91 matches
-
Noica este filosoful prin excelență, cu prestigiul autorității supreme în toate ale filosofiei. De fapt, există, cum arătăm mai înainte, două culturi filosofice în lumea românească. Iar direcția scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui Mircea Florian, Recesivitatea că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui Mircea Florian, Recesivitatea că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se bucură de un mare interes. E, repet, aici confuzia dintre filosofie și literatura, cărțile lui Noica fiind considerate mare literatura. Și nu e vorba numai de actul creator
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
știa bine că filosofiile majore sînt, toate, sisteme. De aceea și-a intitulat al doilea volum din Devenirea intru ființă, Tratat de ontologie. De o bună prezentare are parte tendința sistemică a lui Mircea Florian, întruchipata în cartea sa postuma Recesivitatea că structura a lumii, cu căutarea unei formule a universului, exprimată prin cuplurile conceptuale atît de diversificate, care au parte, în studiul d-lui M. Flonta, de o atentă analiza. Dl. Mircea Flonta a publicat o carte de filosofie care
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
operelor care, în succesiune, creează istoria filosofiei românești. Or, din păcate, l-am surprins uneori pe prea-tînărul autor (e asistent și doctorand) carent la un capitol sau altul. De pildă, necunoașterea operei lui Mircea Florian, cu deosebire cartea lui postumă Recesivitatea ca structură a lumii, e prea evidentă, încît tabloul perioadei interbelice sau cel al anilor cincizeci-optzeci rămîne împuținat și chiar în bună măsură deformat. Pentru că, nu cred că exagerez, cartea aceasta a lui Mircea Florian este, de departe, cea mai
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
în genofondul efectivului R1 a unei proporții mai ridicate de gene din partea rasei materne. Indivizii R1 astfel reținuți au fost împerecheați între ei. De asemenea, ținându-se cont de modul de transmitere a principalelor însușiri și de manifestarea dominanței și recesivității, femelele R1MT care aveau o constituție robustă, dar care fenotipic exprimau o uniformitate și o finețe a fibrelor necorespunzătoare, urmau să fie împerecheate tot cu berbeci Merinos transilvănean sau cu masculi R2. În marea lor majoritate, indivizii R1 reținuți îndeplineau
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
au creat, în interiorul spațiului ei, opere de valoare universală. Destinul trist al nereceptării echivalează cu destinul uitării. Cei ce lucraseră drept au fost izgoniți de la locul sfânt și au fost uitați în cetate. Mircea Florian, gânditor de talie europeană, autorul "Recesivității ca structură a lumii" și al altor peste 20 de lucrări filosofice, este unul dintre cei uitați în cetate. Noul dualism recesiv, model exemplar al gândului filosofic original, ar fi fost suficient să-l propulseze printre marii gânditori ai veacului
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
marii gânditori ai veacului. N-a fost să fie așa. Nici cât a trăit, nici după moarte. Un destin nedrept pare să-l fi urmărit până în ultimul an al vieții (1960): Mircea Florian nu a apucat să-și vadă tipărită "Recesivitatea". Iar posteritatea va contribui și ea la amânarea împlinirii - prin operă - a unei existențe filosofice de excepție: Mircea Florian nu are nici până acum, începută măcar, editarea operelor complete, deși s-au scurs peste 40 de ani de la trecerea sa
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
existat Nae Ionescu. Nae, cu strălucirea construcției spontane a gândului filosofic în fața studenților, eclipsa "vocea sugrumată de o emoție secretă, neînțeleasă" a lui Mircea Florian. Dar magiei discursului naeionescian, i se opunea edificiul unei gândiri sistematice, îndelung elaborate a autorului "Recesivității". De la Titu Maiorescu, poate, cultura română nu mai avusese un spirit critic mai cuprinzător decât Mircea Florian. Am fi tentați să percepem raportul Nae Ionescu-Mircea Florian ca pe un ...dualism recesiv. " Cred că m-aș fi legat mai mult de
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
post-mortem. (1990) în 1948 este scos de la catedră. Urmărit de Securitate, este arestat într-o noapte, după ora 11:00, cum povestea soția lui, Angela Florian, întrucât făcuse parte din partidul lui Titel Petrescu. în închisoare concepe ideea fundamentală a recesivității. Este eliberat după opt luni. Arăta ca o umbră. Dumneavoastră cine sunteți? l-a întrebat, la întoarcerea acasă, doamna Florian. La scurt timp, este numit cercetător la Institutul de Filosofie, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
