91 matches
-
nu este o aparență, dar nu este nici o "forță" în sine, ci o relație între fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține, în acest context, că gândirea modernă a tranșat problema raporturilor dintre cauzalitate și finalitate, păstrând pentru prima forța, iar pentru cealaltă, orientarea. Finalitatea este concepută ca fiind aparentă de către H. Bergson, în lucrarea menționată mai devreme, urmarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Humanitas, București, 1992. FICHTE, I. G., Doctrina științei, traducere de Paul Blendea și Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 1996. FLONTA, Mircea, Adevăruri necesare? Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. FLORIAN, Mircea, Reconstrucție filosofică, Casa Școalelor, București, 1944. FLORIAN, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, vol. I, 1983, vol. II, 1987. FLORIAN, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să știe despre toate și să reducă la toate întrebarea : de ce? și anume, materia, forma, mișcarea, motivul." Ed. cit., p. 49. 90 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, București, Editura Garamond, p. 137. 91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în vol. Opere 11, București, Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Comunicarea extraverbală, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ender, Ph. (1999), Multivariate Analysis. Hierarchical Cluster Analysis. http://www.gseis.ucla.edu/ender/ender.html Evans, Desmond W. (1986), People, Communication and Organization, Pitman, ed. a 2-a, London. Florian, M. (1987), Recesivitatea ca structură a lumii, vol. 2, Editura Eminescu, București. Gahagan, J. (1984), Social Interaction and its Management, Routledge, London. Gill, D., Adams, B. (1989), ABC of Communication Studies, Macmillan, Basingstoke. Goffman, E. (1959), The presentation of Self in Everyday Life
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
convingerea că durabilitatea și stabilitatea se găsesc din plin în sfera frumosului. Pe acest lucru se bazează, în mare parte, integritatea noastră morală și intelectuală". Renăscînd caracterul conservator, chiar reacționar al literaturii, face apel la Mircea Florian și lucrarea sa Recesivitatea ca structură a lumii, publicată în două volume, Editura Eminescu, 1983, 1987. "Recesivitatea" este un fel de element secundar, subordonat, complementar și opus, care completează orice concept, eveniment sau structură și care e, probabil, indispensabil existenței întregului. Dezvoltînd puțin această
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest lucru se bazează, în mare parte, integritatea noastră morală și intelectuală". Renăscînd caracterul conservator, chiar reacționar al literaturii, face apel la Mircea Florian și lucrarea sa Recesivitatea ca structură a lumii, publicată în două volume, Editura Eminescu, 1983, 1987. "Recesivitatea" este un fel de element secundar, subordonat, complementar și opus, care completează orice concept, eveniment sau structură și care e, probabil, indispensabil existenței întregului. Dezvoltînd puțin această teorie (și, în același timp, privind-o dintr-un unghi istoric), am putea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
recesiv, subordonat, fără ca subordonarea să implice o devalorizare. Factorul dominant este "mai tare" ontologic, ceea ce nu înlătură posibilitatea ca raportul recesiv să sufere variații, să treacă prin diferite grade pînă chiar la răsturnarea lui. Faptul gradării, al varierii raportului de recesivitate explică opinia, curentă în dialectica hegeliană, că un termen "trece" în opusul lui contradictoriu. Se înțelege, nu poate fi vorba ca individualul dominant să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
individualul dominant să facă loc unui general care, din recesiv cum era înainte, ocupă locul dominant. Procesul de abstractizare poate fi considerat ca o răsturnare a asimetriei inițiale. Din fericire, răsturnarea abstractizării poate fi ușor anulată. Sînt încă răsturnări de recesivitate de mai mare importanță și mai greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai știm atunci dacă Dumnezeu este individual sau general, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
subalternă termenul recesiv să fie degradat" [Florian,1983:42]. Dualitatea dintre Dumnezeu și expresia exterioară a creației sale este recesivă, în sensul că cea din urmă creatura este o rezultantă a Celui Dintîi: Creatorul. Pe de altă parte, însăși prezența recesivității este o expresie a "negației" desfășurate în lume, a dezechilibrului dintre perfecțiunea fără de rău a Ideii Absolute și de manifestările sale exterioare, avînd deja latent implantat germenele răului. În final, oscilînd între cele două variante mai sus menționate, soluția pentru
