17 matches
-
fața lui Anghel înțelege aceste furori orientale: ochi migdalați, blânzi și fini, însă străvezii, exaltați, față inverosibil de prelungă, de hidalgo, greco-spaniolă ca fizionomiile fanatice ale lui El Greco. El e de o gelozie arabă și la simpla impresie că o recenzentă n-a cruțat literatura nevestei aruncă furibund ocara, tot din lumea florilor «vâzdoagă». Lovea femeia cu o floare. Oricâte vini s-ar pune în sarcina femeii, este vădit că fanaticul erotic ce furase soția prietenului fără apărare nu era un
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
Hasnaș, „Pe urmele războiului”, FLR, 1914, 36; Barbu Delavrancea, Raport, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXVI, 1913-1914; Constantin Mille, „Uragan”, LUT, 1922, 108 ; Lucrezzia Karnabatt, „Uragan”, DMN, 1925, 6 640 ; Romulus Dianu, „Prin Cetatea Carpaților”, RP, 1929, 3 345; Recenzentă [Agatha Grigorescu-Bacovia], „Prin Cetatea Carpaților”, RVS, 1929, 8-9; Adela Xenopol, în Miller-Săndulescu, Evoluția, 206-215; A murit Adela Xenopol, RVS, 1939, 5-6; Predescu, Encicl., 919; Al. Zub, A.D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973, 31, 60. L. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
mutilatoare, îndiguitoare, care nu ține seama de realitate. Un idiom asociat puterii, pentru a demonstra caracterul absolut al acesteia. În lagărele de concentrare naziste: „Munca îl eliberează pe om”; Stalin în epoca colectivizării: „Viața a devenit mai veselă, mai frumoasă”. Recenzenta dă exemplul auzit mereu la noi: „Epoca de aur, de lumină”. Sau gogomănia rezultată din aplicarea unor termeni noi la realități vechi: „în secolul al XII-lea s-au așezat pe teritoriul patriei unii oameni ai muncii de alte naționalități
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Kiev, în ziua de 9 august 1942, o echipă de ucraineni subalimentați uneia germane plesnind de sănătate. N-am citit cartea de 150 de pagini a lui Pierre- Louis Basse, dar avem toate motivele s-o credem pe cuvânt pe recenzenta din „L’Express” (16-22 mai): „Pierre- Louis Basse își strigă toată dragostea lui pentru fotbal, dar și empatia pentru o țară călcată în picioare”. Meciul are loc la câteva luni după masacrul de la Babi Yar în care naziștii au ucis
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4639_a_5964]
-
ce ne este specific n-o să provocăm la duel un reprezentant al sexului slab". Mă rog! Ce va face totuși? Mă va provoca pe mine la duel, "ca autor moral al acestui atac, din moment ce nu v-ați disociat de părerile recenzentei". De ce s-o fi făcut? Are dl Matei Albastru logica sa: antologia criticată de "recenzentă" a fost "nominalizată la Premiile U. S. R./ 2001, de un juriu al cărui președinte ați fost". Iată-mă, așadar, prin faptul prezenței în juriul care
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
rog! Ce va face totuși? Mă va provoca pe mine la duel, "ca autor moral al acestui atac, din moment ce nu v-ați disociat de părerile recenzentei". De ce s-o fi făcut? Are dl Matei Albastru logica sa: antologia criticată de "recenzentă" a fost "nominalizată la Premiile U. S. R./ 2001, de un juriu al cărui președinte ați fost". Iată-mă, așadar, prin faptul prezenței în juriul care a nominalizat antologia, legat pe veci de soarta acesteia, răspunzător de cum este întâmpinată în reviste
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
El savurează doar gregaritatea duios-grețoasă a totuși iubirii. Așadar, cui se adresează pamfletistica lui Mircea Mihăieș, cărui eșantion de populație ? ca să zic așa? Cititorilor revistelor literare și poliromizaților. Atît.? (p. 118). În general, afirmațiile Nicoletei Sălcudeanu sînt greu de contrazis. Recenzenta nu se hazardează în dispute cu rezultat incert, selectează cu maximă precizie punctele vulnerabile ale cărților despre care scrie și ?lovește? întotdeauna la sigur. Afirmațiile sale pot fi puse în discuție cel mult atunci cînd face aprecieri generale. Convingerea cronicarei
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
vă mai întreb: dar Virgil Ierunca, Nicolae Manolescu, Paul Goma, Mircea Zaciu, Denisa Comă- nescu?? (p. 111) Mă tem că cel puțin prima întrebare, ușor reformulată, i s-ar putea adresa chiar celei care a lansat-o. Este evident că recenzenta dă dovadă de (puțin) mai multă generozitate atunci cînd comentează cărțile autorilor din Tîrgu-Mureș, Cluj sau Timișoara, decît pe cele ale confraților din București. Aș spune chiar că este normal să fie așa. Fiecare critic literar resimte (chiar dacă nu o
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
