurii menționate. În consecința tezei cu "precupețismul", ar trebui ca
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
pagina 134 a cărții, pretinde că în revista pe care o conduc se "recenzează cu predilecție cărți de la Editura Humanitas" (p. 134). Am serioase dubii că lucrurile stau așa. Dar, de dragul demonstrației, să admitem că, într-adevăr, în "Orizont" sunt recenzate cu predilecție cărțile editurii menționate. În consecința tezei cu "precupețismul", ar trebui ca serviciile aduse Editurii Humanitas să dea roade, iar "recenzenții" de la "Orizont" să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil că dl Gavrilescu va
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
În Tribuna din ultima săptămînă a lunii ianuarie, dl Virgil Stanciu, anglist cunoscut, comentează un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le recenzează. Ba chiar și cărți ale unor clasici, precum Joyce, Faulkner, Nabokov și alții. Tema articolului este „critica agresivă”. Avem și noi așa ceva? Nu prea avem, constată dl Stoian, „în parte pentru că o astfel de atitudine nu este tolerată.” Și ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Teatrului Național din Iași, în două stagiuni, în anii 1925-1926. Nu intru în alte detalii de epocă. Prozatorul afirmat prin romanele Popi (1930) și Concina prădată (1939) nu e un scriitor ignorat de contemporani, dacă ne gândim că a fost recenzat favorabil de Al. A. Philippide, Paul Zarifopol, D. I. Suchianu, Perpessicius, Mihail Sebastian, Mircea Eliade. Nici posteritatea nu a fost cu totul ingrată, dacă luăm în seamă faptul că romanele au avut norocul a două reeditări: una în 1982, despre care
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
adevărate exaltări, precum în Note-le despre poem și antologie tipărite într-unul din ultimele numere ale revistei “Integral”, în 1927: “Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo. Asemeni Ioanei D’Arc, poetul aude voci”... În 1929, recenzând amintitul volum al lui Roll, va putea scrie, nici mai mult nici mai puțin, despre “religia înaltă și abstractă a scrisului” ori despre “inspirația câtorva religii, câtorva poeme”, încheind, solemn liturgic, cu încă una dintre formulările memorabile ale acestei vârste
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de foame. În privința difuzării, ne aflăm de-a dreptul în haos. Cititorul profesionist de la București nu află decât întâmplător ce a mai apărut la Iași, la Cluj sau Târgoviște. Și vice-versa. Îmi veți răspunde că se publică și chiar se recenzează prin reviste noutățile editoriale, unele prezentate și la televiziune. Dar cititorul potențial vrea cartea, vrea s-o găsească în librărie, măcar s-o răsfoiască. Așa ceva nu se mai întâmplă de multă vreme. Difuzarea e cu totul aleatorie, probabil în ideea
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
și de bune maniere sau sfaturi de a reuși în viață, apărute la noi între 1840-1940. Cu această ocazie, mă voi opri însă asupra altor două cărți, cele mai recente, legate în bună măsură între ele. Strategii ale comportamentului european (recenzată la apariție chiar în "România literară"), construită după modelul universitar (repere bibliografice, microantologie ilustrativă, studiu de caz), este un foarte util punct de pornire pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]