27 matches
-
sfidând”astfel dramatica luptă a omului cu sinele și cu limitele sale, luptă soldată cu adevărul de netăgăduit că omului, ca ființă, îi este imposibil să se apropie de timpul absolut al Creației divine, oricât s-ar fi vrut un recreator al Big-Bangului...Se simte, astfel, decepția magistrului legată de imposibilitatea de a fi martorul în această viață la un asemenea eveniment, el fiind depășit de timpul fizic necruțător, ce-i deapănă firul anilor... Făcând trimiteri la Biblie despre Facerea, Vasile
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
infinității în reumanizarea făptuită de muzică; dacă le uiți, îsă, sau le refuzi, ești căzut sub neputința de a alege frumosul și binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare a resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
noastră, deoarece stimulează secreția de oxitocină - hormon care ne face să fim mai legați de partener și să ne simțim mai aproape de acesta. Și cred că nu este nevoie să ne spună studiile că sexul este o activitate distractivă și recreatoare. Însă, atunci când vine vorba despre relația de cuplu un aspect devine destul de evident pentru majoritatea dintre noi și anume: puterea relațiilor este simbolizată de ușa psihologică care există între intimitatea emoțională și apropierea fizică dintre cei doi parteneri. Înainte de a
Noi trei în patul conjugal. Eu, tu și încă ceva by https://republica.ro/noi-trei-in-patul-conjugal-eu-tu-si-inca-ceva [Corola-blog/BlogPost/337709_a_339038]
-
întâlnim una din caracteristicile originale ale sistemului său teologic. Biserica e o rezultantă nu numai a calității de Mântuitor a lui Iisus Hristos, ci deodată a calității de Mântuitor și de Creator, sau cu un alt cuvânt a calității de Recreator. Deabia meditând asupra insistenței cu care susține Nichifor Crainic acest lucru, miam lămurit de ce în lumea protestantă și prin influențe teologice și la noi Biserica nu rezultă ca o consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Hristos, se numește Biserică. Dar tocmai de aceea Biserica este în sens larg și starea primordială și Biserica este și ordinea cerească. În capul cosmosului rezidit în Biserică, prelungit prin Biserica cerească, stă 10 Nichifor Crainic Iisus Hristos creatorul și recreatorul. În viziunea aceasta se întemeiază și se justifică existența ierarhiei din Biserică, dar și varietatea națiunilor din cuprinsul ei. Acestea din urmă în special sunt legitimate de faptul că pe fiecare treaptă îngerească sunt mai mulți îngeri, care nu se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
plăcere, din entuziasm sau din „dependență” (în această categorie intrând, în opinia noastră fanii „înrăiți” ai conceptelor sportive de jogging, gimnastică aerobică, săli de forță etc.). Dan Iulian Alexe 22 Practicarea constantă a joggingului, ca activitate fizică stimulativă, constructivă și recreatoare, devine o motivație în sine atât timp cât oferă practicantului senzații, percepții și capacități noi (joggerul observă că o dată cu trecerea timpului percepe că se simte mai bine, are senzația că efortul din alergare devine mai ușor, simte că și-a îmbunătățit capacitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nucile,/ Aurește frunzele,/Îndulcește merele.../ Ce ești trist, măi, greiere?” (Toamna). Lirica lui reactualizează și dă un farmec original motivului universal și totodată specific-românesc al copilăriei, aceasta fiind axis spiritual, lume carnavalescă superior-metaforică, „răsturnată”, tărâm al primordiilor și al jocului recreator de lume, paradis, recuperat prin simțul nealterat de secolul grăbit, al candorilor și frăgezimilor. Un capitol aparte îl constituie poezia de inspirație națională și socială pe linia George Coșbuc - Alexie Mateevici - Octavian Goga, versul strigăt existențial, oracular, mesianic sau pamfletar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
seria de volume Fundamentalism comprehended. Martin E. Marty, R. Scott Appleby (eds.), Fundamentalism comprehended, The University of Chicago Press, vol. I-V, 1995. Exemplele menționate mai invariabil starea de enclavă ca etapă pregătitoare pentru a atinge stadiul de transformator sau recreator al lumii, care trebuie să culmineze în orice caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
