68 matches
-
nu poate trece fără exagerare. Trăiască ordinatorul, fără el ar trebui să scriu de mână, printre linii, să șterg, să corectez și iar să scriu, să adaug un cuvânt pe ici pe colo sau mai multe, fraze întregi, apoi să recopiez, să recitesc și, eventual, să modific din nou. Când mi-aduc aminte de mașina de scris nici nu înțeleg cum de aveam atâta răbdare. Și nici nu băteam foarte repede, asa că pierdeam foarte mult timp. E drept că pe
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
abitir decât în alte perioade, muzica actuală mustește de umor; un umor ce sfidează timpul și spațiul (răsturnări de evenimente, torente de referințe ocultate sau la vedere, altoiuri stilistice, efecte hilare, rezolvări fulminante, dar în special, colajul și citatul care recopiază gânduri, stârnind zgomotul de fond al evenimentelor în derulare). Amestecul de texte și pretexte, decupajele, clivajele, lipiturile, bricolajele ne amintesc faptul că în componistică s-a instalat o stare de urgență inter-textualistă. Dincolo însă de comicul imanent ori de reflexele
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
speriindu-se de pietrele care se-mbulzeau să fie fernando pessoa cel ce într-o viață încă netrăită aprindea cu-o singură privire țigara în gura dușmanului său la miezul nopții la miezul creierului călcînd pe prundișul din jurul bazinului și recopiind durerea care te naște într-o limbă anume au fost dimineți cînd pescuiam de-alungul malului în vîrșă peștii prinși ne întristau inconștiența cu care se bălăceau în continuare numărătoarea inversă a solzilor lucitori începuse și noi recitam domol versuri ca
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
ai lui Telemah ,care se hrănesc cu lacrimi și transformă fecioarele în arbori" și care îi hotărîseră și ei destinul: acela de a-și țese pînzele vieții. Dar acei zei ,se plictiseau" și, ,incapabili de a scrie ceva nou", au ,recopiat vechile mituri", pe care le-au atribuit acelorași personaje: Penelopa, Odiseu, Telemah. Penelopa recunoaște arhetipul mitic reactualizat în propria ei viață: , Am înțeles că eu eram Arahne, care țese în întuneric pe la colțuri; Filomela, mută și sîngerîndă; dar și Iocasta
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
știa dacă notele marginale reprezentau o corectură a vreunei omiteri anterioare sau dacă era o simplă remarcă a copistului anterior. Așa se face că astfel de note marginale, numite glose, au ajuns să fie incluse în textele copiate, ulterior fiind recopiate de către copiști ca și cum ar fi fost părți integrante ale textului de bază. Generațiile următoare de scribi, între care se numeră și masoreții, nu aveau voie să schimbe nici măcar un cuvînt din textele copiate. Chiar dacă se gîndeau sau erau siguri că
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
roade unghiile, se scarpină, rupe o pagină, se ridică și merge la bucătărie să-și facă o cafea, un ceai, niște mușețel, apoi citește o poezie de Hölderlin (e clar că Hölderlin nu are nici o legătură cu ceea ce scrie el), recopiază o pagină deja scrisă și apoi o șterge, rând cu rând, telefonează la curățătorie (deși era stabilit că pantalonii albaștri nu vor putea fi gata înainte de joi), scrie câteva note ce vor fi utile nu acum, ci poate mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de secol XVIII, lucrarea nu s-a bucurat de aprecieri speciale. Nici măcar în spațiul eclesiastic. Nu corespundea întru totul conduitei sobre a canoanelor bisericii germane reformate. Se pare că Bach însuși a fost conștient de valoarea, de semnificația lucrării. A recopiat-o integral cu propria sa mână. Coralele, momentul comuniunii, aparțineau tradiției. Dar ariile - sondarea universului interior al expresiei umane, virtuozitatea vocală ce amintea în anume măsură de vocalitatea de tip italian - desemnau o zonă diferită de cea a lutheranismului. La
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
șorțul de chelner, este o cititoare de literatură de calitate, puțin snoabă, dar cu o naturalețe plină de farmec. Din dragoste, prin urmare, și nu dintr-un complex cultural își însușește David o identitate străină și, după ce îi încredințează manuscrisul recopiat cu numele lui, îi vine ideea de a verifica dacă Alfred Duster, cel care semnează romanul, este un scriitor cunoscut sau personajul pe care-l incarnează în roman, Peter Weiland, se bucură de notorietate. Gestul reclamă diletantismul junelui lector in
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
