108 matches
-
istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu pregetă să modifice propriile texte, să verifice manuscrisele, chiar și cele editate, eliminînd "multe inexactități", să cerceteze mereu, dar să și recunoască meritele cercetărilor anterioare: "O altă redacțiune dintre ms. lui I. Negruzzi mi-a fost arătată de C. Botez." Materialul informativ este topit și răspîndit în sinteze critice. Pasiunea pentru analiza estetică îi este încă o dată verificată, cît și pentru asociațiile neașteptate, raportările la tot ce este
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
oficiosul guvernamental aflat în necurmată polemică de oameni și idei cu Eminescu. Ziarul poetului, Timpul, va confirma știrea abia peste două zile - într-un anunț din prima parte a căruia aflăm că poetul „a încetat a mai lua parte la redacțiune”, deci a fost demis. Când adversarul de idei (politice, polemice, etc.) anunță că ești bolnav, ce ai de făcut? Și dacă trebuie să te aperi, cine te ajută?’’ - pp. 89-91. Concluzia este că într-adevăr Mihai Eminescu era bolnav, dar
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
la București, unde nu e nici o biserică mai încăpătoare, în care mulți creștini să se roage împreună pentru binele obștesc”. Se pare că ideea a avut imediat răsunet, din moment ce, așa cum scria același I.Slavici: „...Ziua următoare ne-am pomenit în redacțiune cu Beizadea Mitică, Președintele născut al tuturor întreprinderilor pornite din gând bun. Încântat de cele cuprinse în articolul publicat în Timpul, el a venit să ne spună că a hotărât să înființeze un comitet, care ia asupra sa sarcina de a
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
-o în mână și percurgând-o cu ochii, i-a zis: «Cât se poate de bună, dar, vezi, mi se pare că fraza asta s-ar schimba cu folos în chipul următor.» Tata a fost silit să convie că într-adevăr redacțiunea propusă era mai bună decât a lui.” (p. 114) În felul acesta, din cedare în cedare, la finalul întrevederii documentul devenise de nerecunoscut. Orgoliul, la vremea aceea, era simțitor mai ponderat decât dorința de a învăța. Sângele era la fel de albastru
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lână, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie îmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe cea care-i trebuie, căci tranzacțiunea ar fi greoaie. De aceea s-au căutat o marfă care să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum în toate miercurile la 8 seara, în același local. [ 23 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 414} RECTIFICARE ["ÎN DAREA NOASTRĂ DE SEAMĂ... "] În darea noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este "Liberalul"; ea apare la tipografia d-lui Herșcu Goldner și poartă în frunte următorul aviz: De astăzi ziarul "Ștafeta" încetează. În locul lui iese ziarul "Liberalul", organ al partidului liberal-național. Direcția politică a acestui ziar este încredințată unui comitet de redacțiune compus din mai multe notabilități ale partidului. După convențiunea urmată între comitetul de redacție și vechiul editor al "Ștafetei", toți dd. abonați ai acestui din urmă ziar vor continua până la expirarea abonamentului lor a primi în schimb "Liberalul". În primul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în pământ la începutul secolului XX (58). Un al doilea palier cronologic este secolul al XVI- lea, de când datează redactarea slavonă și traducerea românească a Rugăciunii Sf. Sisin contra afurisitului Drac, ambele cuprinse în Codex Sturdzanus. Le voi numi convențional redacțiuni vechi. în fine, în secolele XVIII-XIX, legenda Sf. Sisoe este copios atestată în diferite regiuni ale țării, fie sub formă de manuscrise : mss. BAR nr. 473 (an 1766), nr. 3820 (an 1775), nr. 5307 (a doua jumătate a secolului al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea), nr. 2226 (an 1805) etc., fie sub formă de tipărituri : Iași (1860-1870), București (1870-1878) (40, pp. 204-227 ; 59, I, p. 196 + II, p. 212), fie sub formă de legende populare. Le voi numi redacțiuni moderne. Nu mă interesează deocamdată polemica peste timp dintre B.P. Hasdeu (care considera ca prototip al textului o legendă bogomilică) și Nicolae Cartojan (care descoperă rădăcini mult mai vechi ; cf. 59, I, p. 191). Mă interesează în schimb eventualele modificări