printr-o "conduită fabulatorie specifică", atât din punctul de vedere al activității creatoare, cât și din punctul de vedere al receptivității: participarea la mit este dublă, fiecare fiind, în același timp, receptor, prin ascultare sau lectură, și întotdeauna și puțin recreator, în măsura în care transmisia, orală sau scrisă, conferă povestirii un aspect imaginativ personal.202 Puterea de generare mitică e proprie gândirii umane, o "putere originară de reprezentare a unei totalități semnificative, ireductibile la componentele sale elementare", iar mitul un "mod narativ propriu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a trebuit deja să fie multă vreme iritat și nervos. El a suferit Încă din tinerețe de deranjamente digestive, și cu deosebire de constipații. Fără Îndoială că are și hemoroizi. Nu-i este posibil să aibă un somn liniștit și recreator, mai mult Încă, a suferit ani Îndelungați de insomnie. Cu toate că spiritual este deja tare paralizat, totuși nu găsește nicăieri liniște potrivită, căci suferă de o apăsare mare spre partea de sus și are friguri interne puternice. Deoarece există și Încărcare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Pentru a stabili dacă a reușit în intenția sa profund reformatoare, vom preciza elementele principale ale metafizicii cartesiene, vom identifica, printr-o sumară analiză comparativă în ce măsură și sub ce formă se regăsesc ele în gîndirea medievală, decelînd în final strategia recreatoare, modul în care prejudecățile sunt înlăturate și înlocuite cu adevărul personal. În Meditații, temele majore sunt: îndoiala metodică și hiperbolă, natura cunoașterii, cogito-ul, raportul spirit-corp și încercarea de a concilia Dumnezeul bun cu existența erorii omenești. Nici una dintre ele nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
să regenereze voința, în care este conținută întreaga activitate umană, ba mai mult, întreg omul, zicîndu-le: "botezați-i în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfînt", instituind astfel un sacrament, care este poarta tuturor celorlalte, prin care o tainică virtute recreatoare a Dumnezeului unic și trinitar trebuia să lucreze reînnoirea Pămîntului, reînvierea omenirii deja stinse în păcat și veșnic pierdute. 10. Acestea au fost, așadar, Sacramentele, și printre ele cel mai important, adică Sacramentul care se naște din jertfirea Mielului, cel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bine conturat atât tematic, cât și imagistic, dezvăluit de însuși titlul care reunește cele două componente ale actului creator: impulsul (mânie) și materialul artistic (marmură). Autorul construiește o mitologie sui-generis, în care el însuși se plasează în postura privilegiată de recreator al lumii prin cuvânt: „O mână mi-a rămas și-un ochi / Pe care obosit îl voi ridica între degete / Să vadă capătul drumului / Pentru că cineva trebuie să fie acolo, / Mâna să mi-o întindă”. Constantele esențiale sunt acvaticul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
a crea/ regiza beletristic în comunicare feed back cu tine însuți. Este spunerea de sine ce întrunești și tezaurizează experiențele și darurile oferite de copilărie, apoi maturitate în panoramă prin care trec senzorii literari, ai lucidității sau subliminalului; panoramă creatoare/ recreatoare prin recursul la infinita diversitate de opțiuni, subiecte, întâmplări, "proiecte" pe care nu numai ți le (re)propune copilăria și junețea, ci o parte a cărora "le-au (și) realizat" ele însele prin șansa, norocul de a fi fost, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
doi autori, nu s-a acordat atenție suficientă romanelor Pădurea spînzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Amîndoi, Gorila. Să convenim, deci, ca Rebreanu a abordat deopotrivă mediul rural și urban, chiar dacă, poate cu exceptia Pădurii spînzuraților, capodoperele sale trebuie căutate printre creațiile recreatoare ale lumii țărănești. Nu e inutil să observ că mai dăinuie o prejudecată. Și anume că scriitorul n-a fost cultivat, mentinîndu-se strict în zonele autobiografiei. Ceea ce e, iarăși, neadevărat. E probabil că aceasta din urmă prejudecată l-a supărat
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
ale instrumentului sunt mult exploatate, Calitatea de virtuoz a fost demonstrată din plin în numeroasele variațiuni ale Fantezei briliante pe teme din Bizet de Françoise Borne în varianta pentru flaut și orchestră. În partea a doua a programului, rolul de recreator i-a revenit dirijorului. Capodopera lui Stravinski, în care expansivitatea timbrală și frenezia ritmico-armonică alcătuiesc un dans al simțurilor, a prins viață pe scena Ateneului prin dedicarea și dragostea față de această partitură a dirijorului Jin Wang, dragoste care se afirmă
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
