91 matches
-
analiză. Volum omagial Mircea Flonta, București, Editura All Educational, 1998. Idem, Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filozofiei în cultura românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1998. Mircea Florian, Îndrumare în filozofie, București, Editura Fundațiunei I.V. Socec, f.a. Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I-II, București, Editura Eminescu, 1987. Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, București, Editura Teora, 2001, traducere de Gabriel Cercel, Larisa Dumitru, Gabriel Kohn și Călin Petcana. Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Leipzig/Berlin, Teubner
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dintr-un număr de 25.000 persoane (copii, părinții lor, bunicii, frații, copiii fraților, frații părinților și copiii acestora). El enumera diferite moduri de moștenire ca spre exemplu: cea pe sex, cu dominanta simplă, cu manifestații parțiale sau lipsă, cu recesivitate simplă, dominanta condiționată sau mutație. El și-a rezumat cercetările în felul următor: despicătura de buză (+ despicătura palatină) și despicăturile palatine izolate sunt două malformații genetice independente. Despicătura buzei (+ despicătura palatului) este în marea majoritate a cazurilor o afecțiune ereditară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necăsătorite legal”. Proporția acestor copii în România „a crescut de la 17% în 1993, la 24% în 1999”. Deci, ponderea acestui model reproductiv (numărul de copii fiind mic, acest model nu conduce la simpla înlocuire a generațiilor, ci la o alarmantă recesivitate a generațiilor) a crescut în România, în șase ani, cu 7%, deci cu 1% pe an, ceea ce arată o creștere constantă a frontului de val al acestui model reproductiv care se nutrește din scăderea energiei vieții, din amânarea bucuriei de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sincronism biologic european, în întregime malefic, și care se fondează pe cea mai teribilă criză a sentimentelor sau trăirilor fondatoare, criza „bucuriei copiilor”. Cum acest sentiment este fața cea mai relevantă a speranței, putem spune că recesiunea lui este simptomul recesivității speranței la popoarele europene, al crizei încrederii în viitor. Popoarele europene par a fi popoare fără de speranță, obosite, indiferente la ce va fi mâine, acel „mâine” colectiv, național, european. Cu același fenomen se confrunta Roma lui Augustus, în cuprinsul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în „genes“ de către Wilhelm Johannsen). Pentru a-și susține teoriile legate de pangene, De Vries efectuează în 1890 o serie de experimente de hibridizare a mai multor specii de plante. Necunoscând lucrările lui Mendel, el folosește legile de dominanță și recesivitate, segregare și asortare independentă, pentru a explica rata de 3:1 a fenotipurilor în a doua generație. De Vries a definit mutațiile ca fiind modificări bruște, care în dinamica evoluțiilor speciilor vegetale și animale (în filogenie) pot apărea mai frecvent
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992. Florian, Mircea, Scrieri alese, Editura Academiei, București, 1968. Florian, Mircea, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Frăteanu, Vasile, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ghideanu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
430 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, p. 79. 431 Ibidem, p. 72. 432 Ștefan Afloroaei, Întâmplare și destin, p. 67. 433 Ibidem, pp. 124-132. 434 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, pp. 66-67. 435 Vezi Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983. 1987. 436 Pe această temă, am scris un articol intitulat " Urmele metafizice ale unui mit cosmogonic românesc", publicat în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pot face: să creeze o tensiune a minții din simpla înlănțuire a cuvintelor, absorbind atenția ascultătorilor pînă la pragul ignorării complete a ambianței din amfiteatru. Și astfel, de la antinomia gustului la Kant pînă la sincretismul culturilor de tip anonim, de la recesivitatea lui Mircea Florian pînă la Estetica lui Tudor Vianu, de la sensul termenului de "estetică" la Alexander Baumgarten pînă la distincțiile conceptuale ale lui Benedetto Croce, Ion Ianoși, purtîndu-ne în lumea de dincolo a schemelor filozofice, ne scotea pentru o vreme