fie editat în rusește, marele dineu de la București a servit cel puțin pentru a permite această căsătorie. în ajunul plecării noastre am găsit scrisă pe spatele unei foarte frumoase gravuri chinezești, rulate în jurul unui bambus, o scrisoare din care nu recopiez decât sfârșitul, pentru a-i respecta fermecătoarea întorsătură a frazei: Fie ca o mică Simone și un mic Yves să fie, în viitorul apropiat, frumoasele fructe ale fericirii noastre ai cărei artizani ați fost. Cuvintele rămân întotdeauna prea slabe pentru
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
cf. "The Lord's Prayer in 1322 languages and dialects"), ci chiar ale Bibliei în întregime. În Internet avem la dispoziție zeci de liste, pe teme sacre și profane, uneori improvizate cu entuziasm și redactate cu aproximație, adesea copiate și recopiate de pe o pagină pe altele. În pregătirea sărbătorilor, voi formula cîteva observații asupra reprezentării urărilor românești în asemenea liste și pagini virtuale (am transcris citatele refăcînd în genere ortografia românească și introducînd diacriticele specifice, care sînt doar rareori respectate în
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
în bătrâna Europă? Nu prea-l văd angajându-se în Royal Navy. Îmi recunosc o mică cicatrice în amintirea acestui nume, o cicatrice de fată, pe care femeia tânără care sunt a redeschis-o sub forma unei răni. Și am recopiat acest citat dintr-o prietenă a lui Chateaubriand, găsită într-o carte în biblioteca lui John: «Uită totul și mai ales pe cei pe care-i iubește. Trebuie să-l iubești totuși, fără să te aștepți însă vreodată la un
Iubitele lui Corto Maltese (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4202_a_5527]
-
zidărie îl rănește, eroul dărâmă construcția și - prin puterea magică a cuvântului - alungă demonii și întemeiază un templu „bun”. Eventuala cauză a modificării scenariului este lesne de bănuit. Autorul care a inserat acest episod sau autorii ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale acestei Evanghelii apocrife (greacă, latină, siriacă, arabă, armeană) nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produce cultură umanistă, ci prin a o intensifica pe cea veche. Am putea spune același lucru de altfel și în legătură cu descoperirea Americii, (ce alt "déjà vu" mai pregnant decît Indiile lui Columb?). Primul text tipărit? Cel pe care creștinătatea îl recopiază, îl iluminează și îl comentează de zece secole: Biblia. Apoi? Tradiționalele Artes moriendi și Vita Christi. Sentențele lui Pierre Lombard. Scot, Sfîntul Toma, Boethius, Părinții Bisericii. Pe scurt, toată literatura medievală, cu cele două principii obturante: scolastica și devoțiunea. Pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
hârtia, inovația impune noi transcrieri, așadar noi ajustări. Religia lui Pavel din Tarsus este deja triumfătoare de mai mult de patru sute de ani. Păgânismul și filosofia antică sunt de multă vreme niște amintiri. Noii stăpâni, cei pentru care alții copiază, recopiază, utilizează, difuzează, citesc, comentează, cei pentru care trudesc călugării în mănăstiri, sunt Părinții Bisericii: Tertulian crede pentru că acest lucru e absurd, Origene cere să fie castrat pentru a ajunge mai repede la Domnul, Ciprian din Cartagina ajunge la revelația existenței
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nume, dar cel despre care-i vorba aici nu-i nici pe departe sfânt - permit acestor concepții să acceadă la posteritate. în cea mai mare parte a cazurilor, primul colaționează ceea ce se poate ști în legătură cu subiectul, ceilalți se mulțumesc să recopieze. Există apoi șansa arheologului: o descoperire face posibil accesul direct la texte, ceea ce evită medierea creștină polemică. Astfel, în 1945, la Nag Hamadi, în Egipt, la vreo sută de kilometri de Luxor, a fost exhumat un urcior gnostic. în acele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
propune o știință experimentală. Dante îsec. XIII-XIV) și Marsile din Padova îsec. XIV-lea) preconizează despărțirea spiritualului de temporal. Desigur, această gândire rămâne idealistă, spiritualistă, creștină în fondul său. Forma presupune discuții în universități, expuneri comentate, discutate, precizate, formatate și recopiate de studenți. Cărțile sunt scumpe - echivalentul unei luni și jumătate din câștigul unui meșter constructor, pentru un singur volum -, circulă puțin, sunt rareori fiabile sută la sută, foarte adesea falsifică ideile originare ori sunt incomplete. Ansamblul rămâne creștin. Nicio vorbă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oboseală. Tristețe Sunt descurajată pentru că sunt atât de obosită după o zi ca aceasta. Nu voi mai fi niciodată ca înainte”. „Tot ceea ce trebuia să fac n-am făcut”. „N-am făcut totuși nimic toată ziua”. Să completez și să recopiez foaia cu sarcinile pe care trebuie să le efectuez. Descurajare Rușine Tristețe Teamă ” Mă întreb dacă într-o bună zi capul meu va redeveni normal”. „Din momentul în care trebuie să mă concentrez, apare panica, totul se amestecă în capul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