crezi că e determinant în atitudinea unui critic, pentru a fi corect sau drept cu cărțile confraților, iubirea sau ura? Am văzut mulți critici care disprețuiesc literatura, creația, care se cred deasupra textelor pe care le critică? Este criticul un "recreator" literar? Da, ai impresia uneori că literatura a devenit pentru unii un simplu pretext de promovare, de edificare a imaginii, de autoritarism. Că o și disprețuiesc, se poate. Aș putea invoca un caz-două. Dar eu cred în criticul care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în economia aceleiași persoane" este trădat de numeroase texte din "Teme" care sunt ingenuități poetice, schițe travestite în eseuri și nuvele topite în false memorii. Și chiar dacă "se atârnă" de poezia altora, vorba lui Phillipide, criticul de poezie tot un recreator de texte poetice este. Că nu poți ceti cu șublerul și compasul, ceea ce a fost imaginat și scris cu necuvinte, cu tăceri, cu aproximări și alte fantezii. Dacă am aduna date despre "poezia criticilor", sunt convins că ar ieși o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aproape inutil, important fiind nu „cum povestești“, ci cum „faci“ rimanul. Deznodământul narației aproape nici nu mai contează, fiecare cititor își compune propria variantă de final, sfârșitul propriu-zis putând fi amânat sine die. Ca atare, cititorul dobândește un rol de „recreator“, situat fiind practic la aceeași altitudine cu naratorul. Autorul, pe de altă parte, își pierde astfel „autoritatea“ demiurgică sau, pentru a face posibilă noua economie romanescă, renunță la ea de bunăvoie. Să mai spunem, tot în perspectivă inversă, câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
am avut până acum nicio problemă în a face aceleași lucruri precum în cursul săptămânii; adică de a lucra. Poate este tot o atitudine de credincios, însă una interpretată din perspectiva lui Șestov: a fi creator (opusă lui a fi recreator, formulă promovată dintr-o perspectivă atee). Ești mai credincios când îi înalți un imn lui Dumnezeu (ori asiști la unul cântat de preot) sau atunci când încerci să-ți cauți destinul prin intermediul creației? Dacă mă gândesc la riscurile antrenate de critică
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
plăcere, din entuziasm sau din „dependență” (în această categorie intrând, în opinia noastră fanii „înrăiți” ai conceptelor sportive de jogging, gimnastică aerobică, săli de forță etc.). Dan Iulian Alexe 22 Practicarea constantă a joggingului, ca activitate fizică stimulativă, constructivă și recreatoare, devine o motivație în sine atât timp cât oferă practicantului senzații, percepții și capacități noi (joggerul observă că o dată cu trecerea timpului percepe că se simte mai bine, are senzația că efortul din alergare devine mai ușor, simte că și-a îmbunătățit capacitatea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
spectacolului de teatru; prin interpretarea 67 pe care o dă piesei de teatru la care asistă, spectatorul re-creează, după dramaturg, universul operei, realitatea transpusă prin aceasta (ipostază care poate fi pusă în paralel cu teoria lecturilor multiple și a cititorului recreator); * limbaj teatral cod valorificat în transmiterea mesajului artistic, în cadrul spectacolului de teatru; limbajul teatral 68 (subsumat artei teatrului, înțeleasă ca "artă a cuvântului", ca "artă a dicției" și ca "artă a acțiunii" G. Tovstogonov, apud Silvestru, 1966, p. 29 -, dar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
construcției socialismului”. SPIRITUL DE PARTID ÎN CRITICA LITERARĂ Deși ideologizată până la sațietate, Încât lectorul de azi cu greu Își reprimă disconfortul creat de nivelul coborât al actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
seria de volume Fundamentalism comprehended. Martin E. Marty, R. Scott Appleby (eds.), Fundamentalism comprehended, The University of Chicago Press, vol. I-V, 1995. Exemplele menționate mai invariabil starea de enclavă ca etapă pregătitoare pentru a atinge stadiul de transformator sau recreator al lumii, care trebuie să culmineze în orice caz cu calitatea de cuceritor al lumii. Datorită acestei ideologii, mișcările fundamentaliste sînt inevitabil politice. Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cercetării, orizontul pluridisciplinar față de evoluția, obiectivele și finalitatea sistemului științelor medicale. Ca pedagog, autoarea este convinsă că Istoria Medicinei nu se predă studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea interesului de a ieși din limitele cursului spre universalitate (căci pentru înțelegerea prezentului și întrezărirea viitorului medicinei trebuie cunoscut trecutul acestei științe). Acest filon paideic este benefic și el traversează paginile sugerând respectul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]