a prozatorului Marian Ilea, a cărui evoluție ne interesează. Din păcate autoarea, Daniela Sitar-Tăut face o greșeală deloc rară la recenzenții fără experiență și anume vorbește complicat despre lucruri simple, în timp ce orice cititor ar prefera, desigur, contrariul. Vocabularul critic al recenzentei, plin de prețiozități și barbarisme l-a descurajat pe Cronicar, care n-a putut duce articolul pînă la capăt, deși a încercat și drept, și în diagonală, deci nu-i rămîne decît să citească, direct, cartea (Dacia, Cluj, 2004). În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
și tolerant e o circumstanță agravantă în lumea de azi. De fapt, în Serenela Ghițeanu întîlnești forma aparte a unei pasiuni literare de tip degustător, adică genul de intelectuală predispusă mai curînd să guste un text decît să-l creeze. Recenzenta savurează literatura, nu o produce. Cultă și înzestrată cu o sensibilitate de tip melodic - acea sensibilitate care face ca un om să se bucure de prozodia și sintaxa unei limbi -, autoarea scrie fără emfază și fără orgolii ascunse, din bucuria
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
semnat de Ioana Cistelecan, ce se vrea probabil o recenzie la cartea Alexandrei Târziu, Libertatea pentru captivi. Din păcate, recenzia e atît de clară că cititorul nu înțelege nici măcar despre ce e vorba în carte, darmite ce vrea să spună recenzenta pe marginea ei. Iată o mostră de claritate și concizie a exprimării: "Rețeta formal-structurală a Alexandrei Târziu este cea a fabulei, dorită a se sustrage canonului prin revelarea unui uman aruncat în paradigma ridicolului colportat de regnul animal și vegetal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
deservicii propriei opere. În martie 1933 îi apare, la Paris, Casa Thuringer și e comentată, în Le Monde, drept o carte reacționara. Lovit și disperat, redactează eseul Omul care nu adera la nimic, în Spitalul Filaret, în care polemizează cu recenzenta din Le Monde, pe care îl dă publicității (în ediția pe care o comentez se publică și acest text). Aici declară: "Iată de ce strig de pe patul meu de suferință: Trăiască omul care nu adera la nimic! O strig în ultima
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
o hîrtie imposibilă, reține atenția cronica literară dedicată de Luminița Marcu volumului Zogru de Doina Ruști. Textul său nu se remarcă prin calitatea analizei sau originalitatea interpretării, ci printr-o notă de umor involuntar specifică, de mai multă vreme, tinerei recenzente. Comentînd cartea unui autor, ea profită de ocazie pentru a se răfui cu cărțile altor scriitori, cu opiniile altor critici despre acele cărți, cu premiile primite de ele ș.a.m.d., la infinit. Astfel, o coloană și jumătate din cronica
Studențești... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10666_a_11991]
-
REALITATEA EVREIASC| (nr. 258/ 15 august) despre "proza, cu bogate încrustații în vers" a lui Toma George Maiorescu, considerând-o "o altă tălmăcire, în cuvânt, a celor 1001 de nopți, inspiratoare, în muzică, a ŤȘeherazadeiť de Rimski-Korsakov." Este vorba - crede recenzenta - despre o "proză inițiatică în spirit macedonskian, scrisă la parametri contemporani". Nu ne rămâne decât să credem că parametrii contemporani sunt de vină că Toma George Maiorescu rămâne în realitate, dezmințind entuziasmul admiratoarei sale, un autor plicticos-extravagant și, din nefericire
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
îl iubea. Eduard avea mari calități: cânta de copil Brahms la pian, îi citea încă din adolescență pe Kant, pe Nietzsche și pe Freud. A fost crescut de Mileva, de care Einstein a divorțat, biată infirmă și, după cum scrie o recenzentă a cărții lui Seksik, tulburată de a-și fi abandonat din cauza sărăciei o fată dintr-o legătură anterioară. Internarea lui Eduard la azilul psihiatric condus de Bleuler și Jung o va marca pe viață. Cu excepția menționată, Einstein n-a vorbit
Fiul lui Albert Einstein () [Corola-journal/Journalistic/3257_a_4582]
-
altfel mai mulți: faci zgomot ca să atragi atenția, dar contești cu metodă, la momentul oportun, și nu pe oricine. Iar odată intrat într-un sistem, în sistemul universitar, de exemplu, te potolești definitiv." Lasă că învățămîntul universitar e, pentru tînăra recenzentă, o curte a parveniților (deși, hélas, predă ea însăși, sau greșesc! - "ține, ca doctorand, un seminar pe semestru, în regim de plata cu ora"), dar ce-are a face una cu alta? Păi are, că generația, în căutarea, mai mult
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
iubiri ratate, tot de Adrian Bușilă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001); prof. Mioara Popa, referiri pertinente la volumul Transplant de suflet editat de „Viața medicală românească”, aducând astfel, cititorilor, bucuria cunoașteri i unui nume nou - M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi ceva din Timpul trăit, un pic de nemurire!” - ceea ce am dori fiecare... Preotul militar Petru Pop din Baia Mare semneaz ă versuri proprii „Ruga nopții de spital”, Nicu Botezatu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]