40 matches
-
note de subsol ale câtorva dintre cele mai puternice poeme din volumele anterioare. Mai profunde, mai nuanțate, mai explicite decât originalele. Dar, totodată, mai inteligente artistic decât glosele prin care, în timp, au fost aproximate. Nu e singurul caz de recursivitate. Ar fi de urmărit, de pildă, cum o plantă cu nume muzical dintr-o nostalgică confesiune de dragoste migrează, literalmente, din Circul domestic în Un anotimp în Berceni și din poemul Irina în mai proaspătul Un dans matinal: "Deșteptat dintr-
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
și ce vă spun doar vă sună-a română.// Și ce spun sună doar a română șsubl. meaț.// Cu dinții-ntr-o parte vă cânt.// N-am nici un dubiu fără să mă îndoiesc că îl am/ că realmente îl am. Recursivitate până la moarte și mai departe,/ în carte scrie că scrie-n carte.” (p. 95) Bun. Va să zică, faptul că, de bine, de rău, pricepem ceva-ceva din Orice dovedește că suntem, chiar fără s-o știm, poligloți! Luată în serios, însă, afirmația
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
intensă rememorare, însă, îi aparține lui Roland, tînărul de care femeia s-a apropiat după ce și-a părăsit soțul. Avînd două intervenții succesive, Roland este cel care mărturisește obsesia lui și a lui Jacqueline pentru Eterna Reîntoarcere și împlinirea prin recursivitate a vieții. Tot el este și cel prin care se închide circular romanul, întîlnindu-se, în final, cu primii naratori. Cu toate că lipsește o supravoce care să-i unească pe cei patru povestitori, cititorul fiind lăsat să-și proiecteze propriul fundal textual
Paris - temă cu variațiuni by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/3994_a_5319]
-
Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al cunoașterii fenomenelor ține cont de interdependența asumată între fenomenul perceput și cunoașterea sa construită: reprezentarea activă a fenomenului cognoscibil transformă recursiv cunoașterea. Th. Dobzhansky (1962) a exprimat această ipoteză de recursivitate în plan fenomenologic într-o formulă celebră: Schimbând ceea ce este cunoscut de lume, de fapt omul schimbă lumea care o cunoaște. Și schimbând lumea în care el trăiește, omul se schimbă pe sine."43 Această ipoteză interesantă permite epistemologiei constructiviste
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
importantă pentru a fi ignorată” [10] „Oferă un vocabular unic și un singur set de concepte pentru a reprezenta cele mai diverse tipuri de sisteme.” 3. Gregory Bateson [11] „O ramură a matematicii care se ocupă cu probleme de control, recursivitate, și informații" [12] „Studiul formei și a modelului.” [13] „Cea mai mare mușcătură dintr-un fruct al copacului cunoașterii, pe care omenirea a luat-o de 2000 de ani.” [14] „Este o caracteristică latentă în Cibernetică, care constă în mijloacele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
din sistemul O este formată, la rândul său, din replici mai mici ale sistemelor de la nivelul întregului sistem. Ele au un metasistem, o funcționare și săgeți care indică faptul că sunt conectate cu mediul înconjurător. Acest principiu se numește de recursivitate și a fost formulat pentru prima oară de Beer. El se aplică la toate nivelurile, deci tuturor sistemelor viabile, mergând de la cele mai mici unități funcționale și terminând cu economia globală. Așadar, VSM este un model recursiv, diferitele sale niveluri
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
oară de Beer. El se aplică la toate nivelurile, deci tuturor sistemelor viabile, mergând de la cele mai mici unități funcționale și terminând cu economia globală. Așadar, VSM este un model recursiv, diferitele sale niveluri fiind de fapt denumite niveluri de recursivitate. În concluzie, VSM consideră o organizație ca fiind formată dintr-un număr de unități funcționale și din sistemul care este necesar să asigure coerența acestora pentru a lucra împreună ca un întreg armonios, integrat. Cele trei elemente de bază sunt
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe, cu comportamente stocastice, decelabile ca posibilități, supuse incertitudinii ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei, chiar din faza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al agenților subiectivi. Predictibilitatea, la drept vorbind, este susceptibilă ca reală pentru o componentă, cea a stării tehnice, și imposibilă pentru cealaltă componentă a sistemului economic, structurantă aleatoriu. În realitate, predicția este posibilă pentru sistemele tehnice caracterizate de omogenitate și recursivitate a stărilor limită. Astfel de sisteme diferă însă radical de sistemele tehnice care funcționează ca structură de rezistență a sistemelor economice. Acestea din urmă stau sub semnul imprevizibilului stărilor de performanță din două motive: unul ține de schimbarea lor prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
determinism mecanic ale structurii tehnice specifice sistemelor economice. Care ar fi punctele de sprijin? În niciun caz cele din conceptualizarea mecanicii tradiționale ce operează cu două variabile - poziția și viteza componentelor elementare, ce sunt suficiente, pe motiv de omogenitate și recursivitate, să definească starea generală a unui sistem la un moment dat, fie înainte, fie înapoi, fără să știm sensul că este de început sau de sfârșit. Dar nici cele din termodinamică, oricâte ar fi multiplicate permanent (de la volum la temperatură
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în inventarul exceselor. Când intențiile nu mai coincid cu consecințele, pot să declar că suntem într-o poziție din inventarul exceselor, în sens de criză, ca îndepărtare în sus sau în jos de templul bunului-simț. În Economie (când urmează fizica) recursivitatea ne sugerează să vedem ciclul ca o oscilație infinită a cărui regularitate este predictibilă, în timp ce în termeni propriu-zis economici (urmând sugestia de știință socială) ciclul este o abatere excepțională, întâmplătoare de la singurul parametru consistent cu ideea de echilibru: bunul simț
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
referire la componența tehnică din sistemul economic, nu este decât marcarea accelerării consecințelor, ca vârfuri de performanță, ca străpungere schumpeteriană, generate de ceva la fel de aleatoriu precum aleatorie este și inovarea tehnologică. Nelinearitatea inovației strică la modul practic prezumția omogenității și recursivității. Sistemul economic este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste, care pare să se abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir roșu al procesualității economice. Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a Economiei pentru că pur și simplu ceea ce a materializat ideea economică s-a dovedit ceva ce nu se originează în Rațiune, nu este consecința gândirii raționale, ci a celei emoționale, și anume în componența ei irațională, care a dus la recursivitatea comportamentelor de tipul exuberanței iraționale. Spațiul raționalității economice Dacă Economia are o problemă de consistență, aceasta ține efectiv de modul în care ea explică realitatea. Cum am văzut, acest mod este unul extrem de limitat, la ceea ce noi am reprezentat sub
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
speculația ca activitate principală, ciclicitatea baloanelor speculative, a ritmului alert al crizelor inexplicabile ș.a.m.d. Postmodernismul este epuizarea formulelor de supraviețuire a sistemelor moderne golite de raționalizare, de principiul multului cu orice preț, de concentrarea unipolară a puterii, de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sisteme evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest caz, legând recursivitatea algoritmică de replicarea vieții și de autosimilaritatea textului. Critica domeniului vieții artificiale și a neodarwinismului diminuează strălucirea aurei demiurgice în care se înfășoară inițiatorii domeniului, în primul rând prin reactualizarea tezei bergsoniene a imposibilității de reproducere a „elanului vital” al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alt curent al interpretărilor presupune că enunțul prin care se obține formula cogito-ului nu poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează pe faptul că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]