7 matches
-
o parte componentă a Munților Abrudului, situați în sudul Munților Bihor. El se înalță în hotarul satului Buceș-Vulcan, la granița dintre județele Hunedoara și Albă. Acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriașe în marile calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masă de calcar a muntelui se înalță de la bază cu aproximativ 300 m, versantul
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care formațiunile de corali se observă atât de bine. Cariera de la Purcăreni a fost deschisă în secolul al XIX-lea pentru exploatarea klipei calcaroase
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-un prag deversant, canalul rapid, disipatoarele de energie și un canal de evacuare cu debușare în lacul de compensare. Pragul deversant este un deversor cu
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
s-a aplicat o soluție tehnică originală pentru betonare, cofrajul feței finite fiind realizat din fundul unei cutii metalice care la montaj era goală, iar la betonare se umplea cu apă pentru ca greutatea să preia presiunea betonului proaspăt vibrat. - Grindul recifal la ambele maluri prezintă cote joase, fapt ce a necesitat supraînălțarea crestei sale până la cota coronamentului cu baraje de greutate de 10 - 20 m înălțime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - În vederea împiedicării pierderilor de apă prin frontul de retenție s-a prevăzut realizarea unui voal de etanșare la baza barajului principal și în grindurile recifale și injectii de legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m în zona grindurilor recifale. - Există
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
grindurile recifale și injectii de legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stâncă, sisteme de drenaj și piezometre. Adâncimea voalului variază de la 22 m în zona barajului principal la 55-60 și chiar 100 m în zona grindurilor recifale. - Există un canal de aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]