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
textului o legendă bogomilică) și Nicolae Cartojan (care descoperă rădăcini mult mai vechi ; cf. 59, I, p. 191). Mă interesează în schimb eventualele modificări și interpolări efectuate odată cu prelucrarea și răspân- direa legendei hagiografice în discuție. Iată, pe scurt, subiectul redacțiunii vechi, slavă și română : Dracul fură cei șase copii ai Melintiei, sora lui „Sveti Sisin”. Acesta din urmă „încălecă pe calul lui și alergă pe urma acelui drac”. Pe drum, întâlnește pe rând trei copaci (salcia, rugul și măslinul), pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pomeni-se-va, acolo dracul să nu-l acopere [= să nu ajungă]” (40, p. 221). Scris sau recitat, se credea că acest text-amuletă avea valențe apotropaice, ținând departe de lehuze și de copiii mici duhurile rele, boala și moartea (123). Redacțiunea modernă este aproape identică cu cea veche, însă are față de aceasta din urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul respectiv, extras dintr-un manuscris inedit (mss. BAR nr. 473) din 1766, cea mai veche variantă cunoscută a redacțiunii moderne. „Iară paltinul dreptu spuse : nu-l văzuiu [pe drac], ci-l auziiu pre cale cântând și pe copil plângând. Și zise Sf. Sisoe : să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai înaintea bisericii să strigi [= chemi] norodul la biserică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai înaintea bisericii să strigi [= chemi] norodul la biserică.” Câteva considerații, chiar dacă nu finale, se impun la acest nivel al discuției : 1. Ținând seama de asemănările morfosintactice evidente dintre cele două tipuri de redacțiuni, este posibil ca prototipul redacțiunii românești moderne (secolele XVIII-XIX) să fie redacțiunea veche, slavă și română (secolul al XVI-lea), cuprinsă în Codex Sturdzanus. Față de aceasta, singura diferență importantă este prezența paltinului . 2. În acest caz, întâlnirea lui Sisinie cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltine, să stai înaintea bisericii să strigi [= chemi] norodul la biserică.” Câteva considerații, chiar dacă nu finale, se impun la acest nivel al discuției : 1. Ținând seama de asemănările morfosintactice evidente dintre cele două tipuri de redacțiuni, este posibil ca prototipul redacțiunii românești moderne (secolele XVIII-XIX) să fie redacțiunea veche, slavă și română (secolul al XVI-lea), cuprinsă în Codex Sturdzanus. Față de aceasta, singura diferență importantă este prezența paltinului . 2. În acest caz, întâlnirea lui Sisinie cu paltinul este un motiv interpolat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chemi] norodul la biserică.” Câteva considerații, chiar dacă nu finale, se impun la acest nivel al discuției : 1. Ținând seama de asemănările morfosintactice evidente dintre cele două tipuri de redacțiuni, este posibil ca prototipul redacțiunii românești moderne (secolele XVIII-XIX) să fie redacțiunea veche, slavă și română (secolul al XVI-lea), cuprinsă în Codex Sturdzanus. Față de aceasta, singura diferență importantă este prezența paltinului . 2. În acest caz, întâlnirea lui Sisinie cu paltinul este un motiv interpolat ulterior ; să presupunem în secolul al XVII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și română (secolul al XVI-lea), cuprinsă în Codex Sturdzanus. Față de aceasta, singura diferență importantă este prezența paltinului . 2. În acest caz, întâlnirea lui Sisinie cu paltinul este un motiv interpolat ulterior ; să presupunem în secolul al XVII-lea. Față de redacțiunea veche, triada tipică pentru mentalitatea populară (trei copaci, trei frați, trei probe etc.), precum și scenariul tipic : 2 + 1 (primii doi copaci mint, al treilea spune adevărul ; primii doi frați eșuează, al treilea reușește etc.) sunt înlocuite, în redacțiunea modernă, cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea. Față de redacțiunea veche, triada tipică pentru mentalitatea populară (trei copaci, trei frați, trei probe etc.), precum și scenariul tipic : 2 + 1 (primii doi copaci mint, al treilea spune adevărul ; primii doi frați eșuează, al treilea reușește etc.) sunt înlocuite, în redacțiunea modernă, cu un număr atipic : 4 și un scenariu atipic : 2 + 2 (doi copaci mint, doi spun adevărul). Un al doilea copac (paltinul) care să spună adevărul pare superfluu - o altă cauză care mă face să cred că paltinul a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
