19 matches
-
învățare este exercițiul. Profesorul trebuie să-și dozeze efortul astfel încât activitatea sa să nu determine pasivitatea elevilor. În deceniile trei și patru, în SUA, apar orientările antiprogresiste: perenialismul (Robert Maynard Hutchins, Mortmer Jerome Adler), esențialismul (Isaac Kandel, William Bagley) și reconstrucționismul (George Sylvester Counts, Theodore Brameld). Pledoarie pentru educația în conformitate cu natura, perenialismul susține că școala trebuie să ofere acel conținut care permite dezvoltarea minții. Negând necesitatea orientării practic - utilitariste, noul curent consideră că nu există nici un motiv pentru diversificarea metodelor de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
concepția reconstrucționistă, concepția tehnologizantă și concepția academică 45. Cea din urmă le aparține celor numiți de Bobbitt (1918) „avocații culturii”46. Umaniștii sunt apărătorii „curriculumului centrat pe learner” și ai individualizării instruirii; tehnologizanții sunt adepți ai filosofiei progresiviste și ai „reconstrucționismului social”, având cu aceștia numeroase convergențe. Lista lui Eisner și Valancetc "Lista lui Eisner și Valance" Eisner și Valance (1974) au propus o listă postmodernă cu cinci orientări care merită detaliată. „Pentagrama câmpului curricular” cuprinde: • orientarea cognitivistă: Teoreticienii acesteia susțin
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În 1974, Eisner și Vallance au publicat Conflicting Conceptions of Curriculum 43 - lucrarea a avut un efect de trăsnet, lovind în „inima raționalist-logicistă” a teoriei curriculare moderniste. Eisner și Vallance au identificat „cinci paradigme aflate în conflict”: cognitivismul, tehnologismul, subiectivismul, reconstrucționismul și academismul raționalist. Tuturor le-a făcut un rechizitoriu dur. Cognitiviștii susțineau că menirea curriculumului se reduce la dezvoltarea unui repertoriu de abilități intelectuale, aplicabile oricărei probleme, din orice domeniu. Pentru ei, disciplinele de învățământ și temele de studiu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
individuale cu interesele sociale, astfel încât „produsul curricular”, adică absolventul, să devină un membru activ, bine integrat în societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială” apropie reconstrucționismul social de tehnologism; de fapt, reconstrucționismul nu este decât „varianta socializată” a tehnologismului. În fine, raționaliștii academici sunt păstrătorii tradițiilor. Pentru ei, curriculumul trebuie să aibă ca scop major formarea studenților pentru a folosi și a aprecia idei ca să lucreze
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricular”, adică absolventul, să devină un membru activ, bine integrat în societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială” apropie reconstrucționismul social de tehnologism; de fapt, reconstrucționismul nu este decât „varianta socializată” a tehnologismului. În fine, raționaliștii academici sunt păstrătorii tradițiilor. Pentru ei, curriculumul trebuie să aibă ca scop major formarea studenților pentru a folosi și a aprecia idei ca să lucreze într-un anumit domeniu intelectual sau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie politică. Reprezentanții acestui curent au adoptat idei marxiste și neomarxiste pentru a interpreta curriculumul modern ca un „text politic”. Cei mai mulți cercetători s-au aflat sub influența teoriei reproducției sociale, edificată
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
14.2. Personalismul educația ca operă de caritate 186 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" 189 14.4. Critici aduse filosofiei pragmatice a educației 196 14.4.1. Perenialismul 196 14.4.2. Esențialismul 197 14.4.3. Reconstrucționismul 199 15. CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel unor foarte puternice cerințe ale economiei Statelor Unite. A stimulat activitatea creatoare a profesorilor, tendința spre inovare în învățămînt. Cum vom vedea însă, reacțiile față de progresivism nu au întîrziat să se manifeste sub forma unor noi curente pedagogice: perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul. A ne opri acum asupra obiecțiilor ce s-au adus și se pot aduce concepției pedagogice a lui J. Dewey înseamnă să anticipăm unele critici formulate chiar de curentele antiprogresiviste apărute în S.U.A. 4.2. Libertatea de manifestare a copilului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru a se obține tot ceea ce contribuie la făurirea unor experiențe de valoare. Vom vedea că învățămîntul organizat pe baza acestor teze, ca și tezele înseși, au fost supuse unor critici severe de către adepții unor tendințe pedagogice antiprogresiviste: perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul. 7.4. Reacții față de "educația nouă" Într-o vreme în care, în Franța, ca și în multe alte țări, "educația nouă" cîștiga numeroase adeziuni, creîndu-se chiar o mișcare în favoarea adoptării principiilor formulate la Calais (1921) și Nisa (1932), un profesor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
4. Critici aduse filosofiei pragmatice a educației Deși larg răspîndit, devenind curentul pedagogic dominant în S.U.A., în deceniile trei și patru, progresivismul a fost supus unor severe critici din partea unor orientări care, prin esența lor, sînt anti-progresiviste (perenialismul, esențialismul și reconstrucționismul). 14.4.1. Perenialismul Dacă progresivismul își întemeia cea mai mare parte a tezelor sale pedagogice pe ideea de schimbare a societății, precum și pe aceea de diversitate a naturii umane, perenialismul adopta ca punct de sprijin al construcției sale teoretice