cine sunteți? l-a întrebat, la întoarcerea acasă, doamna Florian. La scurt timp, este numit cercetător la Institutul de Filosofie, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp, "Organon"-ul aristotelic. Susținut de soție, se hotărăște să scrie "Recesivitatea", pe care o termină în cinci ani și pe care o lasă în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în 1983 și 1987, la Editura Eminescu, probabil cu binecunoscutele "extracții
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp, "Organon"-ul aristotelic. Susținut de soție, se hotărăște să scrie "Recesivitatea", pe care o termină în cinci ani și pe care o lasă în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în 1983 și 1987, la Editura Eminescu, probabil cu binecunoscutele "extracții" din text. Putem spera, oare, în integralitatea variantei originale, la o posibilă reeditare? " Această pasiune a lucrului de zi cu zi" Mircea
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
poeți străini. Mircea Florian avea - am putea spune - stilistica gândirii germane și structura sensibilității franceze. Cu studenții își manifesta un fel de sociabilitate intelectuală. Unii i-au rămas alături toată viața, considerându-l unul dintre marile caractere din toate timpurile. "Recesivitatea ca structură a lumii" Orice filosof cu intenții sistematice se raportează critic la istoria filosofiei, și aceasta pentru că filosofia nu poate ființa în afara istoriei ei. Dacă la tinerețe Mircea Florian se raporta la gândirea occidentală ca la un model de
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
raporta la gândirea occidentală ca la un model de filosofare, la maturitate dorea ca acest model să fie depășit. Atunci se configurează și se limpezește, la filosoful român, expresia unei curajoase și originale concepții despre lume, al cărei principiu este recesivitatea. în biologie, cum se știe, caraterul recesiv înseamnă caracterul ereditar sau gena care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. Lumea, după Mircea Florian, are o structură recesivă. Existenței îi sunt proprii termeni antinomici. Unul domină, stă înainte
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
recesiv - să fie degradat. Termenii nu sunt unul pozitiv și altul negativ, ci ambii sunt pozitivi, dar nu sunt de putere egală. Existență-cunoaștere, rațional-irațional, violență-iubire, național-supranațional etc. se întrețes, se audiază reciproc, fără a se dizolva unul în altul. Principiul recesivității este singurul în stare să treacă de false opoziții. Iată, de pildă, cum se manifestă dualismul recesiv național-supranațional: "Supranaționalul organizează dinafară naționalismele ca un principiu recesiv, subordonat, dar învestit cu o valoare superioară." " Totul e ca cineva să înceapă să
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
pot face: să creeze o tensiune a minții din simpla înlănțuire a cuvintelor, absorbind atenția ascultătorilor pînă la pragul ignorării complete a ambianței din amfiteatru. Și astfel, de la antinomia gustului la Kant pînă la sincretismul culturilor de tip anonim, de la recesivitatea lui Mircea Florian pînă la Estetica lui Tudor Vianu, de la sensul termenului de "estetică" la Alexander Baumgarten pînă la distincțiile conceptuale ale lui Benedetto Croce, Ion Ianoși, purtîndu-ne în lumea de dincolo a schemelor filozofice, ne scotea pentru o vreme
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
Dionisiatul, T., Maica Domnului în teologia și imnografia Sfinților Părinți, București, Editura Bizantină, 2002, 360 pag., 25 lei; 35. Dionisie, Lumea în vremurile de pe urmă, vol. II, Muntele Athos, Editura Prodromos, 2010, 250 pag. 15 lei; 36. Florian, Mircea, Logica recesivității, Craiova, Editura Aius, 2006, 270 pag., 30 lei; 37. Ghenoiu, Gherontie, Îndrumătorul bunului creștin, f.l., 2006, 328 pag., 15 lei; 38. Grigorie al Nyssei, Despre rugăciunea Domnească, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 100 pag., 10 lei(2); 39. Grigorie al
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: „În regimul despotic, fiindcă s-a suprimat libertatea criticii, nu există decât laude [...]. Critică abia tolerată devine cu atât mai violență cu cat lovește în efecte secundare, cruțând cauzele principale”. (Mircea Florian, Recesivitatea, 1983, p.518) După Titu Maiorescu, ar exista trei categorii de oameni: Prima ar fi a celor care „înaintează prin protecție”. În vremurile depersonalizării prin teroare ideologică această categorie s-a lărgit foarte mult în comparație cu secolul XIX. Azi, prima categorie
