40 matches
-
cât și ca soț și tată avea să îl experimenteze timp de 3 ani. Subiectul operei este o fetiță surprinsă odihnindu-se pe balustrada din lemn a pridvorului, pridvor ce ajută nu numai la localizarea opera, ciși la datarea ei. Recursivitatea elementului arhitectural în creația lui Tonitza nu este întâmplătoare, pictorul alegând să puncteze anumite compoziții cu mici efecte decorative sau structurale ca balustrada pridvorului. Valoare estimativă: 25.000 - 35.000 de euro. Octav Băncilă, Profetul Portretul l-a preocupat în
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
necesită utilizarea subprogramelor 9.1. Scrierea, modularizata a programelor 9.2. Programe ce evidențiază rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizează funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizează funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cum ar fi gcc, adaugă cuvinte cheie suplimentare pentru ca un programator să poată marca explicit funcțiile externe ca pure, permițând astfel aceste optimizări. Fortran 95 permite declararea funcțiilor ca fiind "pure". Iterarea, în limbajele funcționale, se realizează de regulă prin recursivitate. Funcțiile recursive se autoapelează, permițând efectuarea unei operații în mod repetat. Recursivitatea poate necesita reținerea unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
poată marca explicit funcțiile externe ca pure, permițând astfel aceste optimizări. Fortran 95 permite declararea funcțiilor ca fiind "pure". Iterarea, în limbajele funcționale, se realizează de regulă prin recursivitate. Funcțiile recursive se autoapelează, permițând efectuarea unei operații în mod repetat. Recursivitatea poate necesita reținerea unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în limbajele imperative. Standardul limbajului Scheme necesită recunoașterea de către implementări și optimizarea tail
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
unei stive, dar tail recursion poate fi recunoscută și optimizată de compilator prin transformarea ei într-un cod similar cu cel utilizat pentru iterații în limbajele imperative. Standardul limbajului Scheme necesită recunoașterea de către implementări și optimizarea tail recursion. Șabloanele de recursivitate des întâlnite pot fi luate în considerare prin utilizarea de funcții de ordin superior, catamorfismele și anamorfismele fiind cele mai evidente exemple. Asemenea funcții de nivel înalt joacă un rol analog celui jucat de structurile de control cum ar fi
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
set de patternuri. Acest articol a fost creat având ca scop principal familiarizarea tinerilor programatori cu folosirea PCRE. În prezent se lucrează la o nouă versiune care să cuprindă informații ceva mai detaliate și să abordeze și subiecte complexe gen recursivitate. Orice sugestie este binevenită.
Expresii regulate în limbajul PHP () [Corola-website/Science/307997_a_309326]
-
poate fi calculat luând CMMDC pe perechi de numere. De exemplu, Astfel, algoritmul lui Euclid care calculează CMMDC al doi întregi este suficient pentru a calcula CMMDC al oricât de mulți întregi. Trei metode matematice sunt utilizate mai jos: inducția, recursivitatea și coborârea infinită. Inducția este utilizată adesea pentru a demonstra o teoremă pentru toate numerele naturale "n". Această abordare începe prin a arăta că, dacă teorema este valabilă pentru "n", ea este valabilă și pentru "n" + 1. Astfel, dacă teorema
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
arăta că, dacă teorema este valabilă pentru "n", ea este valabilă și pentru "n" + 1. Astfel, dacă teorema este valabilă pentru un singur caz (de regulă, "n" = 1), ea este valabilă pentru toate numerele mai mari ("n" = 2, 3, etc.). Recursivitatea unei ecuații este proprietatea ei de a lega numerele ce formează un șir "a", "a", "a", etc. Al "n"-lea termen al șirului, "a", este adesea exprimat în funcție de alți termeni ai șirului, cum ar fi "a". De exemplu, numerele Fibonacci
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
alt curent al interpretărilor presupune că enunțul prin care se obține formula cogito-ului nu poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează pe faptul că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
formula cogito-ului nu poate fi decât o „evidență nemijlocită” sau o „intuiție”. Acest gen de interpretare se bazează pe faptul că tradiția filosofică de până la Descartes ignora algoritmarea și recursivitatea, de unde concluzia că nu se poate concepe acțiunea generatoare a recursivității inconștiente asupra algoritmizării conștiente. Aceasta este opinia lui Edgar Marin expusă În lucrarea La méthode (p. 123). Recurgerea la supoziția intuiției devine Într-o asemenea situație inevitabilă. Să amintim Încă o dată că Descartes ajunge la cunoașterea cogito-ului din afara unui silogism
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
importantă pentru a fi ignorată” [10] „Oferă un vocabular unic și un singur set de concepte pentru a reprezenta cele mai diverse tipuri de sisteme.” 3. Gregory Bateson [11] „O ramură a matematicii care se ocupă cu probleme de control, recursivitate, și informații" [12] „Studiul formei și a modelului.” [13] „Cea mai mare mușcătură dintr-un fruct al copacului cunoașterii, pe care omenirea a luat-o de 2000 de ani.” [14] „Este o caracteristică latentă în Cibernetică, care constă în mijloacele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al cunoașterii fenomenelor ține cont de interdependența asumată între fenomenul perceput și cunoașterea sa construită: reprezentarea activă a fenomenului cognoscibil transformă recursiv cunoașterea. Th. Dobzhansky (1962) a exprimat această ipoteză de recursivitate în plan fenomenologic într-o formulă celebră: Schimbând ceea ce este cunoscut de lume, de fapt omul schimbă lumea care o cunoaște. Și schimbând lumea în care el trăiește, omul se schimbă pe sine."43 Această ipoteză interesantă permite epistemologiei constructiviste
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene de securitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și competențele narative. Se analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
din sistemul O este formată, la rândul său, din replici mai mici ale sistemelor de la nivelul întregului sistem. Ele au un metasistem, o funcționare și săgeți care indică faptul că sunt conectate cu mediul înconjurător. Acest principiu se numește de recursivitate și a fost formulat pentru prima oară de Beer. El se aplică la toate nivelurile, deci tuturor sistemelor viabile, mergând de la cele mai mici unități funcționale și terminând cu economia globală. Așadar, VSM este un model recursiv, diferitele sale niveluri
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
oară de Beer. El se aplică la toate nivelurile, deci tuturor sistemelor viabile, mergând de la cele mai mici unități funcționale și terminând cu economia globală. Așadar, VSM este un model recursiv, diferitele sale niveluri fiind de fapt denumite niveluri de recursivitate. În concluzie, VSM consideră o organizație ca fiind formată dintr-un număr de unități funcționale și din sistemul care este necesar să asigure coerența acestora pentru a lucra împreună ca un întreg armonios, integrat. Cele trei elemente de bază sunt
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]