imaginez mângâind acel trup, să mi-i imaginez pe amândoi făcând dragoste. Căci nu era deloc exclus ca totul să se petreacă întocmai: mica rutină de igienă, camera lor, trupurile lor. Îmi spuneam că adevărata carte ar fi trebuit să recopieze acea neverosimilă înșiruire de acțiuni adevărate. Un bărbat află ceea ce a aflat Vinner, intră în casă, se spală, se culcă, își trage nevasta lângă el, o lipește de el, îi mângâie șoldurile, o pătrunde, respectând fidel micile ciudățenii ale ritualului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învățații bizantini și occidentali, pentru a le recopia operele sau pentru a cumpăra edițiile cele mai recente ale acestor opere. La Brașov sau la Iași, la Adrianopol sau Constantinopol, dar mai ales în cele șaisprezece luni pe care le-a petrecut la Padova, nepotul domnitorului Radu Șerban și
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
de aspră, să dau peste oameni așa de bine înveșmântați și, mai cu seamă, așa de cultivați. Există îndeosebi, pe unul dintre munții cu clima cea mai rece, un trib numit Mestasa a cărui principală activitate este aceea de a recopia, cu cea mai frumoasă scriere, un mare număr de cărți și de a le vinde mai apoi în Maghreb și mai departe. Un bătrân neguțător genovez stabilit la Fès, messer Thomasso de Marino, care se alăturase caravanei noastre și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ales un bărbat vârstnic, slab și pe jumătate chel, care-și petrecea ziua rugându-se și psalmodiind cântări, și care-și îmbrățișa cu dragoste copiii atunci când aceștia veneau să-l vadă. Într-o seară, rămăsesem târziu la biroul meu ca să recopiez paginile unui registru peste care vărsasem din greșeală o ceașcă de sirop. Când am plecat, am tras cu coada ochiului spre omul acela. Plângea, rezemat în coate la îngusta fereastră a camerei sale. Când m-a văzut, și-a acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
spre a mi le întipări în memorie: — Oraș trândav..., oraș sfânt..., oraș etern... M-a întrerupt, cu voce deodată copleșită: — Oraș blestemat, de asemenea. În timp ce mă uitam la el, așteptând o explicație, scoase din buzunar o hârtie mototolită. — Tocmai am recopiat aceste câteva rânduri, scrise de Luther papei. Citi cu voce scăzută: — „O, tu, Leon, cel mai nefericit dintre toți, ești așezat pe cel mai primejdios dintre tronuri. Roma a fost cândva o poartă a Cerului, acum ea este genunea căscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
reciti, apoi supse iar cerneala cu sugativa, înmuie tocul și scrise mai departe. Dar chinurile creației nu ne privesc, sunt o chestiune prea intimă, așa că vom privi numai rezultatul final, articolul de prima pagină din Universul de luni, 22 decembrie, recopiat pe curat și terminat (cu o vignetă) cu o zi înainte, duminică, la ora 1 și 40 de minute: Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa Gazeta noastră a publicat în numărul de vineri, 19 decembrie, știrea despre un tânăr
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că încearcă să-și reamintească puțin latina. De la liceu până acum cunoștințele lui se pierduseră. \ Da, a spus doctorul, m-au asigurat că e folositor pentru a cunoaște mai bine sensul cuvintelor franțuzești. Scria prin urmare cuvinte latinești pe tablă. Recopia cu cretă albastră partea de cuvânt care se schimba după declinare și conjugare și, cu cretă roșie, cea care rămânea neschimbată. \ Nu știu dacă Cottard a înțeles prea bine, dar a părut interesat și mi-a cerut o cretă roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sfârșeau totdeauna prin a se dovedi iluzorii. Și chiar dacă unele din mijloacele pe care le inventam reușeau, nu știam nimic de ele, neprimind răspuns. Săptămâni întregi n-am putut face altceva decât să reîncepem mereu și mereu aceeași scrisoare, să recopiem aceleași știri și aceleași chemări, în așa fel încât, după un oarecare timp, cuvintele care la început ieșiseră sângerând din inima noastră, se goleau apoi de sensul lor. Le recopiam atunci mecanic, încercând să dăm, cu ajutorul acestor fraze moarte, semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]