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lume. Limbajul verbal și cele nonverbale definesc aceste categorii de instrumente. 3.3.1. Puterea înșelătoare a limbajului Să ne amintim, urmărind experiența edenică a ființei umane, că cel dintîi instrument de "putere mincinoasă" a fost cuvîntul. Iată cum dialectica "recesivității" a înzestrat cuvîntul, printr-o subtilă șiretenie, atît cu resurse constructive, dacă ne gîndim la faptul că lumea însăși este un rezultat al desfășurării Cuvîntului Creator, cît și cu resurse deconstructive, dacă ne amintim că păcatul originar și căderea ce
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică, București, 1982. Evseev, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1997. Ficeac, Bogdan, Biografia unui sistem totalitar, Postfață la: Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, volumul 1, Editura Eminescu, București, 1983. Galeriu, Constantin, Creația ca dar și jertfă, Editura Harisma, București, 1991. Gorgos, Constantin (coordonator), Dicționar de psihiatrie, volum 3, Editura Medicală, București, 1989. Henry, Carl F. H., Dumnezeu, revelație și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
hemoglobinei HbS, în cazul anemiei falciforme, care manifestă codominanță cu alela normală HbA și care conferă chiar avantaj selectiv-adaptativ heterozigoților (purtătorilor) în zonele bântuite de malarie. Această constatare se poate constitui într- o înțelegere a mecanismului mendelian al dominanței și recesivității, precum și al codominanței și semidominanței, codominanța fiind rezultatul interacțiunii, la nivel posttranslațional, dintre produșii celor două alele HbA și HbS, pe când semidominanța HbA / HbS presupune interacțiune la nivel genic, ambele gene funcționând cvasiegal, între ele nefiind raport de dominanță, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codominanței și semidominanței, codominanța fiind rezultatul interacțiunii, la nivel posttranslațional, dintre produșii celor două alele HbA și HbS, pe când semidominanța HbA / HbS presupune interacțiune la nivel genic, ambele gene funcționând cvasiegal, între ele nefiind raport de dominanță, dar nici de recesivitate reciprocă. Analiza mutațiilor genelor globinice arată că evenimentele mutaționale au loc la nivelul genelor structurale sau în regiunile adiacente implicate în reglarea activității acestora. mutațiile sunt de o mare diversitate ca extindere, de la o singură pereche de nucleotide sau câteva
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru grupa sangvină AB. Aceasta înseamnă că alelele IA și IB sunt dominante față de alela recesivă i desemnată și I0, iar atunci când ele intră împreună în structura genetică a unui individ uman nu manifestă una față de cealaltă, nici dominanță nici recesivitate, ci se exprimă concomitent cu o aceeași intensitate, conducând la apriția unui nou fenotip (grupa de sânge AB) distinct de acela determinat de fiecare alelă în parte, ceea ce caracterizează fenomenul de codominanță. Linia oblică din formulele genotipice de mai sus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, Niall, Marele declin. Cum decad instituțiile și mor economiile, Editura Polirom, Iași, 2014. Feuerbach, Ludwig, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961. Filipescu, Iancu, Orașul în gândirea weberiană, www.revistadesociologie.ro, nr. 5-6/2000. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, Editura Eminescu, București, 1983. Fraser, Antonia, Vasul mai slab. Destinul femeii în Anglia secolului al XVII-lea, Editura Curtea Veche, București, 2012. Friedman, Milton, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995. Fukuyama, Francis, Marea ruptură. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
ideea de școală filozofică românească se justifică cu atât mai mult, cu cât cred că putem vorbi de trei construcții sistematice: Rădulescu-Motru, care o începe mai devreme, Lucian Blaga - unde lucrurile sunt aproape unanim acceptate, și Mircea Florian, a cărui Recesivitatea ca structură a lumii ne arată nu numai o intenție, ci o realizare sistematică. Avem, așadar, trei mari constructori și făuritori de sisteme, care s-au impus în cultura noastră și pe care noi căutăm, prin studii, în măsura în care le putem
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]