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
Bârda, Ed. Cuget Românesc, 2005, 144 pag., 7 lei; 39. Florian, Mircea, Filosofia timpului nostru, Craiova, Editura Aius, 2003, 590 pag., 60 pag.; 40. Florian, Mircea, Filosofia românească, Craiova, Editura Aius, 2005, 310 pag., 40 lei; 41. Florian, Mircea, Logica recesivității, Craiova, Editura Aius, 2006, 270 pag., 25 lei; 42. Gheorghe, Ghelasie, Trăirea mistică a Liturghiei, Frăsinei, Editura Platytera, f.a., 390 pag., 30 lei; 43. Ioniță, V., Pătuleanu, C., Constantin Brâncoveanu și relațiile sale cu Europa veacului al XVIII-lea, Craiova
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
nu este o aparență, dar nu este nici o "forță" în sine, ci o relație între fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține, în acest context, că gândirea modernă a tranșat problema raporturilor dintre cauzalitate și finalitate, păstrând pentru prima forța, iar pentru cealaltă, orientarea. Finalitatea este concepută ca fiind aparentă de către H. Bergson, în lucrarea menționată mai devreme, urmarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Humanitas, București, 1992. FICHTE, I. G., Doctrina științei, traducere de Paul Blendea și Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 1996. FLONTA, Mircea, Adevăruri necesare? Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. FLORIAN, Mircea, Reconstrucție filosofică, Casa Școalelor, București, 1944. FLORIAN, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, vol. I, 1983, vol. II, 1987. FLORIAN, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să știe despre toate și să reducă la toate întrebarea : de ce? și anume, materia, forma, mișcarea, motivul." Ed. cit., p. 49. 90 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, București, Editura Garamond, p. 137. 91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în vol. Opere 11, București, Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
bine aproximată. Caracteristicile determinate multifactorial implică factori genetici complecși (poligenici) și factori non-genetici (de exemplu, psihosociali). Determinismul genetic multifactorial asumă că: în determinarea unei caracteristici sunt implicate mai multe locus-uri; la nivelul acestor locus-uri nu există relația de dominanță și recesivitate; locus-urile acționează în manieră aditivă, fiecare adăugând sau extrăgând din caracteristica fenotipică; mediul interacționează cu genotipul pentru a determina fenotipul. Determinismul non-genetic multifactorial asumă că: un număr mare de factori non-genetici au rol în determinarea unor caracteristici fenotipice; unii din
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
necăsătorite legal”. Proporția acestor copii în România „a crescut de la 17% în 1993, la 24% în 1999”. Deci, ponderea acestui model reproductiv (numărul de copii fiind mic, acest model nu conduce la simpla înlocuire a generațiilor, ci la o alarmantă recesivitate a generațiilor) a crescut în România, în șase ani, cu 7%, deci cu 1% pe an, ceea ce arată o creștere constantă a frontului de val al acestui model reproductiv care se nutrește din scăderea energiei vieții, din amânarea bucuriei de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sincronism biologic european, în întregime malefic, și care se fondează pe cea mai teribilă criză a sentimentelor sau trăirilor fondatoare, criza „bucuriei copiilor”. Cum acest sentiment este fața cea mai relevantă a speranței, putem spune că recesiunea lui este simptomul recesivității speranței la popoarele europene, al crizei încrederii în viitor. Popoarele europene par a fi popoare fără de speranță, obosite, indiferente la ce va fi mâine, acel „mâine” colectiv, național, european. Cu același fenomen se confrunta Roma lui Augustus, în cuprinsul căreia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
om angajat”, dar este astfel printr-o alterare a identității, deopotrivă refundamentare a ei. Cât despre atacurile lui la adresa modernității, ele se datorează tocmai acestei ecuații. Modernitatea e această sterilitate pe care Cioran, cu tot orgoliul său recuperator, cu toată recesivitatea sa înnăscută, o dezavuează. S-ar fi vrut mai degrabă un barbar decât un modern. Iar scrisul se definește, el însuși, din această perspectivă. Oricărui scriitor, știm bine, i-l preferă pe barbarul care nu știe nici să scrie, nici
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]