15 matches
-
ratele dobânzii de politică monetară sunt la zero sau negative. b. în interiorul fiecărei faze „normale” sau „anormale” a ciclului de afaceri, există o fază expansionistă a economiei, în care ritmul de creștere a economiei este relativ înalt, și o fază recesionistă, în care ritmurile de creștere economică sunt negative. Acceptând această descriere a ciclului economic, apar imediat două întrebări: a) cum am putea să-l influențăm în mod preventiv, pentru ca efectele lui negative să fie minimizate? și b) care dintre cele
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
normal-recesionistă, politica fiscală este nevoită să fie contracționistă. De exemplu, într-o economie emergentă, care nu are o piață a titlurilor de stat adâncă, poziția prociclică a politicii fiscale în faza expansionistă condamnă politica fiscală la poziții prociclice în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
normal-recesionistă, politica fiscală este nevoită să fie contracționistă. De exemplu, într-o economie emergentă, care nu are o piață a titlurilor de stat adâncă, poziția prociclică a politicii fiscale în faza expansionistă condamnă politica fiscală la poziții prociclice în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
covârșitoare, forțele de stânga. Acele alegeri au permis consolidarea stângii, care a rămas la putere până în 1997; și (ii) ciclul economic mondial. Combinația celor doi factori a făcut ca, în general, partidele de dreapta să fie la putere în faza recesionistă a ciclului mondial, iar partidele de stânga în faza expansionistă. Astfel, partidele declarat de dreapta au fost mereu nevoite să ia măsuri relativ dure pentru ieșirea din recesiune, măsuri de care au beneficiat pardidele de stânga în următorul ciclu electoral
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
de care au beneficiat pardidele de stânga în următorul ciclu electoral, care, în general s-a suprapus cu faza expansionistă a economiei. Guvernele Roman și Stolojan au fost singurele guverne de stânga a căror perioadă s-a suprapus pe perioada recesionistă asociată cu recesiunea globală din 1991 și cu căderea comunismului și a pieței CAER. Resursele financiare transferate de la populație și sistemul bancar către întreprinderile de stat nerestructurate prin ratele negative ale dobânzii și prin cursul de schimb supraapreciat (adică prin
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
economică și financiară. În Uniunea Europeană am asistat la o creștere a gradului de sărăcie, muncă precară și inegalități, o situație care se poate înrăutăți în contextul actualei crize economice și financiare, având în vedere că previziunile arată o tendință recesionistă și o creștere a numărului șomerilor. Politicile enunțate în Strategia de la Lisabona și în Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă au contribuit la această situație, pentru că promovează dereglementarea financiară, liberalizarea pieței și nesiguranța în relațiile de muncă. Prin urmare
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
economice ale statului: * funcție de producție: statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politic ș.a.); * funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; * funcție de redistribuire a veniturilor în scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
dobânzii pentr u a părarea monedelor na ționale și pentru a împiedica fuga capitalurilo r s trăine, iar, pe de alta, scăderea masivă a cheltuielilor publice. Aceste recomandări au fost, însă, adese ori, criticate de experți, deoarece au un caracter recesionist și nu răspund condițiilor existente în țările lovite de crize. Pe măsură ce sistemul financiar mondial a deven it din ce mai inter conectat, FMI a efectuat o monitorizare multila ter ală, pe baza rapoartelor bianuale pe care le produce. Aceste eforturi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Statului: o funcție de producție: Statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politică ș.a.); o funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; o funcție de redistribuire a veniturilor, cu scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 1.3.1.4. Reconsiderarea intervenției Statului Pentru neoliberali, Statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reale - deficite structurale de 4% în 2007 și 8,9% din PIB în 2008, situate cu mult deasupra celor efective. Analiza caracterului politicii fiscal-bugetare din România indică prociclicitate accentuată arătând că România a făcut ajustări fiscale în perioadele de decalaj recesionist al PIB și a mărit excesul de cerere (epuizând spațiul fiscal) în perioadele cu decalaj expansionist, adică a mărit dezechilibrele fiscal-bugetare, accentuând persistența deficitelor bugetare ridicate. Propun analiza performanței managementului fiscal în România pe baza estimării indicatorului sold bugetar structural
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nu ar modifica niciodată politica fiscală, soldul bugetar ajustat ciclic ar rămâne constant. Altfel spus, modificările în deficitul bugetar structural reprezintă acțiuni de politică discreționară. Atunci când deficitul bugetar ajustat ciclic se înrăutățește (crește) în condițiile existenței unui decalaj de producție recesionist, politica fiscal-bugetară a fost prociclică. Când soldul bugetar ajustat ciclic se îmbunătățește (deficit mai mic sau excedent), adică atunci când se manifestă decalajul de producție recesionist, spunem că avem un semnal al unei politici fiscal-bugetare anticiclice” (Baldwin and Wyplosz, 2006). O
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Atunci când deficitul bugetar ajustat ciclic se înrăutățește (crește) în condițiile existenței unui decalaj de producție recesionist, politica fiscal-bugetară a fost prociclică. Când soldul bugetar ajustat ciclic se îmbunătățește (deficit mai mic sau excedent), adică atunci când se manifestă decalajul de producție recesionist, spunem că avem un semnal al unei politici fiscal-bugetare anticiclice” (Baldwin and Wyplosz, 2006). O altă viziune a influențelor exercitate de fluctuațiile economice asupra mărimii deficitului bugetar este abordarea prin prisma politicilor fiscale și bugetare promovate de autoritățile publice. Se
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
prin ritmuri de creștere economică medii peste ritmul de creștere al PIB potențial. Analiza naturii politicii fiscale în funcție de decalajul de producție al PIB arată că în majoritatea perioadei luată în calcul politica fiscală a fost prociclică. În perioadele cu decalaj recesionist al PIB deficitul bugetar structural a scăzut iar în perioadele cu decalaj expansionist al PIB deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitul bugetar structural a crescut. Astfel, singurele perioade în care politica fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul de afaceri politic. Îngrijorător, România a procedat la consolidare (ajustare) fiscală în perioadele de decalaj recesionist, creând spațiu fiscal care a fost epuizat în perioadele de expansiune puternică (vezi exemplul din perioada 2006-2008). Capitolul 2 Reforma indicatorului sold bugetar structural - estimarea soldului bugetar ajustat ciclic și în raport de absorbție (CAAB) În primul capitol am dezbătut
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
perioadă scurtă de timp”. (Socol și Soviani, 2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]