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
au creat, în interiorul spațiului ei, opere de valoare universală. Destinul trist al nereceptării echivalează cu destinul uitării. Cei ce lucraseră drept au fost izgoniți de la locul sfânt și au fost uitați în cetate. Mircea Florian, gânditor de talie europeană, autorul "Recesivității ca structură a lumii" și al altor peste 20 de lucrări filosofice, este unul dintre cei uitați în cetate. Noul dualism recesiv, model exemplar al gândului filosofic original, ar fi fost suficient să-l propulseze printre marii gânditori ai veacului
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
marii gânditori ai veacului. N-a fost să fie așa. Nici cât a trăit, nici după moarte. Un destin nedrept pare să-l fi urmărit până în ultimul an al vieții (1960): Mircea Florian nu a apucat să-și vadă tipărită "Recesivitatea". Iar posteritatea va contribui și ea la amânarea împlinirii - prin operă - a unei existențe filosofice de excepție: Mircea Florian nu are nici până acum, începută măcar, editarea operelor complete, deși s-au scurs peste 40 de ani de la trecerea sa
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
existat Nae Ionescu. Nae, cu strălucirea construcției spontane a gândului filosofic în fața studenților, eclipsa "vocea sugrumată de o emoție secretă, neînțeleasă" a lui Mircea Florian. Dar magiei discursului naeionescian, i se opunea edificiul unei gândiri sistematice, îndelung elaborate a autorului "Recesivității". De la Titu Maiorescu, poate, cultura română nu mai avusese un spirit critic mai cuprinzător decât Mircea Florian. Am fi tentați să percepem raportul Nae Ionescu-Mircea Florian ca pe un ...dualism recesiv. " Cred că m-aș fi legat mai mult de
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
post-mortem. (1990) în 1948 este scos de la catedră. Urmărit de Securitate, este arestat într-o noapte, după ora 11:00, cum povestea soția lui, Angela Florian, întrucât făcuse parte din partidul lui Titel Petrescu. în închisoare concepe ideea fundamentală a recesivității. Este eliberat după opt luni. Arăta ca o umbră. Dumneavoastră cine sunteți? l-a întrebat, la întoarcerea acasă, doamna Florian. La scurt timp, este numit cercetător la Institutul de Filosofie, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
cine sunteți? l-a întrebat, la întoarcerea acasă, doamna Florian. La scurt timp, este numit cercetător la Institutul de Filosofie, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp, "Organon"-ul aristotelic. Susținut de soție, se hotărăște să scrie "Recesivitatea", pe care o termină în cinci ani și pe care o lasă în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în 1983 și 1987, la Editura Eminescu, probabil cu binecunoscutele "extracții
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp, "Organon"-ul aristotelic. Susținut de soție, se hotărăște să scrie "Recesivitatea", pe care o termină în cinci ani și pe care o lasă în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în 1983 și 1987, la Editura Eminescu, probabil cu binecunoscutele "extracții" din text. Putem spera, oare, în integralitatea variantei originale, la o posibilă reeditare? " Această pasiune a lucrului de zi cu zi" Mircea
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
poeți străini. Mircea Florian avea - am putea spune - stilistica gândirii germane și structura sensibilității franceze. Cu studenții își manifesta un fel de sociabilitate intelectuală. Unii i-au rămas alături toată viața, considerându-l unul dintre marile caractere din toate timpurile. "Recesivitatea ca structură a lumii" Orice filosof cu intenții sistematice se raportează critic la istoria filosofiei, și aceasta pentru că filosofia nu poate ființa în afara istoriei ei. Dacă la tinerețe Mircea Florian se raporta la gândirea occidentală ca la un model de
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
raporta la gândirea occidentală ca la un model de filosofare, la maturitate dorea ca acest model să fie depășit. Atunci se configurează și se limpezește, la filosoful român, expresia unei curajoase și originale concepții despre lume, al cărei principiu este recesivitatea. în biologie, cum se știe, caraterul recesiv înseamnă caracterul ereditar sau gena care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. Lumea, după Mircea Florian, are o structură recesivă. Existenței îi sunt proprii termeni antinomici. Unul domină, stă înainte