2 + 2 (doi copaci mint, doi spun adevărul). Un al doilea copac (paltinul) care să spună adevărul pare superfluu - o altă cauză care mă face să cred că paltinul a fost inserat ulterior în scenariul legendei (107) . 3. În variantele redacțiunii moderne, paltinul este blagoslovit să stea „înaintea bisericii” și să „strige [= cheme] norodul la bise rică”, cu evidentă trimitere la funcția creștin-ortodoxă a toacei de paltin. Remarc cât de importantă este această funcție a palti nului, odată ce există două legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de demon în versiunea greacă nu apar ca atare, sau măcar în forme corupte, printre numele pe care le poartă Avestița în legendele sau rugăciunile românești. Cea mai flagrantă deosebire este cea care mă interesează acum în mod special : în redacțiunea greacă a legendei nu numai că nu apare paltinul, dar lipsește cu desăvârșire episodul cu intero garea copacilor, respectiv cu blestemarea unora și binecuvântarea altora. B.P. Hasdeu (40, pp. 205, 213) a considerat că legenda/ rugăciunea în discuție este un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 76). Ulterior, și Emil Turdeanu a adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc (din secolul al XVII-lea), considerat bogomilic de către Hasdeu și reprodus de acesta (40, p. 205), comportă diferențe și mai mari față de redacțiunile românești ale legendei Sfântului Sisinie decât redacțiunea greacă indicată de N. Cartojan. În plus, nici descântecul rusesc nu conține episodul care mă interesează : interogarea/blestemarea/binecuvântarea copa- cilor de către Sf. Sisinie. Dacă din punctul de vedere al istoriei literaturii române
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adoptat acest punct de vedere (125, p. 14). Dar descântecul rusesc (din secolul al XVII-lea), considerat bogomilic de către Hasdeu și reprodus de acesta (40, p. 205), comportă diferențe și mai mari față de redacțiunile românești ale legendei Sfântului Sisinie decât redacțiunea greacă indicată de N. Cartojan. În plus, nici descântecul rusesc nu conține episodul care mă interesează : interogarea/blestemarea/binecuvântarea copa- cilor de către Sf. Sisinie. Dacă din punctul de vedere al istoriei literaturii române vechi problema s-ar părea că a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe larg motivul, relevându-l în zeci de ipostaze în folclorul mitic și în textele religioase ale Eurasiei, din vestul Europei până în estul Indiei. În acest cadru, Dähnhardt a citat și legenda Sfântului Sisinie (14, II, p. 54), și anume redacțiunea română veche, secolul al XVI-lea, pe care a preluat-o din Chrestomația lui Moses Gaster (70, pp. 6-7). La rândul său, Gaster o preluase din Cuvente den bătrâni a lui B.P. Hasdeu. Faptul nu este lipsit de semnificație. Dähnhardt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gaster (70, pp. 6-7). La rândul său, Gaster o preluase din Cuvente den bătrâni a lui B.P. Hasdeu. Faptul nu este lipsit de semnificație. Dähnhardt, care a cam neglijat folclorul și literatura populară română, a prezentat în acest caz numai redacțiunea românească a legendei, din motive lesne de bănuit. În versiunile în alte limbi ale legendei Sfântului Sisinie, pe care le-a con sultat, el nu a găsit probabil motivul „copacii blestemați/binecuvântați”. în Europa de Sud-Est, motivul a circulat în cadrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde patru, trei sau numai doi copaci (73 ; 74). Pe de altă parte, identitatea dintre felul cum este bleste mat rugul de Sf. Maria, în atestarea de care vorbeam („Rug afurisit,/ Să nu crești în sus./ Cine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rugul de Sf. Maria, în atestarea de care vorbeam („Rug afurisit,/ Să nu crești în sus./ Cine de tine s-o împiedica/ Toți te-o blestema” ; cf. 76, p. 11), și felul cum este el blestemat de Sf. Sisinie în redacțiunea veche a legendei („să fii blăstemat ! unde-ți e rădăcina ta, acolo să-ți fie vrăhul [= vârful] tău ! cine va trece pre lăngă tine, tu să-i împeadeci, iară ei să te blasteme” ; cf. 40, p. 219) ar putea fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]