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
formulat, progresivismul conducea inevitabil spre conformism social, spre subordonarea față de mediu. Se va vedea că această critică va fi reluată cu mai multă vehemență de către o altă orientare pedagogică americană, devenită relativ puternică în a doua jumătate a secolului XX reconstrucționismul. Omul, își continuă raționamentul perenialiștii, este prin natura sa o ființă care gîndește; scopul educației nu poate fi altul decît cultivarea însușirii specific umane rațiunea. Școala trebuie, așadar, să ofere acel conținut care va permite dezvoltarea "minții". Orientarea practic-utilitaristă a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de instruire preponderent teoretic. Cu toate acestea, el a cunoscut o largă extindere pe plan teoretic și practic în deceniile cinci și șase. Această "victorie" a permis relevarea cu mai mare pregnanță a slăbiciunilor sale și afirmarea unei noi direcții reconstrucționismul. 14.4.3. Reconstrucționismul Teoria progresivistă asupra educației, pornind de la o premisă corectă societatea contemporană cunoaște un ritm accelerat de transformare a ajuns la concluzia că, în aceste condiții, nu este cu putință să se stabilească un scop al educației
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cu toate acestea, el a cunoscut o largă extindere pe plan teoretic și practic în deceniile cinci și șase. Această "victorie" a permis relevarea cu mai mare pregnanță a slăbiciunilor sale și afirmarea unei noi direcții reconstrucționismul. 14.4.3. Reconstrucționismul Teoria progresivistă asupra educației, pornind de la o premisă corectă societatea contemporană cunoaște un ritm accelerat de transformare a ajuns la concluzia că, în aceste condiții, nu este cu putință să se stabilească un scop al educației; este suficient ca procesul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și dezvoltă ideile lui Counts, manifestîndu-și insatisfacția atît față de soluția progresivistă, dominantă pînă atunci, cît și față de alternativa oferită de esențialisrn, atunci în plin avînt. Inspirat de lucrarea lui J. Dewey Reconstruction în Philosophy THEODORE BRAMELD denumește noua direcție pedagogică reconstrucționism, pentru că își propunea o reconstrucție "radicală" a lumii prin realizarea tuturor valorilor la care a aspirat și aspiră omenirea. În lucrarea sa, Education for Emerginy Age (Educația pentru epoca viitoare), 1961, Th. Brameld critică progresivismul pentru că, deși susține ideea mișcării
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
valorilor la care a aspirat și aspiră omenirea. În lucrarea sa, Education for Emerginy Age (Educația pentru epoca viitoare), 1961, Th. Brameld critică progresivismul pentru că, deși susține ideea mișcării sociale, nu se interesează de direcția acesteia; totodată, el preciza că reconstrucționismul oferă tocmai ceea ce lipsește progresivismului: un ideal social, o perspectivă capabilă să mobilizeze tînăra generație. În elaborarea teoriei reconstrucționismului, Brameld consideră că trebuie să se pornească de la două realități: a) omenirea se află într-o perioadă de criză, întrucît dispune
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1961, Th. Brameld critică progresivismul pentru că, deși susține ideea mișcării sociale, nu se interesează de direcția acesteia; totodată, el preciza că reconstrucționismul oferă tocmai ceea ce lipsește progresivismului: un ideal social, o perspectivă capabilă să mobilizeze tînăra generație. În elaborarea teoriei reconstrucționismului, Brameld consideră că trebuie să se pornească de la două realități: a) omenirea se află într-o perioadă de criză, întrucît dispune de forțe potențiale de autodistrugere; b) sîntem contemporanii unei revoluții a științelor comportamentale, a acelei științe în centrul căreia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
34, pp. 209-210). Școala formează tînăra generație pentru viitor înlesnindu-i identificarea cu idealurile permanente ale moștenirii culturale și prin proiectarea acestor permanențe potrivit cerințelor viitorului. În afara acestei insistențe pe cultivarea unui ideal, pe necesitatea angajării sociale a tinerei generații, reconstrucționismul nu se deosebește prea mult de progresivism; propune o programă de educație generală și integrată și o tehnică didactică orientată euristic. În general, teoria reconstrucționistă a educației situează pe primul plan factorul cultural; la baza reconstrucției sociale se află reconstrucția
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primul plan factorul cultural; la baza reconstrucției sociale se află reconstrucția culturală; mai mult, consideră că printr-un nou sistem de educație se poate provoca transformarea realității. ,,Radicalismul" acestei orientări pedagogice americane nu depășește limitele societății democratice existente în S.U.A. Reconstrucționismul a cîștigat în cursul anilor '50 numeroși adepți printre aceia care vor să dea sistemului de educație american un obiectiv mai precis. Pe măsură ce teoria pedagogică promovată de J. Dewey era supusă criticilor critici venite din variate direcții ale filosofiei educației
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții ce își aveau originea în ideologia marxistă, important era că se oferea cititorilor români posibilitatea de a cunoaște și alte moduri de a gîndi educația decît cel recunoscut oficial. 17.2
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]