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
recesiv - să fie degradat. Termenii nu sunt unul pozitiv și altul negativ, ci ambii sunt pozitivi, dar nu sunt de putere egală. Existență-cunoaștere, rațional-irațional, violență-iubire, național-supranațional etc. se întrețes, se audiază reciproc, fără a se dizolva unul în altul. Principiul recesivității este singurul în stare să treacă de false opoziții. Iată, de pildă, cum se manifestă dualismul recesiv național-supranațional: "Supranaționalul organizează dinafară naționalismele ca un principiu recesiv, subordonat, dar învestit cu o valoare superioară." " Totul e ca cineva să înceapă să
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
operelor care, în succesiune, creează istoria filosofiei românești. Or, din păcate, l-am surprins uneori pe prea-tînărul autor (e asistent și doctorand) carent la un capitol sau altul. De pildă, necunoașterea operei lui Mircea Florian, cu deosebire cartea lui postumă Recesivitatea ca structură a lumii, e prea evidentă, încît tabloul perioadei interbelice sau cel al anilor cincizeci-optzeci rămîne împuținat și chiar în bună măsură deformat. Pentru că, nu cred că exagerez, cartea aceasta a lui Mircea Florian este, de departe, cea mai
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Noica este filosoful prin excelență, cu prestigiul autorității supreme în toate ale filosofiei. De fapt, există, cum arătăm mai înainte, două culturi filosofice în lumea românească. Iar direcția scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui Mircea Florian, Recesivitatea că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
scientist-rationalistă maioresciana cîștiga în dimensiune prin cartea postuma a lui Mircea Florian, Recesivitatea că structura a lumii, asezîndu-se pe același piedestal (dacă nu chiar mai sus) cu opera lui Blaga sau Nocia. Dar (voi reveni la lucrarea lui M. Florian) Recesivitatea nu e citită mai de nimeni, pe cînd opera lui Noica se bucură de un mare interes. E, repet, aici confuzia dintre filosofie și literatura, cărțile lui Noica fiind considerate mare literatura. Și nu e vorba numai de actul creator
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
știa bine că filosofiile majore sînt, toate, sisteme. De aceea și-a intitulat al doilea volum din Devenirea intru ființă, Tratat de ontologie. De o bună prezentare are parte tendința sistemică a lui Mircea Florian, întruchipata în cartea sa postuma Recesivitatea că structura a lumii, cu căutarea unei formule a universului, exprimată prin cuplurile conceptuale atît de diversificate, care au parte, în studiul d-lui M. Flonta, de o atentă analiza. Dl. Mircea Flonta a publicat o carte de filosofie care
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
în genofondul efectivului R1 a unei proporții mai ridicate de gene din partea rasei materne. Indivizii R1 astfel reținuți au fost împerecheați între ei. De asemenea, ținându-se cont de modul de transmitere a principalelor însușiri și de manifestarea dominanței și recesivității, femelele R1MT care aveau o constituție robustă, dar care fenotipic exprimau o uniformitate și o finețe a fibrelor necorespunzătoare, urmau să fie împerecheate tot cu berbeci Merinos transilvănean sau cu masculi R2. În marea lor majoritate, indivizii R1 reținuți îndeplineau
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
opune norocului, dar nu-l anulează. Opoziția necontradictorie dintre cei doi termeni derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
opune norocului, dar nu-l anulează. Opoziția necontradictorie dintre cei doi termeni derivă din tendința spre echilibru a forțelor opuse, ceea ce este tot una cu mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
literar: informația predomină. Distribuția elementelor de structură trădează Însă viziunea autorului despre Întreg secolul literar francez. Deși nu are veleități de teoretician, vrînd-nevrînd, el propune o sinteză, subîntinsă de o prea puțin explicit mărturisită viziune istorică. Dominique Viart crede În recesivitate. El nu este, adică, hegelian sau posthegelian, ci, dezabuzat, propune, cantemirian, “măriri” și ”decăderi”. Depresiunile ar fi trei, plasate cronologic la Început de secol (1), post-existențialismul (2) și sfîrșitul de secol (3), adică prezentul. Rămîn două culmi, atinse În preajma celui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]