9 matches
-
în interiorul non-identității. De aceea, pentru a putea concepe modul în care unitatea europeană se ascunde îndărătul dezbinării și eterogenității, trebuie să apelăm la două principii de inteligibilitate capabile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic se referă la faptul că două sau mai multe "logici" diferite sînt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonic), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. Unitatea culturii europene nu stă în sinteza iudeo-creștino-greco-romană
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
piardă în unitate. Unitatea culturii europene nu stă în sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci în jocul nu doar complementar, ci de asemenea concurent și antagonic al acestor instanțe, înzestrată fiecare cu o logică proprie: este vorba de dimensiunea lor dialogică. Principiul de recursie se referă la faptul că trebuie să concepem procesele generatoare sau regeneratoare asemenea unor bucle productive neîntrerupte, în care fiecare moment, componentă sau fază a procesului este în același timp produs și producător al celorlalte momente, componente și faze. Începînd
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar, dar în același timp concurent și antagonist între aceste instanțe care au, fiecare în parte, o logică proprie: dialogica. Principiul de recursie înseamnă că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al XV-lea, dezvoltările
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecare element din jumătatea de sus este cel puțin la fel de mic decât orice element din jumătatea inferioară. Astfel putem completa sortarea folosind două copii ale BITONIC- SORTER[n/2] pentru a sorta cele două jumătăți recursiv. În figura 12 (aă, recursia este arătată explicit iar în figura 12 (bă, recursia a fost utilizată pentru a arăta micile semi-cleaner-uri care compun progresiv restul sortatorului bitonic, adâncimea D(nă a lui BITONIC-SORTER[n] este dată prin recurență, cu soluția D(nă = lg n.
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
la fel de mic decât orice element din jumătatea inferioară. Astfel putem completa sortarea folosind două copii ale BITONIC- SORTER[n/2] pentru a sorta cele două jumătăți recursiv. În figura 12 (aă, recursia este arătată explicit iar în figura 12 (bă, recursia a fost utilizată pentru a arăta micile semi-cleaner-uri care compun progresiv restul sortatorului bitonic, adâncimea D(nă a lui BITONIC-SORTER[n] este dată prin recurență, cu soluția D(nă = lg n. Secvența de intrare se presupune a fi o secvență
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
primul semi-cleaner modificat ca să compare intrările i și n - i + 1 pentru i = 1, 2, . . . , n/2. Aici n = 8. (a) Rețeaua descompusă în primul etaj urmat de două copii paralele BITONIC-SORTER[n/2]. (b) Aceiași rețea unde am aplicat recursia. Valorile zero-unu sunt arătate pe fire iar etajele sunt umbrite. Rețeaua prin interclasare rezultată este prezentata în figura 14. Doar primul etaj al lui MERGER[n] este diferit de BITONICSORTER[n]. Corespunzător adâncimea lui MERGER[n] este lg n, aceeași
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
elemente de intrare sunt sortate folosind recursiv două copii ale lui SORTER[n/2] pentru a sorta (în paralel) două subsecvențe de lungime n/2 fiecare. Cele două secvențe care rezultă sunt apoi asamblate de MERGER[n]. Cazul limită pentru recursie este când n = 1, în care caz putem utiliza un fir pentru a sorta secvența de 1element , de vreme ce o secvență de 1-element este deja sortată. Figura 15 (b) arată rezultatul folosirii recursiei iar figura 15 (c) arată rețeaua curentă obținută
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
apoi asamblate de MERGER[n]. Cazul limită pentru recursie este când n = 1, în care caz putem utiliza un fir pentru a sorta secvența de 1element , de vreme ce o secvență de 1-element este deja sortată. Figura 15 (b) arată rezultatul folosirii recursiei iar figura 15 (c) arată rețeaua curentă obținută prin înlocuirea căsuțelor MERGER în figura 15 (b) cu rețelele de interclasare curente. Datele traversează lg n etaje în rețeaua SORTER[n]. Fiecare intrare individuală în rețea este deja o secvență sortată
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]