1,317 matches
-
a construi "viziunea-tip" a suprarealismului, de "derivație "gotică"" și poescă, "romantic-tenebroasă" și chiar baudelairiană. La temelia limbajului poetic în cauză se afla o "stare de a fi", "un fel de-a fi în lume", sub egida maximei disponibilități de receptivitate față de "misterul universal". Dînd o replică tăioasă "gîndirii exacte și prețioase", pentru a-l cita pe Ilarie Voronca, altfel spus mentalității pozitiviste, conformiste, filistine, autorul Athanorului percepe universul în chip novalisian, precum o Carte cu un alfabet enigmatic, hieroglific, ca
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
tinere și talentate generații care pășea pe scena culturală. Se simțea nevoia unei primeniri de competențe", scrie dl. Necula. Și cum gerontocrații liberalo-țărăniști nu păreau deschiși aspirațiilor noii generații, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacționa corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua generație n-a fost pur și simplu sensibilă la elementul emoțional și butaforic din legionarism: adeziunea ei izvora din "starea de disperare, cu absența altor oferte politice." Să citești și să crezi! De ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
fac un film cu un subiect minunat. E vorba de Baltagul, avînd-o ca interpretă principală pe Anna Magnani [...] Apoi a urmat o propunere [...] după capodopera shakespeareană Visul unei nopți de vară [...] Nici cu Furtuna, tot după Shakespeare, n-am găsit receptivitatea necesară. Ambele au fost considerate ca fiind premature pentru cinematografia românească, deși cred că realizarea lor ar fi avut un efect benefic pentru producția noastră de filme.[...] Privind locurile mirifice, figurile atît de expresive și portul specific ale oamenilor din
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
și un practicant al celui mai sofisticat ceremonial literar. Cărțile sale, concepute în colaborare cu graficieni de valoare, sfidează tradiția, fiind totuși obiecte de lux. în calitatea lui de critic de artă, s-a remarcat prin bun-gust, prin curaj, prin receptivitate față de cele mai diferite direcții artistice și, mai ales, printr-o capacitate ieșită din comun de a gândi teoretic. în așa-zisele lui "cronici plastice" există mai multă filosofie a artei decât în cărțile de filosofie a artei publicate de
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de istoricul literar de erudiție fabuloasă și de criticul literar de direcție sămănătoristă, foarte limitat în receptivitatea lui estetică, refractar modernității. Lăsând la o parte concurența firească dintre aceste domenii, în principal dintre literatură și istoriografie, întrebarea legitimă ar fi: unde să plasăm mai adecvat miza și performanțele scriitorului Nicolae Iorga, în ce gen literar? Ca poet
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
cam o jumătate de an. Doarme în cort, mănâncă ce poate și când are timp. Și sapă. Și sapă... Și mereu scoate vase, lucrate în tehnica Zgrafitto. Le triază. Le studiază... Iar, uneori, le și dăruie pentru a sensibiliza, parcă, receptivitatea miilor de oameni ce se cern pe aici. Iar aici se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc scriitori, visători, actori, ageamii, turiști, ziariști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
are idei (afirmă chiar că e steril), nu are intuiție, nu are gust estetic, nu are talent - și deci părerile lui nici nu ar trebui să conteze. Ca un corolar, Camil Petrescu încearcă să demonstreze că E. Lovinescu nu are receptivitate estetică, facultate esențială pentru un critic (p. 98) - ceea ce ar însemna că E. Lovinescu nu are tocmai vocație de critic, fiind mai degrabă istoric literar, "menit să devină, fără îndoială, un emerit savant, profesor universitar, academician" (p. 98-99). Criticul E.
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
fără chip, ca într-un pahar, nălțînd ochii, Doamne, către lumina cea subțire, iar sandalele mi-au luat foc și m-am temut de frumusețe, căci miroseam sufletele pustnicilor ivite prin minune". (ibidem) Plutește peste atari exaltante conexiuni duhul unei receptivități reciproce mediind o întîlnire a mizericordiei dumnezeiești ce nu cunoaște margini cu deschiderea poetului spre echivalările metaforice ale năzuinței sale către Dumnezeu: "Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău, ca o pasăre într-un pom roditor, lumină din lumină
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
sîntem niște maimuțe bete". Să fie toate acestea triste adevăruri? Cele mai multe sînt neîndoios. însă așezate la periferia vieții esențiale, creatoare ori istorice, ni se înfățișează nu mai puțin grăitoare pentru psihologia memorialistului decît pentru personajele sale: o psihologie de-o receptivitate ieșită din comun, de-o structură acut inconformistă, izvorîtă dintr-o enormă vitalitate ce nu se putea abține de la raportarea la aspectele crude, izbitoare ale vieții din preajmă, vitalitate, a cărei primă manifestare intelectuală a fost celebrul Manifest al Crinului
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
în țară, Apunake și alte fenomene, în 1934, nu a avut nici un ecou. Mircea Popa nu a descoperit nici o cronică literară, nici o mențiune în presa vremii - după cum mărturisește în prefața restituirii (p.11). Exegetul presupune drept cauze ale carenței de receptivitate probabilitatea lipsei de interes a publicului față de literatura de avangardă și faptul că, la debut fiind, numele scriitorului era necunoscut. Nu-i mai puțin probabil ca tirajul cărții să fi fost confidențial, ca în multe alte cazuri ale avangardiștilor. E
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
prin lumea întreagă ca să întîlnească un străin într-o cafenea din Glasgow, de exemplu, sau din Montreal ori Paris, să poarte cu el o discuție sau două, și apoi să ajungă la o concluzie. Elementele importante în profesiunea lui erau receptivitatea la impresii, judecata intuitivă, capacitatea de evaluare a caracterului unui interlocutor și abilitatea de negociere răbdătoare. Niciodată în întreaga lui carieră, pusă în slujba serviciilor secrete, nu-i trecuse măcar prin minte să escaladeze ziduri sau să sară de pe un
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
o aprecieze. Eradicată din observațiile de amănunt, ambiguitatea se insinuează acolo unde ne-am fi așteptat mai puțin: în judecata globală. Cealaltă scădere ține de faptul că Regman citește cărțile de proză (realiste sau imaginative, moderne și postmoderne) cu aceeași receptivitate; dar, din păcate, și cu aceeași pereche de ochelari, exersată mai ales pe prozele de tip mimetic. Când criticul se întâlnește cu o scriere parodică, parabolică, utopică sau textualistă, el îi apreciază efectul estetic, însă îi cere același tip de
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
făcut-o nici poezia. E ușor identificabil un moldovenism de sorginte sadoveniană (mai ales la Ion Druță), uneori crengistă (deci tradiționalistă, mai ales în romanul comic al lui Vasile Vasilache, Povestea cu cocoșul roșu), dar lipsesc cu desăvârșire semnele unei receptivități din modernitatea romanului (Camil Petrescu, Anton Holban, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade etc.). E greu să-ți dai seama că George Meniuc (născut în 1918) e din aceeași generație cu Laurențiu Fulga (n. 1916) și Marin Preda (n. 1922), că Vasile
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
toată lumea, cu fiecare în parte și cu fiecare altcumva. Însă totdeauna doar cu cei care ajung să descopere prietenia de neînlocuit a poeziei. Nu e vorba de o categorie de cititori de elită. E o problemă de compatibilitate și de receptivitate senzorială, chiar și cînd receptarea pare a fi doar intelectuală. Între poezie și cititorul de poezie se stabilește un fel de comunicare de feromoni. Unii cititori familiarizați cu alte genuri literare fac definitiv alergie la poezie precum ftizicii la polen
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
apariției cărții la o editură notabilă din Franța. Ce-i mai lipsește, atunci, lui Dan Lungu pentru a înregistra o victorie pe toată linia, o victorie răsunătoare?... Lipsește, din păcate, romanul însuși. Am început lectura acestei cărți cu o lovinesciană ,receptivitate complice", ba chiar cu un reflex de bucurie gustativă condiționat de povestirile mai vechi. Curiozitatea era de a vedea cum trece Dan Lungu de la rigorile prozei scurte la cele ale unei construcții mai ample; și, aproape sigur pe reușita lui
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
actorilor - el, așezat normal pe un scaun; ei, tolăniți în jurul său pe podea - Andrei Șerban părea un ,învățător" în ambele sensuri ale cuvîntului, inclusiv în acela esoteric; un dascăl care și-a scos elevii la iarbă verde și profită de receptivitatea lor relaxată pentru a le mai transmite cîte ceva, în cel mai simplu și direct limbaj cu putință; și, în același timp, un inițiat care, la rîndul lui, își inițiază discipolii. Cînd am văzut, în zilele următoare, ce prompt se
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
nu se bucură, în România, de firescul unei receptări adecvate. Există mici campanii de atragere a atenției asupra Basarabiei, dar cultura basarabeană e tratată mai degrabă cu indiferență. Și e nedrept ca tocmai unde ar fi normal să existe o receptivitate mai generoasă ea să lipsească. Voi încerca o compensație prin lecturi periodice, neconvenționale. O resimt ca pe o datorie profesională. Aerul nostru de superioritate, ca față de o rudă mai săracă, e nejustificat. (1918-1987) își datorează formația intelectuală Facultății de Litere
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
pe de altă parte sunt mult mai conectate cu ele însele, motiv pentru care sunt mai receptive la semnalele și gândurile venite din minte, decât bărbații. “Realitatea este că femeile sunt mai sensibile decât bărbații, iar intuiția fără sensibilitate și receptivitate nu există de fapt”, explică Orloff. Realitatea.net
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94044_a_95336]
-
familia înclinată a-și impune regulile rigide de comportament, opacitățile mentale. Abia ieșită în lume, poeta ținea să se asigure, înainte de toate, că e posibilă menținerea suplă a potențialului originar de sensibilitate, că-i este îngăduit să păstreze intacte antenele receptivității, inclusiv zestrea de ingenuitate, în pofida adversităților ivite. Încă la 26 decembrie 1928, lua măsuri preventive ca să nu risipească nimic din experiențele precoce acumulate: „Închin acest caiet sufletului meu de acum și mai cu seamă celuilalt, al copilăriei. Aci îmi voi
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
prilejul unor convorbiri destinate difuzării prin radio se arătase provocator și bășcălios. Asta era deci starea de spirit care mă anima și nu i-am ascuns-o. Mi-a mărturisit că dacă îl întâmpin cu o idee atât de ostilă receptivității nu numai că îmi blochez adeziunea, dar îl supun și pe el unei încordări. Șușară și-a organizat deci materialul pradă tensiunii care în zilele precedente publicării se instaurase în cugetul lui, izbutind totuși să și-o domine și să
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva indicații ale vitalității și primordialității lor continue. Ceea ce sugerez este că etnocentrismul a evoluat de-a lungul a milioane sau cel puțin sute de mii de ani ca o extensie a selecției de înrudire
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
considerații despre "versificare arăbească", iar exemplificările poeticianului se întind de la greci și latini la clasicii francezi, germani și italieni, de la poezia noastră populară și Dosoftei până la Gh. Asachi, Heliade, Alecsandri, Cârlova și Bolintineanu. Aș zice că nu se putea o receptivitate mai generoasă a unui canonic! Pentru sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe, genuri și retorici, a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a avut Cuvântul asupra ei. Prin urmare, și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]